Pestera din Dealul Curecea
Date istorice. A fost explorata in intregime pentru prima data In 1962 de catre V. Decu si M. Bleahu, care ulterior (1967) publica schita si descrierea acestei pesteri. In literatura de specialitate mai este cunoscuta si sub numele de Pestera din Cornetul Malariscai, Gaura lui Rascraci, Pestera de la Curecea.
Localizare si cale de acces. Se afla pe teritoriul corn. Balta, jud. Mehedinti. Este sapata in masivul Dealul Curecea, la locul denumit de localnici "La Morminti' (vezi traseul 1 si fig. 129). Alt. absoluta 5 646b15g 40 m (deschiderea din amonte), respectiv 485 m (deschiderea din aval).
Descriere. Pestera are doua deschideri: de la cea din amonte, care se gaseste in baza dolinei Gaura lui Rascraci, porneste un aven tipic de prabusire, de - 10m, care conduce in galeria principala. Cealalta deschidere, situata la 1 100 m spre SE, este mai mica, orientata inspre vest si joaca, in perioadele cu ploi abundente, rol de resurgenta. Este formata d_intr-o_retea de culoare orizontale, fosile, subfosile si active, lunga de 2200 m (fig. 134).
Galeria principala, subfosila, in care se coboara are doua ramuri: spre nord una activa, mai greu de parcurs, iar spre sud una fosila. Din galeria principala, catre mijlocul ei, se mai desface un culoar mic subfosil sapat probabil de apa care se pierde in ponorul de la baza versantului estic al Dealului Curecea. Zona nordica, ca si cea sudica au fost sapate pe diaclaze; in rest, apa a folosit, in cea mai mare parte, fetele_ de strat, sapind sub presiune galerii largi cu profil In arc.
Reteaua activa, penetrabila pe o foarte scurta distanta, este scaldata de apa Ponorelului (care se pierde intr-un ponor din zona "La Morminti' si reapare, probabil, la baza Boldului Ionestilor, in locul denumit "La Izvoare', in valea Topolnitei). Culoarele subfosile sint inundate de ape numai la viituri, iar dupa retragerea acestora subsista ochiuri de apa.
Peretii si tavanul sint aproape nuzi; doar in culoarele fosile s-au dezvoltat ceva mai multe formatiuni concretionare. Trebuie mentionata prezenta in zona nordica a formatiunilor stratiforme de silex (negre) acoperite de oxid de mangan. Planseul este acoperit in general cu aluviuni si material elastic; argila si crusta stalagmitica exista in etajul fosil. In portiunea nordica a pesterii, galetii si fragmentele de calcar sint acoperite cu o crusta neagra de oxid de mangan.
Pestera s-a dezvoltat ca rezultat al actiunii a trei ape: apa piriului Ponorel, care dispare sub pamint in ponorul de "La Morminti', apa unui alt piriias care traverseaza Lunca Ponorelului venind dinspre sud si se pierde cam in acelasi loc, si apa unui al treilea piriias care se pierde printr-un alt ponor in dreptul Crovului lui Rascraci, pe versantul vestic al Dealului Curecea.
Fig. 134. Pestera din Dealul Curecea (nr. 104), dupa V. Decu si M. Bleahu, 1967.
Este o pestera calda (9°C in profunzime, in octombrie 1962), foarte umeda si strabatuta de curenti de aer, deoarece are deschideri distantate una de alta.
Fauna este relativ bogata. In afara celor doua specii troglobionte (Trichoniscus cf. inferus si Closania orghidani) descoperite pina acum, au mai fost colectate specii de opilionide, araneide, acarieni, diptere si chiroptere.
Conditii de vizitare. Pestera se parcurge usor. Trebuie sa avem echipament de protectie si mijloace de iluminare.
Traseul 3. Corn. Balta - Dealul Pesterii - Pestera Marc de la Balta (vezi fig. 129).
Pornim din com. Balta, din dreptul troitei (situata la drum, in partea dinspre Drobeta-Turnu Severin), traversam pe o punte de lemn valea Topolnitei, in aval de balta. Urcam versantul drept al vaii Topolnitei si mergem in aval. pe o poteca in panta lina cam 1 km, pina intilnim o vale adinca scaldata in partea ei inferioara de un piriias. Apoi ocolim botul de deal si urcam putin spre nord pe poteca care se strecoara printr-un cimp de ferigi; traversam capatul vaii si ne indreptam spre sud, spre Cracul lui Gorncnti, pe care este situata casa lui Gheorghe Achimescu. De aici coborim spre marginea sudica a klippei de calcare (Dealul Pesterii) in care este sapata Pestera Mare de la Balta. O poteca ne conduce pina la deschiderea din aval, linga care s-a construit in ultimii ani o casa.
Deschiderea din amonte a pesterii este situata In marginea nordica a klippei. La ea se ajunge dupa ce se trece printr-o zona de izvoare helocrene care conflueaza intr-un piriias ce patrunde in pestera. Din comuna, de la troita, si pina la pestera sint aproximativ 3,5 km.
|
