Republica Ceha

Republica Ceha

Stat în Europa Centrala, limitat de Polonia la nord, de Germania la nord si vest, de Austria la sud si de Slovacia la est si sud-est. Republica parlamentara potrivit Constitutiei din 01.01.1993. Capitala: Praga (1400000 loc.)

Suprafata: 78.864 km˛

Populatia: 10.298.000 loc.

Diviziuni administrative: 7 regiuni (Kraj) si un oras autonom (Praga)

Moneda: 1 Koruna=100 Habru

Limba oficiala: ceha

Culte: catolicism, protestantism, ortodoxism s.a.

Istoria. Pe teritoriul Cehiei migreaza în secolul I î.Hr. triburile germanice ale marcomanilor si guazilor, în secolul VI d.Hr. triburile slavilor de apus, iar în secolul VII statul slav al lui Samo. În 830 se formeaza Marele Cnezat al Moraviei care atinge în timpul domniei lui Svatopluk apogeul puterii, iar în 906 se prabuseste sub loviturile ungurilor din Câmpia Panoniei. La începutul sec. XI, Slovacia este inclusa în Regatul Ungar. Tronul Regatului Boemiei revine familiei de Luxemburg între 1310-1437 si dinastiei de Habsburg între 1437-1457. Pacea Westfalica confirma Cehia si Moravia ca domenii ereditare ale habsburgilor. În sec. XIX, în conditiile destramarii Imperiului austro-ungar, este proclamata Republica Cehoslovaca, prin aderarea si a Slovaciei în 1918. Cunoaste ocupatia Germaniei dupa 1938. În 1945, sub patronaj sovietic, se formeaza un guvern în care comunistii acapareaza întreaga putere, care se mentine pâna în 1989 când are loc Revolutia de catifea. În contextual transformarilor ce cuprind întreaga Europa de Est se gaseste si Republica Federativa Ceha si Slovaca, care în urma unor tratative adopta decizia separarii în doua state: Cehia si Slovacia.

Cadrul natural. Podisul este forma predominant de relief, distingându-se doua mari regiuni geografice: Masivul sau Patrulaterul Boem si Moravia. Masivul Boem, situate în vest, este un podis vechi, putin înalt (300-350 m), cu aspect deluros, drenat de râurile Vltava si Laba si afluentii lor, încadrat de o rama muntoasa joasa: Muntii Sudeti (Vf. Snežka: 1603 m) în nord-est; Muntii Metaliferi (1244 m) în nord-vest, Muntii sumava (1372 m) în sud-vest si în sud-est Colinele Moraviei. Moravia constituie un culoar jos, între Patrulaterul Boem si Slovacia. Clima este temperat-continentala, cu amplitudini termice de peste 20şC, ierni reci, veri racoroase. Precipitatiile depasesc 750 mm/an în zona înalta (la peste 2000 m) si ating 600-700 mm/an în cele joase. Râurile principale: Elba (Labé) cu afluentul sau Vltava, Morava, afluent al Dunarii, si Odra. Padurea de foioase cedeaza foarte repede locul coniferelor (molid, brad, etc.).

Populatia si asezarile. Cehia are o natalitate de 12,6‰. Densitatea populatiei este de 130 loc./km˛. Orase principale: Brno (393000 loc.), Ostrava (332000 loc.), Olomouc (225000 loc.), Zlin (198000 loc.), Plzen (175000 loc.), České Budějovice (174000 loc.), Hradec Kralove (164000 loc.), Pardubice (163000 loc.), Liberec (160000 loc.). Cele mai importante concentrari de populatie: Praga si împrejurimile (peste 2000 loc./km˛), Ostrava si împrejurimile (290 loc./km˛).

Economia. În Cehia întâlnim una din cele mai dezvoltate industrii din fostele tari comuniste, care concentreaza aproape 3/5 din populatia activa si asigura mai mult de atât din PNB. Resursele minerale sunt variate, dar fara reserve si productii importante, exceptând carbunele. Industria prelucratoare (70% din productia fostei Cehoslovacii) este diversificata: siderurgica, constructoare de masini (masini unelte, echipament electric, tractoare si masini agricole, autovehicule), chimica, textila si confectii, sticlarie si portelan, alimentara. Industria se afla în curs de restructurare. În ultimii ani s-a înregistrat o scadere a productiei datorita reducerii comenzilor din CSI si necompetitivitatii pe piata mondiala a unor produse. Agricultura este axata pe cresterea animalelor (bovine, porcine), culture de cartofi, sfecla de zahar, cereal, pomicultura. Turismul, începând cu 1990 a devenit o activitate economic importante.

BIBLIOGRAFIE:

Europa – Enciclopedie Geografica, Ed. Corint, Bucuresti, Ion Marin, Marian Marin, Mihai Ielenicz, Adrian Tiscovschi