REGIUNEA BALCANICA
Numiti si “ Stara Planina “ ( “Muntele Batran” ), mtii Balcani se desfasoara pe cca 450 km lungime, intre valea Timokului si Marea Neagra; altitudinea maxima: Vf. Botev- 2.373 m.
Muntii Balcani prezinta o 919e41j asimetrie a versantilor, cei sudici fiind abrupti, dominand depresiunile submontane Karlovo si Kazanlik ( valea Tundjei numita si “ Valea Trandafirilor “) renumite pentru culturile de trandafiri si inchise de dealurile subbalcanice numite si Antibalcani, in timp ce versantii nordici sunt mai prelungi si trec treptat in cuprinsul Pod. Prebalcanic prin intermediul Prebalcanilor, munti josi, cu aspect de dealuri.
Podisul Prebalcanic ( Podisul Moesiei ) reprezinta o adevarata campie inalta, acoperita de loess in grosimi destul de mari. Vaile sunt numeroase si adanci ( Lom, Isker, Ogost, Iantra ) iar carstul ocupa mari suprafete.
Regiunea Rodopi- Istrangea:
corespunde masivelor hercinice Sura-Osogova, Rodopi si Istrangea. Muntii Rodopi
reprezinta un nod orografic reinaltat in Cuaternar, din care se desprind mai
multe culmi: Sura-Osogova, Rila ( Vf. Vitosa - 2.290
m, Vf. Musala - 2.925 m ), Pirin. Din masivul Rodopi isi aduna apele raurile
Isker,
Regiunea insulara: cea mai mare insula este Ins. Creta, desfasurata pe o lungime de peste 250 km, orientata de la V la E, in care predomina relieful muntos: Vf. Ida - 2.456 m ( alt. max. ), Vf. Teodoros -2.410 m. Campiile apar numai pe margini, in lungul tarmurilor, si au intindere mai mare in jurul localitatii Heraklion. Insula Eubeea, a doua ca marime, are de asemenea, un relief muntos, cea mai importanta culme fiind Delfi m ).
|
