Pestera lui Cocolbea
Date istorice. Portiunea inferioara, pina la prag, de circa 45 m lungime, a fost explorata de I. Gherman in 1932, iar cea superioara, cam tot atit de lunga, de catre Tr. Orghidan, in 1950. Descrierea completa a pesterii insotita de o schita, a fost publicata de catre Margareta 656c25g Dumitrescu si colab. in 1967.
Localizare si cale de acces. Pestera se afla la circa 2 km nord-est de satul Ponor (judetul Hunedoara) si este sapata in fisia de calcare care marginesc spre sud cristalinul Muntilor Sebes (vezi traseul 1 si fig. 122). Altitudinea deschiderii: 450 m.
Descriere. Pestera are o deschidere larga (4,5/20 m), orientata inspre vest si este formata dintr-o galerie inalta, pe parcursul careia putem distinge doua portiuni: una inferioara, scaldata in permanenta de cursul subteran (care la exterior devine Sipotul Cocolbei), si o alta superioara, sub-fosila, prin care apa circula numai in perioadele cu ploi sau dupa topirea zapezilor. Dupa cit se pare, cursul subteran isi are originea in apele care se aduna la contactul calcarelor cu cristalinul Muntilor Sebes (fig. 123).
La capatul primei portiuni exista un lac (Lx) cu contur trapezoidal lung de 10 m si adinc de 5 m. Un rest de planseu ingust ne permite sa inaintam pina la un prag de aproape 7 m, pe care daca il escaladam cu ajutorul unei scari de 3 m, ajungem in portiunea superioara, subfosila. In perioade cu precipitatii abundente, pragul se transforma intr-o cascada al carei zgomot se aude de afara.
Portiunea superioara este ascendenta, destul de inalta si pastreaza directia celei inferioare. Pe traseul ei se intilnesc spatii mai largi, in planseul carora apa a sapat bazine, si altele mai inguste, sub forma unor gituituri cu praguri. Urmeaza o salita cu planseul stincos, apoi o portiune cu argila si, in sfirsit, o alta puternic descendenta, care conduce la al doilea lac (L2). In dreptul povirnisului dinspre acest lac se deschid in peretele sudic al galeriei doua hornuri (H si HJ marcate de prelingeri de argila. inaintea primului lac si spre mijlocul portiunii superioare, doua culoare laterale se deschid in peretele nordic al galeriei; amindoua sint ascendente si greu de explorat. De asemenea, tot dinspre peretele nordic al galeriei, nu departe de deschiderea pesterii, un piriias (/) vine sa se verse in cursul subteran care scalda etajul activ (portiunea inferioara).
Fig. 123. Pestera lui Cocolbea (nr. 94), dupa M. Dumitrescu & al., 1967, modificata.
Observatii indelungate si colorari cu fluoresceina au facut posibila intelegerea mecanismului hidrologic foarte interesant al acestei pesteri. S-a vazut astfel ca dupa 20 min de la turnarea fluoresceinei in lacul din fund (L2), intr-o perioada cind in portiunea superioara a galeriei nu circula apa (martie 1964), colorantul a aparut in apa piriiasului (/) de linga deschidere si dupa doua zile a inceput sa se coloreze slab si apa din primul lac (Lj). Aceste fapte demonstreaza ca cursul subteran patrunde in pestera prin dreptul lacului din etajul subfosil (portiunea superioara) si circula, cind nu sint precipitatii multe la exterior, pe traseul piriiasului I. O cantitate mica din apele lui ajunge printr-o fisura foarte ingusta si in primul lac, iar de aici afara. In perioade cu ploi sau zapezi, cele doua cai impenetrabile nu pot absorbi tot volumul crescut de apa si atunci surplusul urca prin lacul al doilea, jucind rolul de preaplin si se scurge afara, folosind mai intii traseul portiunii superioare a galeriei, apoi al celei inferioare.
Este o pestera calda in portiunea superioara (10 - 11 °C in aer), umeda si cu curenti de aer generati de cursul de apa.
Resursele trofice sint relativ sarace, ca dealtfel si fauna. S-au gasit diferite specii de araneide, diptere, coleoptere, colembole si lepidoptere, dar nici una nu este troglobionta. intr-un ochi de apa cu fund argilos de pe planseul etajului superior s-au descoperit citiva indivizi de Niphargus longicaudatus maximus.
Conditii de vizitare. Pestera se poate vizita relativ usor. Sint necesare haine de protectie, cizme de cauciuc, o scara pentru escaladat pragul dintre cele doua etaje si mijloace de iluminare. Nu se recomanda vizitarea ei pe timp ploios.
|
