Prezentare generala a judetului Sibiu

Introducere

In contextul in care municipiul Sibiul a fost desemnat pe 27 mai 2004 in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care l-a impartit cu Luxemburg, orasul s-a dezvoltat foarte mult si a atras turisti nu numai din toata Uniunea Europeana, ci din toate colturile lumii.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC AL JUDETULUI SIBIU

Situat deasupra asezarilor neolitice, si pastrand urme ale asezarii romane Cedonia, Sibiu este mentionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intreaga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia s-a urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Vechiul targ a facut loc modernului oras.

Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a deschis prima bilioteca; 1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor; 1494 - prima farmacie din tara; 1528 - prima tiparnita din Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti; 1788 -este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; 1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu; 1861 - este fondata ASTRA; 1868 - este infiintata pima casa de economii si credite din Transilvania; 1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugureaza prima fabrica de constructii de masini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis; 1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); 1904 - primul tramvai electric.

1.1. Asezare si cai de acces

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena) foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.

Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415m in Orasul de Sus. In Sibiu se ajunge usor fie cu trenul, fie pe sosea sau cu avionul.

Cu autoturismul

Orasul este conectat direct atat la reteaua europeana de cale ferata cat si la reteaua de sosele internationale care leaga Europa de est cu cea de vest. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)

In ultimii ani s-au facut progrese insemnate spre realizarea sau modernizarea unor sosele nationale care sa faca o mai buna legatura intre Sibiu si restul tarii.

Toate drumurile sunt marcate in concordanta cu reglementarile internationale.

Sosele: E60 - de la Oradea (zona turistica Banat - Somes) spre Bucuresti, prin Cluj Napoca - Tg. Mures - Sighisoara - Brasov.

E81 - de la Satu Mare - prin Dej - Cluj Napoca - Turda - Alba Iulia - Sibiu.

E64 - Brasov - Fagaras - Sibiu - Sebes - Orastie - Deva.

Cu trenul

In ciuda faptului ca Sibiul nu are acces la linia principala de cale ferata care leaga Bucurestiul de Ungaria, trenul ramane totusi cea mai ieftina si confortabila alternativa de a ajunge aici chiar daca din Bucuresti sunt doar doua trenuri pe zi.

Din Sibiu exista legaturi directe cu Budapesta - Viena si Bucuresti - Sofia.

Chiar daca Sibiul nu este inclus in circuitul trenului de mare viteza InterCity care pleaca din Bucuresti, exista totusi aceasta linie care leaga Sibiul de Cluj.

Trenurile InterCity sunt foarte convenabile si ofera standardul de calatorie din tarile vestice.

Magistralele feroviare pornind din Bucuresti traverseaza partea centrala a tarii spre Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare.

Cu avionul

Avionul este un mod convenabil de a ajunge la Sibiu daca veniti din afara Romaniei datorita faptului ca Sibiul este conectat direct cu multe orase europene din Germania, Franta, Austria, Republica Moldova, Ucraina si Italia.

Carpatair, cea mai mare linie aeriana din Transilvania, ofera zboruri zilnice spre Munchen, Bergamo, Treviso, Chisinau si Ucraina si de trei ori pe saptamana spre Bologna, Verona, Roma, Paris si Stuttgart.

TAROM, linia aeriana nationala din Romania, ofera spre Munchen, Viena si Bucuresti.

In prezent exista planuri atat pentru extinderea zborurilor si spre alte destinatii din Europa cat si pentru modernizarea aeroportului din Sibiu.

1.2. Caracteristici ale cadrului natural

Potentialul turistic natural cuprinde totalitatea posibilitatilor, capacitatilor, conditiilor si rezervelor materiale, oferite de cadrul natural pentru orice forma de activitate turistica[1]. Potentialul turistic natural constituie o conditie permanenta a existentei activitatii turistice .

1.2.1. Relieful

Muntii, care ocupa 30% din suprafata judetului, apartin Carpatilor Meridionali si sunt reprezentati prin masivele Fagaras, Cindrel si Lotru desi au o alcatuire geologica asemanatoare, acesti munti prezinta totusi deosebiri morfologice si peisagistice.

