SEMNIFICATII GEOGRAFICE DIN "TARA FRIGULUI'

Strabatind Culoarul Muresului de la vest la est pe soseaua modernizata (D.N. 15), dupa ce treci de Stinceni constati cu surprindere cum se largeste orizontul. Muntii, cu versantii lor prapastiosi, ramin in urma si apare o regiune joasa, cu forme de relief potolite, pe care o s 545d33f calda apele repezi ale Muresului. Este Depresiunea Giurgeului, careia, pozitia intramontana, altitudinea mare la care este situata, ii creeaza un climat aspru, cu precipitatii abundente. Localitatea Joseni este luata in prezentarile meteorologice ca punct de referinta, cu temperaturi minime scazute. Este cea mai rece depresiune din tara noastra. Caracteristice sint inversiunile de temperatura, adica inaltimile sint mai calde ca fundul depresiunii. Ceata abundenta, care se ridica greu primavara si toamna, determina scaderea temperaturii aerului. Prima localitate urbana care-ti iese in cale, la o intretaiere de drumuri ce vin de peste munti, este Toplita, asezata pe ambele maluri ale Muresului. Locuita inca din comuna primitiva, are o functie economica mixta. Este o statiune balneoclimaterica, turistica si centru industrial (industria de prelucrare a lemnului, industria textila si alimentara sint cele cu cea mai mare pondere).

De la Toplita mai departe, soseaua se strecoara pe o terasa a Muresului, strajuita de Dealul Moglanestilor, spre Galautas, devenit un insemnat centru al industriei lemnului, prin Combinatul de industrializare a lemnului. Materialul lemnos este adus din muntii marginasi, dar mai ales din padurile Muntilor Gurghiului.

De la localitatea Subcetate spre sud-est, unde se termina un sir de coline, se desfasoara un cimp larg pe care Muresul meandreaza in voie. Vezi cum, in linii mari, relieful se dezvolta pe doua planuri bine definite, cum se intilnesc pe axa hidrografica a Muresului. Terenurile cultivate, ori cu pasuni din loc in loc, cu cite un petic de salcii, se intind pina la contactul cu inaltimile. Satele cele mai multe se afla la poalele muntelui. Climatul racoros permite mai ales cultivarea cartofului, a ovazului si a altor plante adaptate conditiilor locale. Primavara, florile de un alb imaculat ale cartofului, contrastind cu verdele ierburilor proaspete dau impresia unui covor minunat care-ti incinta privirile. Pe o treapta de relief mai inalta se afla localitatea Ditrau, centru de prelucrare a lemnului.

Spre partea centrala a depresiunii se afla localitatea Lazarea cunoscuta prin unele evenimente istorice.

Cel mai mare centru urban din depresiune este Gheorgheni, un oras infloritor, asezat la o incrucisare de drumuri modernizate, ceea ce face sa fie o baza de plecare spre muntii din jur. Este o asezare veche - cladita pe urmele unei asezari feudale. Este atestat documentar din secolul al XIV-lea, existenta unor monumente istorice ca cetatea Both, biserica in stil baroc (din 1734) si altele ii dovedesc vechimea. Pina la Eliberare era un tirg saracacios, nimic nu-i tulbura linistea.

Industria a adus si aici un nou suflu de viata, devenind un centru de prelucrare a lemnului (fabrica de cherestea si lazi, fabrica de mobila), iar inul cultivat in partea vestica a depresiunii se prelucreaza intr-o moderna fabrica. Dintre noile unitati industriale amintim: intreprinderea mecanica, intreprinderea de piese de schimb pentru diferite masini, intreprinderea de stofe de mobila. Datorita asezarii, din Gheorgheni pleaca mai multe cai rutiere principale care traverseaza muntii din apropiere. O cale rutiera merge spre Lacul Rosu si Cheile Bicazului, alta spre Pestera Sugau din Muntii Ciucului ori in Muntii Giurgeului - spre Cabana Alunis. Este si un oras al sporturilor de iarna in care scop s-a construit aici si un patinoar acoperit.