RASNOV - Cetatea taraneasca

RASNOV - Cetatea taraneasca
Ridicata de catre cavalerii teutoni pe o stanca calcaroasa inalta de 150 metri situata la sud-est de targul Rasnov, cetatea a fost extinsa ulterior cu ajutorul comunitatilor sasesti din Rasnov, Cristian si Vulcan. Fantana din cetate, adanca de 75 de metri, a fost sapata intre 1625-1640, in acest ultim an ridicandu-se in cetate si o bisericuta. Laturile de vest, nord si est erau aparate de o galerie continua, doua anteforturi si sapte turnuri. In timp ce pe latura de sud, mai abrupta, erau numai doua turnuri.

Castelul Bran Castelul Bran, atestat documentar in 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou, printr-un act prin care brasovenii primeau incuviintarea regala de a construi castelul. Fortificatia era condusa de un castelan si avea o garnizoana compusa din arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea Bran intra in posesia lui Sigismund. Cu trecerea vremii, Cetatea Bran isi indeplineste rolul de bastion de aparare impotriva invaziilor otomane, faptele ei de arme fiind inscrise cu sange in istoria zbuciumata a neamului romanesc.
In semn de pretuire fata de Regina Maria a Romaniei Mari, Consiliul orasenesc al orasului Brasov decide donarea Castelului Bran la data de 1 decembrie 1920.
Restaurat intre anii 1920-1927 de catre arhitectul Curtii Regale, Carol Liman, Castelul Bran este transformat intr-o frumoasa resedinta de vara, cu parc si alei de promenada, lac, terase, fantani, tot atunci construindu-se si Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran si intregul domeniu, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapaneste pana in anul 1948.
Instaurarea regimului comunist lasa Castelul Bran fara ocrotitorii lui regali. Dupa o perioada de degradare si devastare autoritatile comuniste decid transformarea castelului in muzeu.
Muzeul deschis in 1956 cunoaste o noua restaurare intre 1987 - 1993. Actualmente, Castelul Bran este un punct important de atractie turistica si ramane in amintirea tuturor celor il viziteaza, marturie vie a scurgerii veacurilor si a faptelor de vitejie petrecute la umbra zidurilor sale....

HARMAN - Biserica-cetate
Biserica-cetate din Harman a fost construita in stil romanic in secolul al XII-lea. Zidul de incinta al cetatii are o forma ovala - asemanatoare cu cea de la biserica evanghelica din Prejmer fiind inalt de 12 metri si intarit cu sapte puternice turnuri de aparare, unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoala topita asupra asediatorilor. In anul 1552 voievodul Moldovei a asediat cetatea Harman fara succes.
Harmanul se afla in tara Barsei la 10 km est de Brasov. Denumire sa in alte limbi: Honigberg in germana, Hoenschbrich in saseste, Harmany sau Szászharmány in ungureste, Mons Mellis in latina.
Numele localitatii isi afla originea in vecinatatea asezarii, unde se afla dealul Lempes, in zona ar fi putut exista niste prisaci cu albine. Unele ivoare sustin ca biserica si satul ar fi apartinut teutonilor. Cea mai veche atestare documentara in care satul Harman este numit Mons Mellis (= Berg aus Honig) dateaza din anul 1240, cand regele Bela al IV-lea a instituit patronatul ordinului cistercian asupra bisericilor din Marienburg (Feldioara), Petersberg (Sanpetru), Honigberg (Harman) si Tartlau (Prejmer). Un an mai tarziu are loc invazia tatarilor in Europa, iar biserica si cetatea sufera distrugeri.
In 1421 cand turci invadeaza Tara Barsei, cetatea este asediata si incendiata, turcii distrug sau provoaca mari distrugeri bisericilor fortificate din Sanpetru, Halchiu, Bod, Ghimbav si Vulcan. O noua invazie turceasca in Tara Barsei are loc in anul 1432.
Pe langa numeroasele invazii (ale turcilor, tatarilor, muntenilor, moldovenilor si secuilor) comunitatea din Harman a suferit si de pe urma epidemiilor si catastrofelor naturale: - 1553, 1572, 1603, 1660, 1718-1719 epidemii de ciuma;
- 1509, 1533, 1622, 1658 anii ploiosi in care au fost numeroase inundatii;
- 1552 Stefan Tomsa, domnitorul Moldovei, asediaza cetatea si biserica fara sa o cucereasca;
- 1593 si 1600 Harman sufera doua incendii;
- in 1602 Radu Voda si in 1603 general imperial G. Basta ocupa Harmanul ocazie cu care cetatea sufera noi distrugeri.
- 1612 Gabriel Bathory asediaza fara success biserica fortificata.