Versantul nordic al Muntilor Fagaras, este situate in sudul judetului Sibiu si reprezinta cea mai inalta treapta de relief. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din sisturi cristaline. Au altitudini mari care depasesc 2500m, cum sunt: Negoiu (2535m), si Vanatoarea lui Buteanu (2508m). Muntii Cindrel ocupa o suprafata de 900km² , sunt delimitati de vaile Frumoasa, Sebes, Sadu, depresiunile Sibiu si Saliste si de Podisul Secasului. Sunt formati dintr-o culme principala in partea de sud-vest, unde se intalnesc varfuri inalte de peste 2000m - Cindrel (2244m), Serbota (2006m), Frumoasa (2160m) Muntii Lotrului apartin judetului Sibiu numai prin extremitatea lor nordica. Culmea Steflesti este in general joasa (1700-1800m), fiind dominata de cateva varfuri de peste 2000m: Serpu (2144m), Steflesti (2285m).

Depresiunile ocupa aproximativ 20% din suprafata judetului, unitate reprezentata prin depresiunile Fagarasului, Sibiului, Salistei si Apoldului Depresiunea Fagarasului este situata intre Muntii Fagaras si Podisul Hartibaciului; este strabatuta de raul Olt Depresiunea Sibiului , situata intre Muntii Cindrel si Podisul Hartibaciului este strabatuta de raul Cibin. Depresiunea Salistei este o unitate restransa ca spatiu, situata in continuarea Depresiunii Sibiului, in nord-vestul acesteia, de care se leaga prin Cheita Orlatului Depresiunea Salistei este cea mai mica dintre depresiunile de contact; este strabatuta de Paraul Negru. Depresiunea Apoldului (sau Secasului) este o depresiune intracolinara situata in continuarea Depresiunii Salistei si strabatuta de paraul Secas (afluent al Muresului).

Podisuri cu relief deluros reprezinta unitatea de relief cea mai intinsa din cadrul judetului, cuprinzand aproape 50% din suprafata acestuia. Podisul Hartibaciului ocupa partea centrala, nord-estica si estica a judetului, fiind strabatut de raul Hartibaciu. Se intinde intre Tarnava Mare(la nord), Visa(la vest si la sud)si Valea Oltului. Dealurile din cadrul acestei unitati au inaltimi cuprise intre 500-700m. Podisul Secaselor este situat in nord-vestul judetului, intre valea Visei si depresiunea Apoldului Dealurile ating aici 500 m inaltime, iar ca elemente caracteristice ale reliefului sunt crestele Podisul Tarnavelor (sau Dealurile Mediasului) ocupa extremitatea nordica si nord-estica a judetului intinzandu-se in bazinul Tarnavei Mari si Tarnavei Mici. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

1.2.2. Clima

Este continental 656c23g a, mai rece decat media pe tara, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale:briyele, vantul mare, vanturile de vest si sud-vest[3].

Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).

Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.

Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie.

Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca 75% sectorului cu clima continental-moderata (tinutul cu clima de dealuri) si in proportie de cca 25% sectorului cu clima de munte. Mediile anuale ale temperaturii aerului oscileaza in jurul valorii de 9,0⁰ C, in partea joasa a judetului (9,4⁰ C la Boita si 8,9⁰ C la Sibiu), coboara sub 5⁰ C, pe pantele muntilor mijlocii (4,3⁰ C la Paltinis) si sub 0⁰ C pe culmile muntilor inalti.  

Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice totalizeaza 652,9 mm. Vanturile sunt predominante din NV si SE si au o viteza medie anuala care oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s la Sibiu si 1,5 si 6,5 m/s la Paltinis.

1.2.3. Hidrologie

Este formata in principal de raul Olt si afluentii sai. La aceasta se adauga sectorul median al raului Tarnava Mare si o mica suprafata din bazinul hidrografic al Sebesului, prin izvoarele Raurilor Secas si Dobra. Densitatea retelei hidrografice variaza intre 1,4 km/km² pe versantul nordic al M. Fagaras, pana la 0,4 km/km² si chiar sub aceasta valoare in Depresiunea Sibiu. Raul Olt strabate teritoriul judetului pe o lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hartibaciu 88 km, Tarnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate in Muntii Fagaras (Podragul, Podragelul, Balea, Doamnei, Avrig) si Muntii Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se mentioneaza cele 15 lacuri instalate in vechile exploatari de sare din zona localitatii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adanc lac de ocna din tara - 126 m). De evidientat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Raului pe Cibin, Bradeni I si Bradeni II pe raul Hartibaciu si Ighis[4].

