SALVAREA ĪN MUNŢI
este eliberat complet capul accidentatului;
sunt curatate de zapada gura si nasul;
este eliberat de zapada īntregul corp si se transporta accidentatul īntr-un loc sigur.
completul de cabluri, ce se compune din 4 sīrme de otel īmpletite, saibe de lemn, scripeti, rulmenti axiali interiori si role din materiale usoare;
troliul de scos accidentatii din traseele alpine grele, alcatuit dintr-un corp metalic cu trei picioare, placi metalice sudate, role pentru cablu, ax danturat cu roata, doua manivele si un cablu metalic;
sacul de scos si transportat accidentatii pe spate, confectionat din prelata (pīnza) si curele. Partea superioara a acestuia se fixeaza pe umerii si mijlocul salvatorului, cu ajutorul unor curele, fiind prevazut īn partea inferioara cu un scaun care se foloseste la fixarea accidentatului pe spate. Pentru prindere pe cablu este prevazut cu doua legaturi speciale;
saniuta universala (fig. 84) este mijlocul cel mai modern si mai adecvat pentru transportul accidentatilor īn muntii nostri. Se confectioneaza din duraluminiu (metal inoxidabil, fibra de sticla sau material plastic), nu depaseste greutatea de 20 kg, suporta sarcini de pīna la 150 kg si poate fi demontata si transportata pe parti, repartizata proportional pe,toti membrii formatiei salvamont. Pe timp de vara este posibil sa i se ataseze o roata pe pneuri si frīna de mīna;
targa (brancarda) este confectionata din doua bile de lemn cu diametrul de 5-7 cm, sprijinite fiecare pe cīte doi suporti, prevazute cu un sistem de chingi si prelate.
decolarea si aterizarea se executa de pe platforme orizontale cu dimensiunile 20 x 20 m, īn afara vailor, stīncilor, copacilor, stīlpilor, mijloacelor de transport pe cablu sau a liniilor de īnalta tensiune; pe timp de iarna zapada de pe platforma se batatoreste;
marcarea distincta a locului de aterizare cu ajutorul unor materiale din zona;
īndepartarea la distante si īnaltimi de peste 100 m si, respectiv, 50 m a tuturor obstacolelor din sectorul de aterizare-decolare;
semnalizarea directiei vīntului īn punctul si pe platforma de aterizare se face prin asezarea cu spatele īn directia īn care bate, avīnd bratele ridicate īnainte si la īnaltimea umerilor;
ferirea de curentii turbionari a personalului, materialelor si echipamentului din sectorul de aterizare-decolare;
apropierea de elicopter este permisa numai din fata si din lateral, īnsa numai dupa oprirea elicei si la semnalul pilotului.
Fig. 85. Reguli privind folosirea elicopterului īn actiunile de salvare īn teren muntos-īmpadurit.
punct pentru depasirea baremului-limita de timp pentru fiecare 10 secunde īncepute;
5 puncte pentru asigurarea gresita la umar;
5 puncte pentru asigurarea gresita la piton prin carabiniere (fara asigurare la umar sau dispozitiv de frīnare);
5 puncte pentru neasigurarea saniutei;
20 puncte pentru neasigurarea accidentatului;
20 puncte pentru neasigurarea celui care se deplaseaza;
20 puncte pentru neasigurarea celui care transporta (rapel cu accidentatul);
5 puncte pentru īncurcarea corzilor la instalarea rapelului;
5 puncte pentru blocarea corzilor la recuperarea rapelului.
Clasamentul pentru proba de salvare si transport a accidentatilor pe pīrtiile de schi se stabileste īn urma acumularii rezultatelor obtinute de fiecare echipaj.
Īn sectorul I clasamentul se efectueaza īn functie de numarul de puncte de penalizare si de timpul realizat. Īn caz de egalitate la punctele de penalizare departajarea se face dupa timpul realizat.
Īn sectorul II clasamentul este īntocmit dupa numarul de puncte penalizatoare la intrarea īn sector si la acordarea primului ajutor, la care se adauga punctele de penalizare pentru depasirea baremului limita de timp.
Īn sectorul III clasamentul se stabileste īn functie de cel mai mic numar de puncte de penalizare la transportul accidentatului, la care se adauga punctele penalizare pentru depasirea baremului limita de timp.
Pozitia fiecarei echipe īn clasamentul probelor corespunde unui numar de puncte egal cu numaratoarea inversa a echipelor participante, nedescalificate.
Locul I īn clasamentul probelor coincide unui numar de puncte egal cu numarul echipelor īnscrise si calificate la proba respectiva; urmatoarele locuri īn clasamentul probelor are cīte un punct mai putin, conform ordinii din clasament.
Clasamentul general al raliului se stabileste prin cumularea punctelor obtinute de fiecare echipa īn clasamentul probelor.
Īn situatia cānd doua sau mai multe echipe obtin acelasi numar de puncte, acestea se vor situa pe locuri asemanatoare si īn clasamentul general.
La festivitatea de īnchidere se acorda premii echipelor clasate pe primele 3 locuri īn clasamentul general si primele 3 locuri īn clasamentul probelor. De asemenea se acorda diplome participantilor care au terminat regulamentar toate probele raliului.
Īn cazul cānd un concurent (echipa) este īn pericol sau īn raionul respectiv s-au produs catastrofe ori evenimente deosebite toti participantii īn raliu sunt obligati sa participe la salvarea acestora si acordarea primului ajutor.
|