Harman (Honigberg sau Hermannsdorf), comunaîn judetul Brasov, este situat în Depresiunea Brasov, pe râul Olt. Are o populatie de peste 4200 locuitori (1996) Accesul rutier se face dinspre Brasov, orasul resedintaal judetului, situat la numai 10 km nord-est.

( sau ), comunaîn judetul Brasov, este situat în Depresiunea Brasov, pe râul Olt. Are o populatie de peste 4200 locuitori (1996) Accesul rutier se face dinspre Brasov, orasul resedintaal judetului, situat la numai 10 km nord-est.

Localitatea a fost atestatadocumentar pentru prima dataîn 1240 (în timpul regelui Ungariei Bela al IV-lea). Pe teritoriul comunei au fost însadescoperite vestigiile mai multor asezari neolitice suprapuse, apartinând culturilor Cris si Cucuteni-Ariusd (7000/5500-2500/2400 î.Hr.). Totodata, au fost date la ivealaurmele unei asezari din secolul al IV-lea d.Hr. si ale alteia din secolele VIII-IX d.Hr. (Cultura Protodridu).

în Evul Mediu, principalele ocupatii ale locuitorilor din Harman erau agricultura, cresterea animalelor si mestesugurile.

Principalul punct de atractie al comunei îl reprezintaBiserica si fortificatiile care o protejeaza, construite în prima jumatate a secolului al XII-lea, în urma marii invazii mongole din 1241. Incursiunile de pradaîn Ţara Bârsei vor continua pânaîn 1285, fiind urmate de cele ale tatarilor în secolul al XIV-lea si respectiv de cele ale otomanilor, pe toatadurata secolelor XV-XVI. Secolul al XVI-lea va aduce locuitorilor din Harman si o serie de calamitati naturale - epidemie de ciuma, invazie a lacustelor, inundatii.

Cetatea taraneasca, asemanatoare prin forma circularaa zidurilor sale cu cea de la Prejmer, a fost ridicataîn secolele XV-XVI de populatia saseascaa comunei. Fortificatia are aspectul unei cetati medievale datoritacenturii de ziduri de 10 m înaltime si 1 - 3,50 m grosime, întarite cu sase turnuri patrulatere puternice (initial au fost sapte). în interior, de-a lungul zidurilor circulare, s-au pastrat numeroase camari, care serveau atât pentru adapostirea familiilor combatantilor pe timp de razboi, cât si pentru pastrarea proviziilor pe tot timpul anului (nu doar atunci când satul era amenintat de asediatori). Aceste camari sunt asezate unele lângaaltele în patru rânduri suprapuse, având aspectul unui fagure de miere. Spre exterior, cetatea este protejatade un zid scund de plan circular ce o înconjoarape mai mult de jumatate din perimetrul sau exterior. Centura de ziduri este prevazutacu numeroase barbacane si guri de tragere îndreptate cândva împotriva asediatorilor. Sistemul defensiv e completat de un sant cu apa. Accesul în cetate se face printr-o galerie boltita, zwingerul (element arhitectural originar din centrul Europei), peste care s-au adaugat, în ultimele secole, o serie de constructii cu frontoane si acoperisuri înalte.

asemanatoare prin forma circularaa zidurilor sale cu cea de la Prejmer, a fost ridicataîn secolele XV-XVI de populatia saseascaa comunei. Fortificatia are aspectul unei cetati medievale datoritacenturii de ziduri de 10 m înaltime si 1 - 3,50 m grosime, întarite cu sase turnuri patrulatere puternice (initial au fost sapte). în interior, de-a lungul zidurilor circulare, s-au pastrat numeroase camari, care serveau atât pentru adapostirea familiilor combatantilor pe timp de razboi, cât si pentru pastrarea proviziilor pe tot timpul anului (nu doar atunci când satul era amenintat de asediatori). Aceste camari sunt asezate unele lângaaltele în patru rânduri suprapuse, având aspectul unui fagure de miere. Spre exterior, cetatea este protejatade un zid scund de plan circular ce o înconjoarape mai mult de jumatate din perimetrul sau exterior. Centura de ziduri este prevazutacu numeroase barbacane si guri de tragere îndreptate cândva împotriva asediatorilor. Sistemul defensiv e completat de un sant cu apa. Accesul în cetate se face printr-o galerie boltita, (element arhitectural originar din centrul Europei), peste care s-au adaugat, în ultimele secole, o serie de constructii cu frontoane si acoperisuri înalte.