1.2.4. .Flora

Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

1.2.5. Fauna

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata.

Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. Padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeaza padurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.

Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.

1.3. Rezervatii naturale

1.3.1. Iezerele Cindrelului

Situata pe versantul nordic al platformei Frumoasa-Cindrel, rezervatia Iezerele Cindrelului este complexa si cuprinde trei circuri glaciare: Gropata, Iezareul Mic si Iezerul Mare, iar pe versantul estic circul Iubea Rasinarului

Fauna specifica care populeaza zona glaciara de pe Cindrel este formata din ursi, lupi, capre negre si o serie de specii de pasari.

1.3.2. Lacul si Golful Alpin Balea

Monument al naturii, lacul glaciar Balea este unul dintre cele mai mari lacuri din Muntii Fagarasului, avand o suprafata de 120 ha, o lungime de 360 m, o latime de 240 m si o adancime de 11 m, lacul este situat la o altitudine de 2.034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si poalele muntilor Piatra Craiului( Anexa 1). Vegetatia din perimetrul lacului este de tip hidrofil, fiind formata din rogozuri si plante ca: patlagica alpina, papadia alpina, splina, sangele voinicului. Pe Muchea Balei creste o vegetatie variata ce cuprinde smardar, merisor, garofita cu flori rosii si militea, precum si floarea de colt si macul galben.

O parte de circa 100 ha din jurul lacului a fost declarata rezervatie stiintifica. O serie de plante au fost ocrotite: smardanul, floarea de colt, sangele voinicului, angelica, tisa, ghintura galbena, gusa porumbelului si sapunarita mica. Animalele ocrotite care populeaza zona alpina si a padurilor sunt: capra neagra, vulturul plesuv sur, rasul, acvila de munte, corbul, cocosul de munte si vulturul plesuv brun.

1.3.3. Lacul fara fund de la Ocna Sibiului

Rezervatia geologica este situata in statiunea balneara Ocna Sibiului si ocupa o suprafata de 0,20 ha. Lacul s-a format pe locul unei mine de sare. Masivul de sare de la Ocna Sibiului are forma unei elipse cu axa mare de 1300 m, si axa mica de 600 m( Anexa 2 ).

Zacamintele de sare au fost exploatate inca din timpul romanilor, continua exploatarea acestora ducand la excavarea unor puturi si aparitia unor mari goluri subterane, care prin prabusirea lor au format lacuri. Astfel s-au format 10 lacuri cu apa sarata si 4 lacuri cu apa dulce, dintre care a fost ocrotit 'Lacul fara fund', denumit si 'Lacul Francisc'. Lacul are o adancime de 34,5 m, cu un diametru de 50 m, forma ovala a luat nastere din prabusirea unei ocne parasite in anul 1775. O trasatura specifica lacurilor sarate este stratificatia apei, salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se gaseste o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime stratul de apa sarata care acumuleaza permanent caldura. Apele lacului sunt populate de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se dezvolta o flora bogata. Diferenta de temperatura si salinitate este folosita in scopuri terapeutice.

O suprafata de 2.000 m a fost declarata rezervatie naturala, ca urmare a valorii sale stiintifice.

1.3.4. Calcarele de la Turnu Rosu

Se afla la poalele Muntilor Fagaras, in comuna Turnu Rosu, in apropierea defileului Oltului. Calcarele de aici au facut obiectul a numeroase lucrari stiintifice, ca urmare a bogatiei faune fosile care numara aproximativ 180 de forme (peste 60 de specii de rechini) si diverse exemplare de moluste. Calcarele de la Turnu Rosu au fost puse sub ocrotire, o suprafata de 26,4 ha fiind declarata rezervatie naturala.

1.3.5. Calcarele de la Cisnadioara

Alcatuiesc o rezervatie geologica reprezentand un bloc masiv de calcar in care s-a identificat o fauna fosila bogata si variata. In aceste roci este sculptata stanca cu forma bizara alcatuita din conglomerate si calcare cretacice.

1.3.6. Vulcanii noroiosi Hasag

Reprezinta o rezervatia geologica interesanta la 21 km de Sibiu, reprezentata de un relief de vulcani in miniatura cu o intensa activitate. Noroiul evacuate la suprafata a format conurile prin care iese apa, in care bolboroseste gazul metan .

