Reteaua subterana din Lumea Pierduta
Date istorice. Prima explorare a Avenului Gemanata a fost efectuata in 1952 de M. Serban, M. Bleahu si T. Jurczak, iar a Avenului Negru, de o echipa de geologi condusa de M. Bleahu si de una de alpinisti condusa de I. Coman.
Localizare si cale de acces. Platoul calcaros situat intre Piriul Sec si Izvorul Ursului a fost denumit de M. Bleahu si M. Serban (1959) Lumea Pierduta. Acest platou este traversat subteran de un riu care are resurgente in Fintina Rece. Pe traseul subteran al apei se deschid cele doua mari avene de prabusire, Avenul Negru, amonte, si Avenul Gemanata, aval. La ele duce marcajul cruce galbena care pl 818g66i eaca din Padis, traverseaza Poiana Ponor, trece pe la Izvorul Rece si urca pe platou (vezi fig. 28).
Descriere. Retea subterana activa, de peste 2 437 m lungime, sapata in calcare tithonice, la care conduc doua avene de prabusire. Denivelare totala 140 m (fig. 29).
Avenul Negru are o gura ovala de 50 m diametru si se deschide la o altitudine de 1285 m. Marginile avenului sint constituite din pereti verticali, cu exceptia marginii sudice, care la inceput are o panta mai domoala, ceea ce faciliteaza coborirea pina in fundul putului, al carui diametru este de numai 7 m. Fundul este ocupat de bolovanis, trunchiuri de arbori si de un cilindru de zapada care permit coborirea, in partea de est, pina la riul subteran. Axa galeriei cu apa este situata excentric fata de baza putului, iar acumularea de trunchiuri, de pamint si de bolovani intrerupe continui tatea galeriei. Se poate cobori insa in segmentul amonte sau in cel avale al galeriei.
Galeria amonte de Avenul Negru este in general inalta, de peste 10 m, rareori mai lata de 1-2 m, dezvoltata pe o diaclaza. In lungul ei portiunile cu peretii goi alterneaza cu portiuni in care peretii sint acoperiti de depuneri calcitice. In portiunile golase se observa pe inaltime de circa 1 m forme de eroziune si coroziune proaspete. Galeria este destul de sinuoasa. Dupa 60 m, in stinga se deschide o scurta galerie uscata, avansarea devine apoi anevoioasa caci inaltimea apei obliga la un continuu ramonaj. Explorarea a fost abandonata intr-un punct de unde se vede cum galeria continua in acelasi fel.
Galeria aval a Avenului Negru are, in general, aspectul galeriei amonte, prezentind aceleasi alternante de portiuni cu pereti nuzi si portiuni concretionate. Ea meandreaza larg pe o lungime de 300 m, este inalta si ingusta, dezvoltata pe o diaclaza. La 50 m de la baza putului un baraj puternic de depuneri calcitice ne obliga la un tiris incomod prin apa, in timp ce la etajul superior se deschide spre dreapta o scurta galerie. Un alt punct interesant, situat la 180 m de la baza putului, il constituie o fata tectonica larga, cu oglinzi de frictiune clare. La 300 m galeria debuseaza intr-o sala vasta, in care vine din dreapta o larga galerie-sala, de unde numele de Sala Confluentei. Galeria-sala care ajunge in Sala Confluentei are 8-10 m latime si inaltimi mari. Lunga de 80 m, In ea debuseaza doua galerii laterale din stinga, prima cu un fir de apa, a doua cu forme de fosilizare. Galeria-sala se continua amonte cu Galeria cu Cascade, lunga de 100 m, care prezinta un extrem de interesant relief cu nivele de eroziune suprapuse, cu banchete, plansee fosile etc. Ea se termina la piciorul unei cascade de 6 m inaltime, apa venind dintr-un horn cu darimaturi.
Fig. 29. Reteaua subterana din Lumea Pierduta (nr. 20), cartata de I. Viehmann, M. Bleahu, Gh. Mantea si C. Plesa, inedita.
In capatul nordic al Salii Confluentei apa celor doua piraie reunite se pierde intr-un sifon situat la capatul unei scurte galerii. Sifonul poate fi evitat pe o galerie superioara, fosila, care se deschide in Sala Confluentei printr-un labirint de galerii si guri formind balcoane suspendate. Galeria fosila, denumita Galeria de Racord, lunga de 80 m, rezulta din unirea unei succesiuni de hornuri care au generat mai multe sali inalte, separate de portiuni mai joase. La capatul galeriei se coboara un prag de 7 m care duce la galeria cu apa a Avenului Gemanata.
Avenul Gemanata, situat la o distanta aeriana de 600 m de Avenul Negru, la alt. de 1220 m are deschiderea complicata de doua arcade ce determina intrari "ingemanate'. Avenul masoara 40/25 m largime si prezinta o panta mai tesita spre nord, pe unde se poate cobori cu 50 m do scari pe o prispa intermediara determinata de o ingramadire de trunchiuri, pamint si zapada, de pe care se coboara inca 20 m. O ultima verticala de 8 m duce printr-un mare portal la cursul de apa subteran ce curge din dreapta spre stinga. Galeria poate fi urmata amonte numai pe 50 m, dupa care un lac mare impiedica inaintarea, dealtfel neinteresanta caci apa vine din sifonul din Sala Confluentei. Aval, la mai putin de 30 m se afla in peretele din stinga debuseul Galeriei de Racord, ascunsa bine de o culisa a peretelui. Mai departe galeria este lata de 4- 6 m si inalta de 20 m. La 130 m de la Galeria de Racord drumul este inchis de un sifon ce nu pare lung, dar care nu a fost fortat.
Avenul reprezinta unul dintre cele mai interesante sisteme endocarstice din tara prin varietatea formelor si a proceselor morfogenetice, punind in evidenta mai ales formarea avenelor de prabusire.
Conditii de vizitare. Numai pentru speologii versati. Se recomanda patrunderea prin Avenul Gcmanata care necesita circa 60 m scara si corzi. Trebuie cizme de cauciuc.
|