Biserica, construitaîn stil romanic de calugarii cistercieni (secolul XIII), a fost refacutaîn stil gotic în urma incendiului din 1593. Este situataîn mijlocul incintei fortificate si are un plan cu trei nave, acoperite cu bolti cu nervuri. Are un turn înalt de circa 50 m, cu ziduri groase, iar pe colturi alte patru turnulete, ceea ce atesta dreptul pe care Harmanul îl avea în Evul Mediu de a aplica pedeapsa cu moartea (jus gladii). Turnul este construit în partea de apus a navei centrale (biserica are un plan bazilical), asa încât cele douanave laterale îl îmbratiseazala dreapta si la stânga. La temelia turnului, în partea lui de apus, în loc de pietre obisnuite, sunt implantate în zid niste console uriase, bine fasonate. Rolul lor era safacaimposibilao deplasare a pietrelor, deci o gauraîn zid. Turnul are de asemenea un frumos portal compus din cinci arcuri simple.

, construitaîn stil romanic de calugarii cistercieni (secolul XIII), a fost refacutaîn stil gotic în urma incendiului din 1593. Estesituataîn mijlocul incintei fortificate si are un plan cu trei nave, acoperite cu bolti cu nervuri. Are un turn înalt de circa 50 m, cu ziduri groase, iar pe colturi alte patru turnulete, ceea ce atesta dreptul pe care îl avea în Evul Mediu de a aplica pedeapsa cu moartea (). Turnul este construit în partea de apus a navei centrale (biserica are un plan bazilical), asa încât cele douanave laterale îl îmbratiseazala dreapta si la stânga. La temelia turnului, în partea lui de apus, în loc de pietre obisnuite, sunt implantate în zid niste console uriase, bine fasonate. Rolul lor era safacaimposibilao deplasare a pietrelor, deci o gauraîn zid. Turnul are de asemenea un frumos portal compus din cinci arcuri simple.

Unele elemente de arhitecturaale bisericii, dintre care pot fi amintite ferestrele rotunde, cu un ornament format din 6 lobi, tradeazao strânsalegaturaîntre constructorii acesteia si cei ai mânastirii Cârta.

în interiorul Bisericii de la Harman s-au pastrat câteva capitele romanice în cor, iar în sacristie, console sculptate cu capete grotesti.

Deosebit de importante sunt picturile ce decoreazacapela funerara a Cetatii taranesti din Harman, din pacate distruse în mare parte, datoritadiferitelor utilitati care i s-au dat acesteia de-a lungul timpului - sediu al primariei sau chiar camarade pastrare a slaninei. Prin anii '30 ai secolului al XX-lea, pe peretele de sud al capelei au fost scoase la ivealapatru simboluri zoomorfe care înconjoarafigura Fecioarei Maria. Aceste simboluri au fost interpretate de Erhard Antoni si prezentate în anul 1935 în cadrul unei sesiuni stiintifice. Pelicanul (care îsi hraneste cu sângele lui puii), Phoenix-ul (care întinereste prin foc), Leul (care îsi trezeste la viata puiul nascut mort) si Inorogul (care este imaginat ca un animal atât de salbatic, încât vânatorul nu-l poate vâna decât atunci când în preajma lui se aflao fecioaraîn poala careia el îsi pune blând capul).

Aceste simboluri, raportate initial la Christos, au primit mai târziu un sens în ceea ce priveste virginitatea Mariei.

Executat în a doua jumatate a secolului al XV-lea, ansamblul mural al capelei funerare ilustreaza"internationalizarea" picturii gotice târzii în Transilvania, adicao întoarcere catre stilul linear, de influentaitaliana. Rezultând din colaborarea a trei mesteri, de unde si unele diferentieri de stil, ansamblul, are ca principalatemaiconografica"Judecata de apoi", cu numeroase episoade aferente, printre care meritaa fi amintite si compozitiile cu tema "Rastignirii" sau "încoronarea Fecioarei". Influentatade pictura tirolezasi francona, arta celor trei mesteri îsi gaseste numeroase corespondente în Silezia, Slovacia si Slovenia.

