Pestera de la Tecuri
Date istorice. Se crede ca a fost descoperita de un localnic, I.Albani. La inceputul secolului al XX-lea se fac exploatari forestiere masive in bazinul Streiului. Cu acest prilej se construieste o scara de lemn pina la baza avenului, avind drept scop usurarea accesului la lacul subteran pentru aprovizionarea cu apa. Primele cercetari in aceasta pestera au fost efectuate de Val. Puscariu si Tr. Orghidan (1952) si continuate apoi impreuna cu Margareta Dumitrescu, Jana Tanasachi si Stefania Avram (1954, 1958, 1962). In 1967, Margareta Dumitrescu si colab, publica sinteza cercetarilor, precum si planul acestei pesteri.
Localizare si cale de acces. Pestera de la Tecuri este situata in extremitatea sud-estica a Muntilor Sebes, in versantul sting al Vaii Streiului superior, la 926 m alt. absoluta (vezi fig. 122 si traseul 2).
Descriere. Este o pestera fosila lunga de 485 m. Intrarea se face printr-un aven de 12 m, din baza caruia se deschid doua galerii: Galeria Lacului spre sud si Galeria Principala spre nord-est (fig. 126).
Pornind pe Galeria Lacului, coborim o panta accentuata, iar dupa 40 m ajungem la o strimtoare inalta de numai 0,7 m. De aici o galerie larga de 1-2 m si inalta de 1 m ne conduce intr-o incapere circulara cu diametrul de 20 m, pe fundul careia se gaseste un lac. Spre vest porneste o galerie descendenta care se termina in fund de sac dupa 30 m, iar spre sud o alta galerie usor ascendenta, lunga de 70 m. Galeria Lacului este fosila, bine concretionata in portiunea terminala; in planseul ei se deschide gura unui put, care se inchide prin concretionare dupa 16 m. Uneori, ridicarea nivelului lacului poate determina inundarea completa a strimtorii mentionate, facind astfel inaccesibila intrarea in aceasta galerie.
Pornind de la baza avenului spre sud-est, coborim mai intii intr-o galerie lata de 1-3 m si inalta de 1 -10 m si dupa 50 m intilnim o poarta metalica. Dincolo de poarta, galeria este mai larga (5-10 m) si inalta de 12- 13 m. inaintind spre nord, nord-est, pe un planseu stalagmitat, ajungem dupa 80 m la o formatiune stalagmitica masiva, care pare ca inchide complet galeria, impodobita cu numeroase scurgeri parietale, gururi si monocris-tale de calcit. In fata acestui baraj stalagmitic se inalta pina la 7 m o impunatoare stalagmita de culoare alb-roz. Continuam inaintarea prin stinga acestuia printr-o mica deschidere care corespunde intr-un culoar lat de 1 m. Diipa 25 m intram in ultima portiune a Galeriei Principale, larga de 8-15 m si inalta de 2-5 m, care se termina In fund de sac. O mare bogatie si varietate de concretiuni (scurgeri parietale, cristalictite, forme excentrice etc.) caracterizeaza acest sector terminal al pesterii.
Geneza Pesterii de la Tecuri nu este complet lamurita. S-ar putea ca galeriile sa fie rezultatul actiunii unui piriu subteran. Deschiderea galeriilor spre exterior s-a facut prin prabusirea tavanului intr-o zona mai subtire. In prezent pestera comunica cu reteaua inferioara inecata, care determina permanenta si variatiile de nivel ale lacului.
Resursele trofice sint concentrate in baza avenului. Fauna este in general bogata, dar ca specii troglobionte sau probabil troglobionte s-au citat de aici numai Sophrochaeta dacica, specie endemica, si Arrhopalites pygmaeus.
Temperatura aerului din galerii variaza intre 5-7°C. Umiditatea aerului atinge 90% in Galeria Principala si 99% in Galeria Lacului. Curenti de aer au fost semnalati numai in zona avenului.
Pestera de la Tecuri ofera un foarte interesant domeniu pentru cercetari de mineralogie si cristalogeneza. Ea ridica, de asemenea, numeroase probleme legate de stabilirea conditiilor speogenetice si de raportul dintre lac si apa din reteaua subterana inferioara.
Conditii de vizitare. Pestera a fost declarata monument al naturii in 1954 si inchisa cu porti metalice. Vizitarea ei se poate face in orice anotimp, dar numai cu aprobarea C.M.N. In afara echipamentului de protectie obisnuit mai sint necesare cizme de cauciuc, barca si mijloace de iluminare.
Traseul 3. Hateg - satul Ohaba de sub Piatra - satul Pestera - Pestera Gura Cetatii - satul Nucsoara (fig. 122)
Pentru Pestera Gura Cetatii se porneste din Hateg inspre Petrosani (sau invers). La circa 10 km de Hateg, pe soseaua nationala D.N. 66 (ce leaga Hategul de Petrosani) si in vecinatatea caii ferate Petrosani-Simeria, se afla situat satul Ohaba de sub Piatra, unde se varsa in Strei piraiele Matestilor si Salasului. In acest punct se paraseste soseaua si se continua inspre sud, pe drumul ce duce la satul Nucsoara. Trecem prin Salasul de Sus, unde putem vedea o interesanta ruina feudala si ajungem la satul Pestera, straveche asezare cnezala romaneasca. La est de acest sat se gaseste Gura Cetatii. Ultima asezare inspre poalele Retezatului este satul Nucsoara. Dupa vizitarea pesterii putem sa ne intoarcem inspre Hateg sau Petrosani, ori sa urcam pe Retezat, urmarind traseul care porneste din Nucsoara.
|
