Pestera de la Zapodie
Date istorice. Pestera de la Zapodie a fost cartata si explorata in anul 1952 pe o lungime de numai 78 m, de catre I. Viehmann si M. Bleahu. In 1973, Eleonora si Liviu Valenas, depasind o serie de strimtori situate in galeria de acces, au descoperit o ampla retea activa 242c26c dezvoltata la un nivel inferior, pe o distanta de 4,5 km. La explorarile ulterioare (1973-1974) au mai luat parte I. Bucur, I. Gaspar, Z. Gulacsi, I. Koszegi, D. Pop si V. Stoica.
Localizare si cale de acces. Pestera este situata in nord-vestul Gropii de la Barsa, in punctul unde Piriul Zapodiei se pierde la baza unui perete de 20 m inaltime.
Este accesibila din Padis (6 km) urmind marcajul banda rosie pina in poiana Balaleasa, iar de aici banda galbena si punct rosu pina in Groapa de la Barsa. De la Ghetarul de la Barsa la Pestera de la Zapodie duce marcajul punct galben (vezi fig. 28).
Descriere. Sistemul de galerii al pesterii, in lungime totala de 9000 m, este axat pe doua cursuri principale independente: Cursul de Nord, lung de 1108 m, si Cursul de Sud, de 830 m. Aceste doua cursuri de apa, situate cu 100-162 m sul) nivelul general al Gropii de la Barsa, primesc o serie de afluenti lungi, aproape toti dinspre nord. Prin jonctiunea realizata cu Pestera Neagra reteaua atinge 10 879 m (fig. 34).
Intrarea (alt. 1090 m), de forma ogivala 8/4 m, este sapata in peretele ce inchide mica Vale Zapodie. Impresia generala este ca Pestera de la Zapodie ar fi ponorul acestei vai; in realitate Valea Zapodie dispare in patul vaii, la 40 m amonte de pestera.
Galeria de Acces (in lungime de 230 m) coboara la inceput in panta mare, pentru a patrunde apoi intr-o sala ocupata de un ghetar subteran. Limba acestui ghetar peren se prelungeste pina la adincimea de 53 m. Din Sala de Gheata, dupa ce formeaza doua verticale, de 6 si 3 m, Galeria de Acces incepe sa meandreze foarte puternic pe restul lungimii de 176 m, pastrindu-si o latime constanta de numai 30-40 cm. Pe tot acest parcurs, strimt si meandrat, exista o serie de verticale de 3 - 5 m si unele sali perfect circulare. Caracteristice sint Sala de Gheata si Sala Alba. Galeria de Acces sfirseste prin a se strimta si mai mult, inaltimea ajungind de la 15 m la numai 30 -40 cm. In aceasta portiune pestera prezinta un redutabil obstacol sub forma a trei strimtori greu de trecut.
Dupa ultima strimtoare se ajunge pe Cursul Nordic, care curge intr-o galerie lata de 2-3 m. In amonte Cursul Nordic are 290 m, largindu-se pe alocuri in spatii mai mari (cum este Sala Balconului, lunga de 21 m). In aval, Cursul Nordic curge printr-o galerie meandrata, iar dupa 60 m de la jonctiunea cu Galeria de Acces primeste pe stinga un important afluent, superior lui ca debit. Dupa 20 ni, apele unite dispar intr-un sifon impenetrabil (sifonul I). Avansarea in continuare este posibila datorita unui meandru fosil, bogat concretionat, lung de 42 ni. Dupa parcurgerea Micului Meandru se reintilneste cursul de apa, apoi dupa inca 40 m se patrunde in Sala Mare, de proportii vaste: 107 m lungime, 24 m latime, 15 m inaltime. In partea vestica a salii se poate urmari, in tavanul pe fata de strat, falia directoarea cavitatii. Din Sala Mare, Cursul Nordic curge printr-o galerie rectilinie lunga de 160 m, lata de 2-3m si inalta de 15 m si dispare intr-un nou sifon impenetrabil (sifonul II).
Fig. 34. Pestera de la Zapodie (nr. 25), cartata de L. Valenas, inedita.