Unul dintre momentele de glorie ale luptei împotriva dusmanilor este legat de intentia principelui Transilvaniei Gabriel Béthory (1608-1613) de a cuceri cetatea Brasovului si satele dimprejur în 1612. Dupace a cucerit pe rând Brasovul, Codlea, Branul si Râsnovul, Gabriel Béthory a atacat si Cetatea Harmanului, poruncind sase tragacu atâta putere, încât zidul acesteia a fost doborât pe o lungime de aproape 120 m. Cetatea era aparatade ostenii ei de strajacu 50 de tunuri si de taranii comunei condusi de un om viteaz si inteligent, Hans Böhm, pictor de meserie, dar strain de acele locuri. Acesta a întins o capcanaoastei de secui conduse de Gabriel Béthory. stiind caîn urma asaltului acestia erau înfometati, a poruncit ca în pâinile pregatite pentru copt sase introducamulte artificii si rachete, care au fost aruncate de pe zidurile cetatii, secuilor. Când acestia, obositi si flamânzi, s-au napustit cu gramada asupra pâinilor, încaierându-se pentru ele, artificiile si rachetele s-au aprins si au explodat, ranindu-i si speriindu-i în asemenea masura, încât au trebuit sarenunte la ideea de a mai încerca un nou asalt. Gabriel Béthory a fost nevoit sapropunapacea celor din Harman, dar, sfatuiti de Hans Böhm, vitejii aparatori ai cetatii au ramas dârji si au refuzat saaccepte oferta. în plus, acestia au atârnat de zidurile cetatii, în bataie de joc, o scroafasi o capravii (semn caputeau încarezista, întrucât aveau suficientahrana). Asadar, Gabriel Béthory a fost nevoit saplece de acolo acoperit de rusine.

Ca urmare a acestei victorii, Brasovul a acordat locuitorilor Harmanului privilegiul de a vinde în fiecare vineri "colaci pe pietele Brasovului faraa plati taxe", cu urmatoarea conditie dacalipseau cumva într-o vineri urma sali se retragaacest privilegiu.

Dacaîn anul 1989 populatia saseascaa comunei cuprindea circa 1000 de persoane, datoritaemigrarii masive, în anul 1999, aceasta nu depasea 150.

( sau ), comunaîn judetul Brasov, este situat în Depresiunea Brasov, pe râul Olt. Are o populatie de peste 4200 locuitori (1996) Accesul rutier se face dinspre Brasov, orasul resedintaal judetului, situat la numai 10 km nord-est. asemanatoare prin forma circularaa zidurilor sale cu cea de la Prejmer, a fost ridicataîn secolele XV-XVI de populatia saseascaa comunei. Fortificatia are aspectul unei cetati medievale datoritacenturii de ziduri de 10 m înaltime si 1 - 3,50 m grosime, întarite cu sase turnuri patrulatere puternice (initial au fost sapte). în interior, de-a lungul zidurilor circulare, s-au pastrat numeroase camari, care serveau atât pentru adapostirea familiilor combatantilor pe timp de razboi, cât si pentru pastrarea proviziilor pe tot timpul anului (nu doar atunci când satul era amenintat de asediatori). Aceste camari sunt asezate unele lângaaltele în patru rânduri suprapuse, având aspectul unui fagure de miere. Spre exterior, cetatea este protejatade un zid scund de plan circular ce o înconjoarape mai mult de jumatate din perimetrul sau exterior. Centura de ziduri este prevazutacu numeroase barbacane si guri de tragere îndreptate cândva împotriva asediatorilor. Sistemul defensiv e completat de un sant cu apa. Accesul în cetate se face printr-o galerie boltita, (element arhitectural originar din centrul Europei), peste care s-au adaugat, în ultimele secole, o serie de constructii cu frontoane si acoperisuri înalte., construitaîn stil romanic de calugarii cistercieni (secolul XIII), a fost refacutaîn stil gotic în urma incendiului din 1593. Estesituataîn mijlocul incintei fortificate si are un plan cu trei nave, acoperite cu bolti cu nervuri. Are un turn înalt de circa 50 m, cu ziduri groase, iar pe colturi alte patru turnulete, ceea ce atesta dreptul pe care îl avea în Evul Mediu de a aplica pedeapsa cu moartea (). Turnul este construit în partea de apus a navei centrale (biserica are un plan bazilical), asa încât cele douanave laterale îl îmbratiseazala dreapta si la stânga. La temelia turnului, în partea lui de apus, în loc de pietre obisnuite, sunt implantate în zid niste console uriase, bine fasonate. Rolul lor era safacaimposibilao deplasare a pietrelor, deci o gauraîn zid. Turnul are de asemenea un frumos portal compus din cinci arcuri simple.

