Resursele umane si piata muncii IN OLTENIA

Acest capitol furnizeaza informatii cu privire la situatia actuala a populatiei, la evolutia demografica, si piata muncii din regiunea SV Oltenia, elemente care ar putea influenta modul de dezvoltare economica si sociala a regiunii.

Evolutia populatiei in perioada 1992 - 2003.

Conform Anuarului Statistic al Romaniei, la 1 iulie 2003, regiunea SV Oltenia are o populatie de 2329342 locuitori, ceea ce reprezinta 10,72% din populatia totala a României. Datele furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj, evidentiaza o continuare a scaderii populatiei Olteniei, cu 0,5% fata de anul 2002 si cu circa 2,94% fata de anul 2000. Astfel, la nivelul regiunii SV Oltenia evolutia populatiei continua trendul descendent manifestat dupa recensamantul din ianuarie 1992, in perioada 1992-2003 populatia regiunii scazand cu 128173 persoane, adica 5,21% din populatia regiunii la nivelul anului 1992.

	Fig.7.1. Evolutia demografica 1990-2002

Pe durata intregii perioade 1992-2003 cele mai accentuate scaderi ale populatiei s-au inregistrat in judetele Mehedinti cu 25385 persoane, reprezentand 7,63% din populatia judetului in anul 1992, respectiv Olt cu 31932 persoane, reprezentând 6,10%,. Scaderea populatiei in celelalte judete ale regiunii, pe perioada mentionata, a fost de 4,83% in Dolj (36800 persoane), 4,54% in Valcea (19925 persoane) si 3,52% in Gorj (14131 persoane)

Scaderea populatiei in perioada 1992 - 2003 a fost mai accentuata la nivelul regiunii SV Oltenia, comparativ cu nivelul national ( 5,21% fata de 4,72%).

Tab. 7.1. Evolutia populatiei in Oltenia 1992-2003.

Sursa: Prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al României - 2004 si Recensamântul populatiei si locuintelor, 2002

Se asteapta ca si în urmatorii ani sa continue aceasta tendinta de scadere a populatiei. Astfel, la nivelul regiunii SV Oltenia se înregistreaza un spor natural negativ de -4,2 generat de un nivel superioral al ratei mortalitatii (13,3) comparativ cu rata natalitatii (9,1). La nivel national exista un spor natural negativ de -2,5 rata mortalitatii fiind de 12,3, iar cea a natalitatii 9,8. Situatia acestor indicatori la nivel de regiuni in anul 2003 era urmatoarea:

Tab.7.2. Miscarea naturala a populatiei. Comparat 22222h724w ie intre regiuni.

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2003

La nivelul regiunii SV Oltenia, cea mai ridicata rata a mortalitatii este întâlnita in judetul Dolj (14,4), iar cea mai scazuta, in judetul Gorj (11,2).

Tab.7.3. Miscarea naturala a populatiei. Comparatie intre judetele regiunii

Fig 7.2. Sporul natural al populatiei - comparatie intre regiuni 2003

Daca in mediul rural, regiunea se situeaza pe ultimul loc in ceea ce priveste sporul natural ( -8,2), in mediul urban, Oltenia este a doua regiune a tarii ca valoare a acestui indicator 0,5 , dupa regiunea Nord-Est cu o valoare de 0,9 , aceste doua regiuni fiind de altfel singurele ce inregistreaza valori pozitive ale sporului natural in anul 2003 in mediul urban. Acest lucru demonstreaza o diferenta enorma intre oras si sat in ceea ce priveste evolutia demografica la nivelul regiunii Oltenia.

Densitatea populatiei

Densitatea populatiei la nivelul anului 2003 în Regiunea Sud Vest Oltenia este sub media nationala, conform tabelului de mai jos (79,7 fata de 91,2):

Tab. 7.4. Densitatea populatiei in Oltenia

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2003

În regiunea Oltenia, judetele Mehedinti, Gorj si Vâlcea sunt mai slab populate, având o medie mult sub cea nationala, pe când Doljul si Oltul depasesc, respectiv se apropie de aceasta valoare. Exista 3 mari zone izolate in regiune unde satele se gasesc la peste 30 km de primul oras. (v. zonele hasurate din figura alaturata) Acest lucru influenteaza într-o masura negativa infrastructura, atât cea de transporturi si utilitati, cat si cea manageriala.