In dreapta sifonului se deschide larga galerie a Marelui Meandru, lung de 130 m, prin care se reintercepteaza Cursul Nordic; acesta evolueaza in continuare printr-o galerie mult marita (5-10 m latime, 15 - 30 m inaltime), efectuind citeva coturi gigantice axate pe sistemul de dia-clazare al pesterii. Cursul Nordic patrunde apoi in imensitatile gotice ale Salii Argilei, situata la 138 m adincime, cu dimensiuni de 57/24 m si peste 80 m inaltime. In Sala Argilei apare un afluent dinspre nord, printr-o cascada de 4 m, cu o lungime totala de 460 m. In peretele vestic al salii, la 12 m inaltime, se gaseste Galeria Argilei, de mari proportii, dar scurta: 76 m. Este vechiul traseu al Cursului Nordic, colmatat astazi cu argila.
Din Sala Argilei, In mod surprinzator, Cursul Nordic se adinceste puternic intr-o galerie lata de numai 1 -3m si inalta de 6-8 m. Aceasta galerie, lunga de 90 m, apare ca o succesiune de marmite perfecte, in care apa se prabuseste prin 11 cascade, cele mai inalte avind 4 m. Dupa sifonul III, trecut printr-o minuscula galerie superioara, Cursul Nordic ia sfirsit intr-un mic lac al sifonului terminal (sifonul IV). Este punctul cel mai coborit al Pesterii de la Zapodie: 162 m adincime.
Jonctiunea cu Cursul Sudic a fost realizata pornind de la Marele Meandru, care apare ca un labirint de galerii fosile, pardosite cu argila si in parte concretionate. Din acesta se ramifica spre sud Galeria Marilor Lacuri, orizontala, lunga de 340 m, cu latimi de 6-10 m si inaltimi de la 1 m la 10 m. Galeria se sfirseste brusc cu o denivelare negativa de 16 m, la intilnirea cu tumultuosul Curs Sudic. Acesta, chiar de aici, se angajeaza intr-o galerie strimta (2-3 m) cu numeroase marmite si cascade. Dupa un parcurs dificil de 93 m, explorarea ia sfirsit in fata unei cascade de 3 m care se prabuseste intr-o marmita cu diametru de 6 m.
In amonte, Cursul Sudic urmeaza o panta moderata printr-o galerie de dimensiuni extrem de mari (15-25 m latime, 20 -40 m inaltime) in care apa se strecoara printre o multime de formatiuni stalagmitice de mari dimensiuni, blocuri prabusite, carene in roca, domuri argiloase si numeroase plaje de aluviuni. Dupa un parcurs de 710 m, Cursul Sudic ia sfirsit in amonte intr-un lac-sifon putin adinc (sifonul V). Acest sifon este cel din Pestera Neagra, astfel incit cele doua pesteri nu sint separate decit printr-o mica bariera lichida care a fost trecuta prin scufundare.
In portiunea terminala a Cursului Sudic, spre nord se ramifica doua galerii afluente, cea mai mare avind 365 m, din care- fapt deosebit de interesant - circa 40 m sint sapati in formatiuni impermeabile liasice (sisturi argiloase) .
Pestera de la Zapodie reprezinta "subteranizarea' intregii Gropi de la Barsa. Cursul Sudic, care vine din Pestera Neagra, dreneaza astfel micul bazin inchis Stevia Lupii, piraiele central-sudice din Groapa de la Barsa, ca si reteaua de doline din jurul Ghetarului de la Eocul Viu. Cursul Nordic dreneaza Ghetarul de la Barsa si toate dolinele si piraiele central-nordice din Groapa de la Barsa. Face exceptie Piriul Zapodie, care se dreneaza printr-o pestera proprie: Ponorul Zapodie.
Biospeologic, pestera nu a fost inca cercetata.
Conditii de vizitare. Este una dintre cele mai greu accesibile pesteri din tara, vizitarea ei necesitind o buna pregatire fizica si tehnica. Materiale necesare: scari speologice (2 x 5 m), cordelina de 40 m, cizme de cauciuc, mijloace de iluminare pentru 15 - 20 ore.
|