TRADITII

Printre traditiile si obiceiurile pastrate de-a lungul timpului de catre locuitorii comunei Harman se numara: Balul Penasilor (1-8 ianuarie), Maialul (1 mai), Zilele Harmanului (15 august).

Balul Penasilor are loc in prima saptamana dupa Anul Nou si este ocazionat de plecarea in armata a tinerilor din localitate. Acestia strabat comuna, imbracati in costume traditionale si avand prinsa la caciula o pana de paun. Manifestarea se incheie cu o petrecere a comunitatii.

Maialul este o serbare campeneasca in cinstea primaverii. Dedicata la origine zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor, viilor si livezilor, se mai numeste si Arminden si este celebrata la 1 mai. Obiceiurile specifice acestei sarbatori sunt: impodobirea cu o ramura verde a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti, pentru protectia oamenilor si animalelor impotriva spiritelor malefice; implantarea in curte, in mijlocul satului, la stana de oi, in tarina, intre hotare, a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg, curatat pana spre varf de crengi si impodobit cu cununi de flori si spice de grau, numit Arminden, Maial sau Pom de Mai; organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure, in vii si livezi, unde se mananca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sangelui si apararea oamenilor si vitelor de boli; tavalitul prin iarba, spalarea pe maini si pe fata cu roua; strigarea pe nume a strigoilor pentru a-i impiedica sa fure mana vitelor cu lapte si a holdelor semanate; purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, impodobirea ferestrelor si icoanelor cu ramuri sau frunze de pelin; semanarea primelor cuiburi de fasole si castraveti. Mai de mult, Armindenul era considerat inceputul verii si limita calendaristica pana la care se mai putea semana porumbul. De-a lungul timpului, obiceiul prinderii ramurii verzi sau implantarii Pomului de Mai a fost asociat cu episodul din Noul Testament al omorarii copiilor de catre Irod. Conform legendei, dupa ce ar fi taiat o zi intreaga capetele copiilor, mergand din casa in casa, ar fi pus seara, ca semn, o ramura verde la locuinta unde a ajuns si de unde urma sa reinceapa a doua zi macelul. Dar in timpul noptii, oamenii au pus ramuri verzi la toate casele, inseland pe Irod si salvand astfel pe pruncul Iisus.

Zilele Harmanului se celebreaza la jumatatea lunii august si reprezinta o sarbatoare a comunei si totodata un moment de reafirmare a trecutului istoric ce trebuie cunoscut si transmis mai departe. Aceasta sarbatoare constituie un prilej de bucurie pentru toti cei ce-si au obarsia in zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. La parada portului popular, locuitorii isi etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Cu aceasta ocazie, in comuna se organizeaza spectacole la care participa diverse ansambluri, trupe sau solisti. De asemenea, se organizeaza si un targ al mestesugarilor. La petrecerea campeneasca se servesc preparate culinare traditionale.

POPULATIA

In trecut, comuna Harman era populata majoritar de etnici romani si germani. Numarul locuitorilor comunei a cunoscut o crestere continua pana in anul 1977, apoi exodul etnicilor germani a dus la scaderea populatiei locale.

In perioada 1989 - 1994, populatia comunei a fost intr-o continua scadere. Incepand cu anul 1995, reperul populatiei a stagnat, iar in prezent se afla intr-o usoara crestere. Sporul natural este totusi destul de scazut, cresterea datorandu-se mai mult celor ce se stabilesc in comuna prin cumpararea de locuinte. Concesionarea de terenuri pentru constructia de locuinte a determinat mai multi locuitori ai Brasovului sa-si construiasca case in Harman, insa locurile de munca au ramas la Brasov.

Evolutia populatiei stabile si a locurilor de munca in comuna depind in mare masura de evolutia economica viitoare a comunei. Populatia stabila este compusa din romani (90%), germani (4%), maghiari (1%) si rromi (5%). Categoria cea mai expusa somajului o reprezinta femeile si tinerii absolventi de liceu sau ai altor forme de invatamant.