1.4. Resurse cultural-istorice

Judetul Sibiu este situat in partea centrala a Romaniei, in sud-vestul Transilvaniei si ocupa o suprafata de 5432 km² , reprezentand 2,3% din suprafata totala a tarii. Este limitat la nord-est de judetul Mures, la est de judetul Brasov, la sud de judetele Arges si Valcea, iar la vest de Hunedoara si Alba. Organizarea administrativa a judetului cuprinde 2 municipii, 7 orase, 53 de comune si 126 sate.

1.4.1. Etnografie si folclor

Judetul Sibiu constituie o originala zona etnofolclorica, un caleidoscop de frumuseti ale artei populare (costume, cantece, dansuri, arhitectura).Satele de la marginea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile pastrate din generatie in generatie.

1.4.2. Arhitectura

a) Muzeul Franz Binder - Sibiu

A fost infiintat in 1993 pe baza donatiilor si achizitiilor, avand ca profil unicat etnografia extra-europeana. Muzeul cuprinde colectii din sec. XIX. Printre exponate se numara diverse statuete din lemn, piatra si fildes, masti africane, obiecte din paie, piese de imbracaminte si podoabe, arme. Muzeul poarta numele colectionarului Franz Binder, cel care a donat majoritatea pieselor( Anexa 3).

b) Muzeul National Brukenthal

A fost deschis in 1817, avand ca baza colectiile de arta europeana ce reunesc antichitati, tablouri si carti rare, constituite de catre baronul Brukenthal. Muzeul include Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie al Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor[6](Anexa 4).

c) Palatul Brukenthal

Monument baroc construit intre 1778-1788 de catre guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. Adaposteste Biblioteca Brukenthal si Galeria de Arta. Biblioteca beneficiaza de colectii de carti de mare valoare, ce numara circa 280000 volume dintre care 1500 carti romanesti rare ('Cazania lui Varlaam'-1643, 'Noul Testament de la Balgrad'-1686, 'Biblia lui Serban Cantacuzino'-1688). Galeria de Arta are ca expozitii de baza Pinacoteca Brukenthal (cu exponate de la Viena), Galeria de Arta Nationala, Cabinetul de Stampe (peste 12000 piese) si Colectia de Arta Decorativa (Anexa 5).

d) Muzeul de Istorie Sibiu Monumentul a fost ridicat in secolul XV si este cel mai mare ansamblu gotic din Transilvania. Aici a functionat intre anii 1549-1948 vechea primarie a orasului. Ansamblu adaposteste incepand cu 1984 Muzeul de Istorie, al carui patrimoniu cuprinde colectii de arta decorativa, grafica documentara, arme, numismatica si arheologie.

e) Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale 'ASTRA'

Deschis in 1963, are ca profil tematic civilizatia populara romaneasca si creatia tehnica preindustriala. Intr-un cadru specific satului romanesc sunt expuse monumente de arhitectura taraneasca, mijloace de transport traditionale.

f) Muzeul de Istoria Farmaciei

Unic in peisajul muzeistic romanesc, muzeul a fost deschis in 1972 si functioneaza intr-o cladire monument ,a carei arhitectura dateaza din 1568. Expune piese datand din sec. XVI-XIX care ilustreaza evolutia stiintelor medicale si tehnicii farmaceutice din tara noastra(Anexa 6).

g) Muzeu de Istorie Naturala

A fost organizat incepand cu anul 1849, cand a fost infiintata Societatea Ardeleana de Stiinte Naturale. Muzeul beneficiaza de un patrimoniu bogat ce cuprinde piese valoroase reunite in colectii de botanica, zoologie, petrografie, mineralogie, paleontologie.

h) Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

Deschis in 1966, a fost reorganizat in 1981. Expune peste 1500 de piese, diverse arme si trofee de vanatoare premiate la targuri si expozitii internationale.

i) Catedrala Ortodoxa

Construita in 1788, a fost refacuta dupa modelul Sf. Sofia din Constantinopol.

j) Turnul Sfatului - Piata Mica

A fost primul sediu al Sfatului Orasenesc, construit in sec. XII, fiind poarta de intrare a celei de-a doua centuri de fortificatie a orasului, ridicate la sfarsitul sec. XIII. In perioada 1961-1962 a fost complet restaurat (Anexa 7).

k) Edificiul 'Margareta' - Medias

Dateaza din sec.XV-XVI. Turnul bisericii sau 'Turnul Trompetilor' a fost ridicat in 1450 si masoara 70m. Interiorul bisericii pastreaza obiecte valoroase, printre care cristelnia de bronz din sec. XV.

