SALVAREA ÎN MUNŢI
este eliberat complet capul accidentatului;
sunt curatate de zapada gura si nasul;
este eliberat de zapada întregul corp si se transporta accidentatul într-un loc sigur.
completul de cabluri, ce se compune din 4 sîrme de otel împletite, saibe de lemn, scripeti, rulmenti axiali interiori si role din materiale usoare;
troliul de scos accidentatii din traseele alpine grele, alcatuit dintr-un corp metalic cu trei picioare, placi metalice sudate, role pentru cablu, ax danturat cu roata, doua manivele si un cablu metalic;
sacul de scos si transportat accidentatii pe spate, confectionat din prelata (pînza) si curele. Partea superioara a acestuia se fixeaza pe umerii si mijlocul salvatorului, cu ajutorul unor curele, fiind prevazut în partea inferioara cu un scaun care se foloseste la fixarea accidentatului pe spate. Pentru prindere pe cablu este prevazut cu doua legaturi speciale;
saniuta universala (fig. 84) este mijlocul cel mai modern si mai adecvat pentru transportul accidentatilor în muntii nostri. Se confectioneaza din duraluminiu (metal inoxidabil, fibra de sticla sau material plastic), nu depaseste greutatea de 20 kg, suporta sarcini de pîna la 150 kg si poate fi demontata si transportata pe parti, repartizata proportional pe,toti membrii formatiei salvamont. Pe timp de vara este posibil sa i se ataseze o roata pe pneuri si frîna de mîna;
targa (brancarda) este confectionata din doua bile de lemn cu diametrul de 5-7 cm, sprijinite fiecare pe cîte doi suporti, prevazute cu un sistem de chingi si prelate.
decolarea si aterizarea se executa de pe platforme orizontale cu dimensiunile 20 x 20 m, în afara vailor, stîncilor, copacilor, stîlpilor, mijloacelor de transport pe cablu sau a liniilor de înalta tensiune; pe timp de iarna zapada de pe platforma se batatoreste;
marcarea distincta a locului de aterizare cu ajutorul unor materiale din zona;
îndepartarea la distante si înaltimi de peste 100 m si, respectiv, 50 m a tuturor obstacolelor din sectorul de aterizare-decolare;
semnalizarea directiei vîntului în punctul si pe platforma de aterizare se face prin asezarea cu spatele în directia în care bate, avînd bratele ridicate înainte si la înaltimea umerilor;
ferirea de curentii turbionari a personalului, materialelor si echipamentului din sectorul de aterizare-decolare;
apropierea de elicopter este permisa numai din fata si din lateral, însa numai dupa oprirea elicei si la semnalul pilotului.
Fig. 85. Reguli privind folosirea elicopterului în actiunile de salvare în teren muntos-împadurit.
punct pentru depasirea baremului-limita de timp pentru fiecare 10 secunde începute;
5 puncte pentru asigurarea gresita la umar;
5 puncte pentru asigurarea gresita la piton prin carabiniere (fara asigurare la umar sau dispozitiv de frînare);
5 puncte pentru neasigurarea saniutei;
20 puncte pentru neasigurarea accidentatului;
20 puncte pentru neasigurarea celui care se deplaseaza;
20 puncte pentru neasigurarea celui care transporta (rapel cu accidentatul);
5 puncte pentru încurcarea corzilor la instalarea rapelului;
5 puncte pentru blocarea corzilor la recuperarea rapelului.
Clasamentul pentru proba de salvare si transport a accidentatilor pe pîrtiile de schi se stabileste în urma acumularii rezultatelor obtinute de fiecare echipaj.
În sectorul I clasamentul se efectueaza în functie de numarul de puncte de penalizare si de timpul realizat. În caz de egalitate la punctele de penalizare departajarea se face dupa timpul realizat.
În sectorul II clasamentul este întocmit dupa numarul de puncte penalizatoare la intrarea în sector si la acordarea primului ajutor, la care se adauga punctele de penalizare pentru depasirea baremului limita de timp.
În sectorul III clasamentul se stabileste în functie de cel mai mic numar de puncte de penalizare la transportul accidentatului, la care se adauga punctele penalizare pentru depasirea baremului limita de timp.
Pozitia fiecarei echipe în clasamentul probelor corespunde unui numar de puncte egal cu numaratoarea inversa a echipelor participante, nedescalificate.
Locul I în clasamentul probelor coincide unui numar de puncte egal cu numarul echipelor înscrise si calificate la proba respectiva; urmatoarele locuri în clasamentul probelor are cîte un punct mai putin, conform ordinii din clasament.
Clasamentul general al raliului se stabileste prin cumularea punctelor obtinute de fiecare echipa în clasamentul probelor.
În situatia când doua sau mai multe echipe obtin acelasi numar de puncte, acestea se vor situa pe locuri asemanatoare si în clasamentul general.
La festivitatea de închidere se acorda premii echipelor clasate pe primele 3 locuri în clasamentul general si primele 3 locuri în clasamentul probelor. De asemenea se acorda diplome participantilor care au terminat regulamentar toate probele raliului.
În cazul când un concurent (echipa) este în pericol sau în raionul respectiv s-au produs catastrofe ori evenimente deosebite toti participantii în raliu sunt obligati sa participe la salvarea acestora si acordarea primului ajutor.
|