Centre de polarizare

In Regiunea Oltenia exista 9 tipuri de centre de polarizare, clasificate astfel:

centru urban cu influenta regionala - municipiul Craiova, ca puternic centru universitar cu influenta in întreaga regiune;

centre urbane cu functie interjudeteana - municipiile Ramnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu si Slatina, cu influente atât in judetele proprii, cat si in afara lor;

orase cu influenta interjudeteana redusa- orase cu aflux de forta de munca la nivel interjudetean redus - Filiasi, Calafat, Motru;

municipii si orase cu influenta zonala - orase cu aflux de forta de munca la nivel zonal - Caracal, Orsova, Ocnele Mari, Calimanesti, Baile Olanesti;

orase cu influenta locala I - centre locale de utilizare a fortei de munca de nivel I - Bailesti, Corabia, Bals, Dragasani;

orase cu influenta locala II - centre locale de utilizare a fortei de munca de nivel II - Baia de Arama, Strehaia;

orase cu influenta locala III 0 centre locale de utilizare a fortei de munca de nivel III - centre locale de utilizare a fortei de munca in agricultura de nivel I - Vanju Mare, Draganesti Olt, Piatra Olt, Segarcea, Horezu;

localitati agricole cu arii de influenta in consolidare - centre locale de utilizare a fortei de munca in agricultura de nivel I - Balcesti, Babeni

comune - centre de polarizare

Fig. 7.3. Centre de polarizare in regiunea Oltenia (sursa: Facultatea de Geografie din Craiova)

Fig. 7.4. Zone izolate de centrele de polarizare

Structura populatiei pe medii

Populatia urbana care reprezinta 45,3% din totalul populatiei regiunii locuieste in 35 de orase si municipii, nivelul de urbanizare fiind mai mic decât cel national ( 53,4%). Având o populatie de 300843 mii locuitori, Craiova este cel mai mare oras din regiune, celelalte orase cu peste 100.000 de locuitori fiind Ramnicu Vâlcea si Drobeta Turnu Severin. Celelalte resedinte de judet, Târgu Jiu si Slatina, se încadreaza in categoria oraselor cu populatie intre 75-100.000 de locuitori. Dintre orasele mici, Caracal este cel mai mare, cu o populatie de peste 30.000 de locuitori, restul oraselor situându-se sub aceasta limita. Populatia se concentreaza mai mult în mediul rural, având o pondere de 54,7%, din cauza prabusirii activitatilor industriale si disponibilizarilor masive de personal provocate de restructurarea unor întreprinderi sau sectoare, care au drept efect migratia populatiei (in special persoanele in vârsta) dinspre orase spre sate. Singurul judet unde populatia urbana este majoritara este Dolj - 50,7%. Aceste procente situeaza România si regiunea Oltenia foarte departe de media Uniunii Europene, de 17,5% populatie rurala. Populatia în mediul rural este îmbatrânita, tinerii preferând orasul, unde posibilitatea gasirii unui loc de munca este mai mare decât la tara, unde practicarea agriculturii se face cu mijloace rudimentare. O dovada a acestui lucru este si faptul ca sporul natural al populatiei în mediul rural este negativ (-8,2 fata de 0,5 in mediul urban in regiunea Oltenia).

Structura populatiei pe sexe

Dintr-un total de 2329342 persoane (1 Iulie 2003), femeile din Oltenia reprezinta 50,93% adica 1186310 persoane. Dintre acestea, 643516 traiesc in mediul rural, adica 54,24% din totalul populatiei feminine.

