Pestera-aven din Cioaca Brebeneilor
Date istorice. Pestera a fost vizitata prima data de C. Burghele, D. Dancau si V. Decu in 1959. Descrierea si schita ei au fost publicate de catre V. Decu in 1963 si ulterior de catre V. Decu si M. Bleahu, In 1967.
Localizare si cale de acces. Aceasta pestera se afla pe teritoriul satului Closani si este sapata in versantul sting al vaii Izvorale, masivul Cornetul Satului, la 518 m alt. (vezi fig. 141 si traseul 6).
Descriere. Este o pestera descendenta, fosila, lunga de 85 m. Se patrunde printr-o deschidere strimta si dupa coborirea unui aven de 6 m pe o scara se ajunge intr-o sala mica, pe un con de grohotis. Urmind panta nordica a acestuia coborim intr-o sala mai larga, unde se gaseste acumulata o mare cantitate de material elastic, in parte concretionat. Din aceasta sala pornesc doua culoare, amindoua scurte: primul se termina inspre nord-est cu un horn greu accesibil din cauza unei pante acoperita cu argila, iar al ixilea, descendent, puternic concretionat, se termina inspre sudvest cu o scurgere masiva. Peretii, ca si plafonul unei mari parti din pestera sint foarte frumos impodobiti cu tot felul de coralite, cu stalactite, helictite etc. Helictitele . existente pe tavanul culoarului descendent care porneste din sala mare a pesterii sint unice la noi in tara ca numar, varietate si frumusete. Planseul este acoperit cu o mare cantitate de blocuri si fragmente de calcar, cu argila, sol, resturi vegetale si animale, guano. Planseul portiunii terminale a culoarului descendent este stalagmitic. Numeroase coralite s-au dezvoltat la suprafata blocurilor si a multor fragmente de calcar. Se gasesc si stalagmite si coloane, dar intr-un numar redus (fig. 146).
Fig. 145. Pestera Closani (nr.112), cartata de V. Decu, inedita.
Procesul de prabusire, foarte vizibil in cazul tavanului salii mari, se accentueaza. Cum plafonul acestei sali este destul de subtire, pestera se va transforma intr-un timp nu prea indelungat intr-un mare aven de prabusire.
Pestera este calda (11,5°C in profunzime), foarte umeda si fara schimb de curenti de aer.
Importanta din punct de vedere cristalografie, ea adaposteste si o fauna troglobionta bogata si destul de variata. S-au gasit aici Trichoniscus cf. inferus, Centromerus europaeus, Trachysphaera orghidani, Lithobius decapolitus, Saphrochaeta oltenica si Duvalius spinifer.
Fig. 146. Pestera-aven din Cioaca Brebeneilor (nr. 113), dupa V. Decu, 1963, modificata.
Conditii de vizitare. Pestera se parcurge usor si nu necesita decit mijloace de iluminare si eventual haine de protectie. Pusa sub protectia C.M.N., ea este inchisa, neputind fi vizitata decit in prezenta ghidului si pe baza unei autorizatii eliberata de C.M.N.
|
