STILURI ÎN ALPINISM
Alpinistul trebuie sa se limiteze în escaladele sale la gradul de dificultate pe care-l stapîneste în coborîs (cu alte cuvinte: orice pasaj urcat trebuie sa-l si poti coborî în deplina securitate; în cataratul liber, nici un pasaj nu trebuie atacat daca nu esti convins dinainte ca-l poti coborî la nevoie).
Nu este îngaduit sa se foloseasca mijloace artificiale decît în caz de pericol iminent.
Pitonul este o rezerva de necesitate si nu baza unui sistem de lucru.
Coarda poate fi un mijloc care usureaza escalada, nu unul fara de care escalada nu este posibila.
e) folosirea drept scara a trunchiurilor de copaci etc. Se pot folosi drept prize sau puncte de asigurare copacii sau radacinile aflate pe traseu, este însa interzis sa te urci pe ei ca pe o scara sau sa ramonezi între copac si perete;
f) secundul (sau secunzii) poate ajuta capul de coarda, construind o piramida, dar pentru aceasta nu este permis ca el sa fie strîns legat de punctul de asigurare sau sa se tina cu mîna de el; în general, pentru secund sînt valabile aceleasi principii ca si pentru capul de coarda.
Nu este sportiv sa se ocoleasca pasaje dificile pe trasee învecinate usoare.
Asigurarea laterala din doua parti, pentru evitarea unui soc periculos în caz de prabusire este permisa.
Nu este în concordanta cu etica sportiva sa trimiti pe cineva cu o coarda pe vîrf în scopul de a te ajuta în caz de necesitate.
5. Baterea pitoanelor de asigurare nu este permisa decît celui ce face premiera si chiar atunci numai înaintea pasajelor dificile. La toate repetarile ulterioare nu mai este permisa baterea pitoanelor.
Înlocuirea pitoanelor de asigurare sau de rapel nu poate fi facuta decît de federatia de alpinism sau delegatii ei.
7. În caz de pericol, principiul este acordarea de ajutor cu orice pret. Nu se mai tine seama în acest caz de reguli de sportivitate.
În tabelul de mai sus. Lito Tejada-Flores a omis un joc inedit: "buildering", cataratura pe cladiri; nu putem sa nu citam în acest context cataratura pe Turnul Eiffel a lui Guido Magnone sau cele vreo 50 de escalade pe zgîrie-norii din S.U.A. ale lui Fred Waugh.
Nu am intentionat sa facem aici o istorie a alpinismului, ci doar sa elucidam cîteva aspecte caracteristice.
Cum am putea oare, chiar într-un scurt istoric al alpinismului, sa nu amintim nume prestigioase cum sînt: Whymper, Dibona, Cassin, Knubel, Croz, Bonatti, Heckmair, Bonington, Haston, Hillary, Tenzing, M. Herzog, Terray, Robbins, fratii Schmid si altii.
|