Populatia pe grupe de vârsta

Evolutia structurii pe vârste a populatiei Regiunii SV Oltenia releva aparitia unui proces lent, dar constant de imbatranire demografica cu implicatii negative pentru economie si societate, fenomen caracteristic tuturor judetelor componente, datorita ratei scazute a natalitatii, care contribuie in mod direct la reducerea ponderii populatiei tinere. În 1990, populatia tânara avea o pondere mai mare în totalul populatiei în raport cu populatia vârstnica. Acest raport s-a schimbat pe parcursul a unsprezece ani, astfel ca acum populatia peste 60 de ani are o pondere mai mare în totalul populatiei regiunii decât populatia sub 15 ani. Acest lucru se poate constata si din tabelul urmator:

Tab. 7.5. Populatia pe grupe de vârsta (comparatie 1990- 2003)

Sursa: INS, Date prelucrate din Anuarul Statistic al Romaniei 2004

Speranta de viata in anul 2002 era mai mare decât media pe tara pentru barbati, insa mai mica pentru femei.

Tab. 7.6. Speranta de viata, comparatie 1990 / 2003

Sursa: Anuarele Statistice ale României

Durata medie a vietii a înregistrat în ultimul deceniu o usoara descrestere în perioada 1995-1998, dar apoi a început sa creasca din nou. În judetul Vâlcea durata medie a vietii a înregistrat o usoara crestere în comparatie cu media regionala si cea nationala. In ceea ce priveste durata de viata in mediul rural si cea in mediul urban, diferentele reflecta situatia diferita a standardului de viata specific mediilor respective;

Tab. 7.7. Durata medie a vietii in mediile rural si urban in Oltenia

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2003

Migratia interna si internationala

Migratia interna în cadrul regiunii S-V Oltenia este definita precumpanitor de fluxurile de resurse umane între zona urbana si cea rurala. Urmând evolutia înregistrata la nivel national, în regiune mediul rural a actionat ca o zona tampon dupa 1990, populatia preferând agricultura de subzistenta unui somaj urban. Prin urmare, în mod aproape paradoxal, primele fluxuri de migratie au fost dinspre urban spre rural, în conditiile în care dezvoltarea urbana nu compensa pierderea de locuri de munca datorata restructurarii economice. Migrarea dinspre urban spre rural s-a produs atat în urma concedierilor masive din întreprinderile de stat, dar si datorita restituirii terenurilor agricole prin Legile 18/1991 si 1/2000.

Începând cu 1996, tendinta a început usor sa se inverseze, astfel încât populatia din mediul rural a reînceput sa fie atrasa de munca în zonele urbane. Migratia zilnica, de tip "naveta", a fost din nou solutia aleasa de multe din persoanele stabilite în mediul rural.

Deosebirea fundamentala între regiunea S-V Oltenia si celelalte regiuni ale României se regaseste însa in ceea ce priveste specificul migratiei internationale. Un studiu recent , evidentiaza trasaturi distincte ale fluxurilor migrationiste cu caracter temporar în functie de regiunea de provenienta a persoanelor care emigreaza. Studiul se bazeaza pe recensamântul efectuat în 2002 la nivelul întregii populatii, dar si pe Barometrul de Opinie Publica 2001-2004

În ceea ce priveste Regiunea S-V Oltenia, aceasta se remarca printr-o populatie cu o tendinta de migratie externa temporara redusa. Nivelul de trai relativ scazut al regiunii explica de ce migratia externa în scop turistic este limitata, în comparatie cu alte regiuni. În ceea ce priveste migratia cu scopul angajarii temporare în strainatate, si aceasta este redusa fata de alte regiuni ale tarii.

Tabel : Migratia temporara externa în regiunea S-V Oltenia

Sursa: Recensamânt 2002, INSSE

Asa cum se poate observa si din tabelul de mai sus, în toate judetele regiunii se înregistreaza fluxuri de migratie externa mult sub media nationala. Mai mult, judetele Gorj si Mehedinti au cele mai scazute valori ale migratiei temporare externe din tara cu scop de angajare. În mod similar, judetul Olt înregistreaza cel mai mic nivel de migratie cu scop turistic din România. Singurul judet care se distinge în cadrul regiunii este Vâlcea, unde migratia temporara externa abia depaseste 3% din populatie.

Faptul ca exista judete unde peste 15% din populatie pleaca în strainatate în cautare de lucru, cum ar fi Vrancea (35,2%), Satu Mare (22,7%), Maramures (17,7%) sau Bistrita Nasaud (15,2%), sugereaza diferente profunde de dinamica socio-economica, care ar putea sa fie importante pentru strategia de dezvoltare viitoare a regiunii S-V Oltenia.