l) Complexul Arhitectural Franciscan-Medias .Fostul lacas de cult include biserica si manastirea franciscana care in jurul anului 1444 au apartinut ordinului franciscan. Complexul adaposteste exponate de mare valoare: tezaurul; de la Seica Mica, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramica populara[7].

m) Biserica Cisnadioara

Dateaza din prima jumatate a sec.XIII si este unul dintre cela mai valoroase monumente de arhitectura ecleziasta din imprejurimile Sibiului.

n) Biserica Cetatea din Slimnic

Atestata documentar din 1282, comuna Slimnic adaposteste cetatea taraneasca construita inainte de sec.XV, cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi monumente istorice din judetul Sibiu (Anexa 8).

o) Complexul Arhitectural Medieval de la Biertan

Cea mai impunatoare fortificatie medievala din Transilvania a fost ridicata in timpul domniei lui Matei Corvin . Constructia este formata din trei bastioane, sase turnuri si trei incinte care adapostesc o biserica ridicata in perioada 1490-1520. La Biertan, intre anii 1572-1867 a avut sediul Episcopia Evanghelica Saseasca din Transilvania.

p) Alte obiective

Biserica Ursulinelor(sec XV), Pasajul Scarilor(sec. XIII), Turnul Mare (primul teatru al orasului in 1988), Biserica Romano-Catolica (ridicata intre 1726-1733), Podul Minciunilor, Teatru.

CAPITOLUL II

ANALIZA CADRULUI ECONOMIC SI A ECHIPAMENTELOR TURISTICE DIN JUDETUL SIBIU

2.1. Analiza economica a judetului Sibiu

O mare parte din veniturile judetului Sibiu provin din turism, de aceea o parte a populatiei lucreaza in acest sector sau in sectoare conexe acestuia.

Tabel nr. 2.1.Populatia ocupata civila, pe activitati ale economiei nationale

Sursa: www.sibiu.insse.ro

Din tabelul 2.1 rezulta ca cea mai mare crestere a populatiei civile ocupata in sectorul hoteluri si restaurante se inregistreza in anul 2006 fata de 2007, ritmul de crestere fiind 89,6%.

Indicele necesarului de forta de munca in hoteluri si restaurante in perioada 2005-2006 este de 160,6%.

Indicele dinamicii fortei de munca care lucreaza in turism in perioada 2005-2006 este 101,226%.

Acesti doi indicatori sugereaza faptul ca domeniul "Hotel si Restaurant" a cunoscut per ansamblu o crestere mult mai insemnata procentual a populatiei ocupate decat intregul sector din turism.

Tabel nr.2.2. Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei nationale

Sursa: www.sibiu.insse.ro

Tabelul 2.2 prezinta situatia ocuparii din turism si transport. Constatam astfel ca cea mai mare crestere este inregistrata de domeniul "Hoteluri si Restaurant"in perioada 2005-2006, cu un ritm de crestere de 57,4%, in timp ce cea mai insemnata descrestere o regasim in perioada 2006-2007, cu 22,2% tot in domeniul "Hotel si Restaurant".

Indicatorul importantei sectorului turism ca furnizor de locuri de munca in perioada 2005-2006 este egal cu 8,56%.

Tabel nr. 2.3. Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale

Sursa: www.sibiu.insse.ro

Din tabelul 2.3 constatam ca cea mai mare crestere a salariului nominal net se inregistreza la nivel global, si anume pe toate actvitatile economiei nationale cu aproximativ 30,3% in anul 2006 fata de 2005, in timp ce cel mai considerabil procent negativ este inregistrat de domeniul Transport in perioda 2006-2007 cu 2,9%.

Tabel nr. 2.4. Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2007

Tabel nr. 2.5. Investitiile brute ale unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2007

Tabelul 2.5 prezinta investitiile brute ale unitatilor locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale realizate in anul 2007. Concluzionam ca doar 4,08% din totalul investitiilor s-au facut in domeniul "Hoteluri si Restaurant" si 18,1% in domeniul "Transport".

Indicatorii de dinamica

Ritmul de crestere

Total

Hoteluri

Hosteluri

Moteluri

Vile turistice

Cabane turistice

Cabane vanatoare/pescuit

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Campinguri

Bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Unitati tip casute