Exista o serie de factori care ar putea explica migratia scazuta din cadrul regiunii. Un prim factor este procentul mai ridicat al populatiei rurale. Un al doilea factor este gradul de izolare al comunitatilor rurale, care este mai accentuat decât în alte regiuni. Un al treilea factor este nivelul de trai, care are o relevanta deosebita în special pentru migratia temporara în scop turistic.

Conditiile economice si sociale precare determina si ele intr-o mare masura evolutia demografica negativa. Vârsta medie la data casatoriei este in crestere atât la barbati, cat si la femei; de asemenea, creste numarul familiilor cu un singur copil. Vârsta medie a femeilor la prima nastere este de asemenea in crestere.

Tab. 7.9. Media de vârsta la data casatoriei a persoanelor casatorite a crescut în ultimii ani

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003

In anul 2003, in regiunea Oltenia s-a inregistrat un numar de 2675 divorturi - cu 268 divorturi mai mult decat in anul 2002 - si o rata de 1,14 divorturi la 1000 locuitori ( fata de 1,03 divorturi la 1000 locuitori in 2002). Numarul divorturilor pronuntate in 2003, in Regiunea Sud Vest Oltenia, reprezinta 8,09% din nivelul national.

Piata fortei de munca si posibilitatile de angajare

Piata muncii din Oltenia reflecta în mare tendintele de la nivel national înregistrand totusi intre 1995 si 2003 o descrestere superioara a ratei de ocupare în comparatie cu media nationala. In Regiunea Sud -Vest, populatia ocupata a fost, la sfârsitul anului 2003, de 1076 mii persoane, in scadere fata de anul precedent cu 7 mii persoane, rata de ocupare ( procentul dintre populatia ocupata si populatia totala in varsta de 15 ani si peste ) fiind de 55,3%.

Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta evidentiaza ponderea principala in segmentul 35-49 ani de 365 mii persoane (33,92%), urmat de 25-34 ani cu 282 mii persoane (26,21%), 50-64 ani cu 233 mii persoane (21,65%), 15-24 ani cu 99 mii persoane (9,20%) si 65 de ani si peste cu 97 mii persoane reprezentand 9,02%.

Femeile reprezentau 501 mii persoane, avand o rata de ocupare ( populatie ocupata de sex feminin raportata la populatie totala de sex feminin in varsta de 15 ani si peste) de 50,1%.

Situatia populatiei ocupate pe medii sta in felul urmator: mediul urban absoarbe 417 mii persoane, cu o rata de ocupare de 47,2 %, in timp ce in mediul rural populatia ocupata numara 659 mii persoane, reprezentand o rata de ocupare de 62,1%.

Principalele ramuri ale economiei ce concentreaza populatia ocupata sunt: agricultura, vanatoarea si silvicultura 521 mii persoane (48,42%), industria 223 mii persoane (20,72%), comertul 74 mii persoane (6,88%), administratie publica si aparare 51 mii persoane (4,74%) invatamantul 49 mii persoane (4,55%), constructiile 42 mii persoane ( 3,90%) si sanatate si asistenta sociala 31 mii persoane (2,88%).

Populatia activa a avut un trend descrescator, evoluand de la 1392 mii persoane in 2001, la 1162 mii persoane in 2002 si ajungand in 2003 la 1145 mii persoane. In acelasi timp rata de activitate ( procentul dintre populatia activa si populatia totala in varsta de 15 ani si peste ) a scazut de la 70,1 % in 2001, la 59,9% in 2002 si 58,9% in 2003).

In perioada 1998-2002 numarul mediu al salariatilor a scazut continuu de la 498 mii persoane în 1998 la 406 mii în 2002, in anul 2003 inregistrandu-se prima crestere respectiv 408 mii persoane.

Tab. 7.10. Evolutia populatiei ocupate civile 1996-2003

Sursa: INS, Statistica Teritoriala, 2002, Anuarul Statistic al României 2004

Regiunea Oltenia a pierdut în perioada 1996- 2003 136500 locuri de munca, reprezentand un procent de 12,71% din pierderile la nivel national de 1073500 locuri de munca.

Cele mai mari pierderi de locuri de munca au fost in judetul Gorj, datorate in special disponibilizarilor din cadrul bazinelor miniere Motru si Rovinari. Acesta a fost si motivul pentru care aceste bazine au fost desemnate "zone defavorizate" acordându-se firmelor care investeau în aceste zone facilitati fiscale.

Fig. 7.8. Numarul de plecari din Gorj ale minerilor indemnizati in 1997

La nivel national, scaderea cea mai mare se datoreaza industriei - peste 2 milioane locuri de munca în zece ani. Aceasta scadere a fost compensata în masura foarte mica de cresterea locurilor de munca in agricultura, comert, activitati financiar-bancare si administratie publica. La nivel regional proportiile sunt în mare aceleasi

Ca particularitate, Gorjul este singurul judet în care s-a înregistrat o scadere a numarului persoanelor ocupate în agricultura , de la 64,2 mii persoane in 1992 la 55 mii persoane in 2001. Procentul de dependenta. Ca un rezultat al reducerii populatiei ocupate, rata de dependenta a crescut semnificativ intre 1995 si 2000 în comparatie cu media nationala - 1,386, respectiv 1,599. În orice caz aceste cifre probabil ca supra-estimeaza dependenta prezenta, deoarece nu iau în considerare populatia activa ce nu este ocupata în regiune, dar lucreaza mai mult sau mai putin oficial în afara tarii. Pe baza tendintelor actuale demografice se poate estima ca procentul actual va creste în viitor.

somajul. somajul a fost în scadere în regiunea SV Oltenia, conform ILO si metodologiilor românesti. În anul 2001 erau înregistrati 109625 someri în Oltenia, reprezentând 10,4% din forta de munca, procent ce plasa Oltenia pe locul al doilea intre regiuni. In 2002, se înregistreaza o scadere a numarului de someri înregistrati - 90938, conducând la o rata a somajului de 9,4%. Aceasta scadere de 1% a ratei somajului plasa regiunea pe locul 3 in tara, dupa regiunea Nord-Est (10,8%) si Sud -Est (10%) deoarece o scadere a ratei somajului (de 0,4%) a fost înregistrata si la nivel national (8,4%). In anul 2003 la nivelul regiunii, numarul somerilor inregistrati este de 86992 persoane, reprezentand o rata a somajului de 9,1%, cea mai mare inregistrata intre cele 8 regiuni. Observam o continuare a trendului descrescator a ratei somajului in regiune insa, aceste scaderi insa ar putea fi influentate de diminuarea perioadei de alocare a ajutoarelor financiare pentru someri, precum si de a perioadei minime de munca efectuata necesara pentru a putea beneficia de aceste ajutoare financiare.

Toate judetele regiunii au inregistrat rate ale somajului semnificativ mai mari decât media nationala de 7,4%, in top situandu-se judetele Olt ( 10,6% ) Valcea ( 9,2% ) Si Gorj ( 9,1% ). Judetul Dolj inregistreaza o rata a somajului superioara mediei nationale de 8%

Tab 7.11. Evolutia somajului in Oltenia intre 1992 - 2003:

Sursa: INS, Statistici Teritoriale, 2003, Anuarul Statistic al Romaniei, 2004

Fig. 7.9. Evolutia somajului 1992-2003

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, numarul somerilor inregistrati din rândul femeilor a fost in anul 2003 de 35721 persoane, reprezentand 41,06% din total someri inregistrati,pe regiune indicator a carui valoare se situeaza sub nivelul inregistrat la nivel national de 43,45%.

Diferente notabile în ceea ce priveste somajul pe termen lung comparativ cu media nationala întâlnim in judetele Mehedinti (+4,5%) si Olt (+3,3%). somajul pe termen lung are tendinta sa fie o problema mult mai serioasa pentru femei în comparatie cu barbatii, în timp ce somajul în rândul tinerilor afecteaza mai mult barbatii decât femeile. Pe categorii de personal, in anul 2001 cea mai mare parte dintre someri erau muncitori (55,9 mii persoane), in timp ce 3,3 mii erau absolventi de invatamant superior

In anul 2003, la nivelul regiunii existau 86992 someri inregistrati, cu 3946 persoane mai putin decat in anul 2002, dintre care 46048 - neindemnizati. Acestia din urma provin din randul persoanelor cu nivel de instruire primar, gimnazial, profesional -,43431 persoane, absolventi ai institutiilor de invatamant liceal si postliceal - 2091 persoane, iar din rândul absolventilor de studii superioare 526 persoane.

Proportia somerilor care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj sau alocatie de sprijin a fost de 34,8% in anul 2001 si de 51,9% in anul 2002. La nivelul anului 2003 numarul somerilor neindemnizati era de 46048 persoane, reprezentand 52,93% din numarul somerilor inregistrati.

Se poate concluziona ca ultima restructurare industriala a constituit una din cauzele majore de crestere a somajului în Oltenia, chiar daca impactul a fost partial echilibrat de cresterea numarului de angajati în agricultura. Procentele diferite ale acestor doi factori explica probabil majoritatea diferentelor înregistrate între judete. Lipsa dezvoltarii perspectivelor si numarul insuficient de locuri de munca create afecteaza întreaga regiune, dar apare ca fiind în special o problema serioasa în judetul Vâlcea, în care somajul în rândul tinerilor înregistreaza un procent foarte mare. Exista putine indicii privind dezavantajarea femeilor pe piata muncii, desi acestea ar putea sa fie afectate în special de somajul de lunga durata. Nu exista date disponibile pentru a putea trage concluzii cu privire la discriminarea pe piata muncii a grupurilor dezavantajate, ca de exemplu populatia rroma .

COMPARAŢII CU UNIUNEA EUROPEANA

Conform EUROSTAT, in Aprilie 2000, rata somajului in UE era 8,4%, prezentând variatii semnificative intre cele 211 regiuni NUTS2 - de la 1,7% in regiunea Ĺland (Finlanda) la 33,1% - Territoires Francaises d'Outre Mer (Franta). Spre deosebire de România, in UE gasim state unde exista semnificative disparitati intre regiuni in ceea ce priveste rata somajului: Franta: 5,3% in Alsace si 33,1% in Territoires Francaises d'Outre Mer; Spania: 4,8% in Islas Baleares si 25,5% in Ceuta y Melilla; Italia: 3,1% in Trentino-Alto Adige si 27,7% in Calabria.

In ceea ce priveste somajul in rândul tinerilor sub 25 de ani, acesta variaza intre 2,9% in regiunea Frevoland (Olanda) si 64,7% in Calabria (Italia).

In Berkshire, Buckinghamshire & Oxfordshire (Marea Britanie) si Ĺland (Finlanda) rata somajului este extrem de scazuta (1,7%) in rândul femeilor, comparativ cu Calabria (Italia) - 40,7% si regiunile spaniole Extremadura (37%), Ceuta y Melilla (36,6%) si Andalucia (35,6%), unde aceasta este cea mai ridicata.

Pe ansamblul tarilor CC12*, rata somajului era de 12,4% in 2000, variind intre 3,4% in Praga si 31,0% in Severozapaden (Bulgaria). Spre deosebire de tarile UE, unde rata a scazut in ultimii ani de la 10,4% in 1998 la 9,4% in 1999 si 8,4% in 2000, in tarile CC12 a crescut de la 9,1% in 1998, la 10,4% in 1999 si 12,4% in 2000.21 de regiuni. Datele culese din 53 de regiuni din cele 56 ale tarilor CC12 arata ca in 21 de regiuni (toate aflate in România, Slovenia, Cehia si Ungaria) precum si in regiunile capitalelor Sofia si Bratislava, rata somajului era sub 10%. La polul opus, 10 regiuni (din Bulgaria, Polonia si Slovacia) au o rata a somajului ce depaseste 20%, Slovacia si Bulgaria fiind tarile CC12 cu cele mai mari diferente intre regiuni privitor la rata somajului.

Rata somajului in rândul tinerilor varia pentru tarile CC12 intre 7,9% in Közép-Dunántúl (Ungaria) si 73,1% in Severnozapaden (Bulgaria). De asemenea, existau in 2000, 12 regiuni cu o rata a somajului in randul tinerilor de peste 40% (in Polonia, Bulgaria si Slovacia), dintre care 2 depasesc 50%.