STRABATIND PODISUL TRANSILVANIEI

Caile de patrundere spre vatra luminoasa si atragatoare a Transilvaniei sint diferite, unele joase in lungul apelor mari - Olt, Mures, Somes - altele, si cele mai multe, aruncate din loc in loc peste culmile Carpatilor.

Podisul Transilvaniei este fata de lantul muntos din jur, o mare depresiune, o adevarata citadela care a luat nastere prin scufundare si apoi prin colmatare in timp ce se inaltau muntii din jur. Tectonica Carpatilor a influentat si straturile orizontale ale Depresiunii Transilvaniei. Acestea au fost larg ondulate sub forma de boltiri, naimite domuri, in care s-au acumulat zacaminte de gaze naturale, pe baza carora s-a dezvoltat o puternica industrie chimica. In zona marginala a podisului, incretirea straturilor a fost mult mai puternica si a strins, ca in cleste, depozitele de sare din adincul pamintului, aducindu-le spre suprafata.

Cele doua subunitati distincte, Podisul Tirnavelor si Cimpia Transilvaniei, au un peisaj atragator si cu schimbari surprinzatoare. In Podisul Tirnavelor conditiile climatice si expunerea versantilor favorizeaza cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi. Aceasta regiune se remarca prin vinurile de calitate superioara. Cu vechi traditii sint localitatile: Craciunelu de Jos, Jidvei, Delenii, Danes, Ri-chis, Medias, Seica Mica si altele. Pantele sint prelungi, us 818j91i or de urcat si cultivat, dispunind de conditii favorabile productiei agricole. Vaile Muresului si Tirnavelor, sculptate in roci friabile, sint mai mult largi decit adinci si apar in chipul unor culoare depresionare. Padurile dese de foioase urca domol spre culmi, intrerupte din loc in loc de luminisuri. O imbinare armonioasa, cu iscusinta si chibzuinta omului de a corija si dirija unele dezechilibre, se vede in multe parti.

Pornind de la est spre vest, din zona precarpatica interna, pe valea Tirnavei Mari, soseaua ne conduce spre orasul Cristuru Seculese (centru al metalurgiei feroase, industriei textile si alimentare). Este o asezare veche, cunoscuta in documente inca din secolul al XIV-lea. In afara de platforma industriala si pitorescul natural din imprejurimi, aici se mai afla unele monumente istorice, muzeul, parcul etc. Pe teritoriul orasului se gasesc si bai cu ape minerale. Municipiul Sighisoara se bucura de o pozitie geografica avantajoasa, fiind la o incrucisare de cai de comunicatie (E 15, D.N. 14 si altele). Are industrie constructoare de masini, textila de confectii, de sticlarie si faianta, alimentara etc. Sighisoara s-a impus de multa vreme ca un oras-cetate. A fost o asezare fortificata. Este mentionata pentru prima data in anul 1191, iar in 1280, cu numele de "Castrum Sex'. Zidurile cetatii, turnurile, bastioanele, unele cladiri, s-au pastrat in forma lor medievala, mai bine decit in alte orase din tara noastra cu asemenea constructii. Muzeul de istorie, adapostit in turnul cu ceas din cetate, vorbeste prin colectiile sale despre trecutul orasului.

Municipiul Medias este o asezare urbana veche - cu o cetate - si un insemnat centru industrial. Cea mai de seama ramura industriala este industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor - intreprinderea "Automecanica', Fabrica de relee,, Fabrica de suruburi -. Alte intreprinderi mai sint: Emailul Rosu, Fabrica de geamuri, Vitrometan, 8 Mai, Fabrica de mobila, la care se adauga o fabrica de produse alimentare. Muzeul de istorie al orasului, Muzeul de etnografie si stiintele naturale, citeva din turnurile si bastioanele cetatii etc. sint obiective mai importante. In apropiere de Medias - la circa 12 km distanta - intr-o regiune de paduri si podgorii, se afla statiunea balneoclimaterica Bazna, de interes republican, cu ape care contin sare, iod si brom.

Orasul Copsa Mica asezat pe valea riului Tirnava Mare este un puternic centru al industriei chimice si nod feroviar. S-a dezvoltat pe baza exploatarii gazului metan folosit ca materie prima in industrie. Se produc mase plastice si negru de fum.

Orasul Blaj situat la confluenta celor doua Tirnave, are un remarcabil trecut istoric si cultural. A fost centrul "scolii ardelene', intemeiata de Samuil Micu, Gheorghe Sinea, Petru Maior si altii. Obiectivele atractive mai importante sint: casa in care a locuit Gheorghe Sincai, casa in care a locuit Timotei Cipariu, muzeul orasului etc. Cimpia Libertatii de linga Blaj, prin monumentul ei, aminteste de marea adunare a romanilor care a avut loc aici in 3/15 mai 1848 pentru drepturi si libertati nationale. La Blaj se afla Combinatul pentru prelucrarea lemnului care s-a facut cunoscut pe toate meleagurile tarii.

Orasul Tirnaveni, asezat pe valea Tirnavei Mici, mentionat in documente pentru prima data in a doua jumatate a secolului al XIII-lea (1278), este cunoscut mai ales prin industria chimica (Combinatul chimic cu produse principale carbid, oxid de zinc, saruri de bariu s.a.). Industria sticlei (Fabrica de geamuri), a energiei electrice, materialelor de constructie, prelucrarea lemnului, produselor alimentare etc. cunosc o larga diversificare si crestere continua. Cabana "Stejarul' situata la marginea localitatii ofera conditii bune de popas.

Municipiul Tirgu Mures (peste 135 000 locuitori) este cel mai mare centru economic, cultural si turistic din Podisul Transilvaniei, dupa Cluj-Napoca. Este un nod feroviar si rutier principal al Podisului Transilvaniei (D.N. 15, D.N. 13). Tirgu Mures este un centru cu functii complexe, predominind industria, cu numeroase intreprinderi republicane (intreprinderea Electro-Mures, intreprinderea de masini textile, Combinatul de ingrasaminte chimice, intreprinderea de prelucrare a lemnului "23 August' etc.), locale si intreprinderi ale cooperatiei mestesugaresti. Documentar exista din secolul al XIV-lea insa descoperirile arheologice arata ca este mult mai vechi. Un rol important in istoria orasului l-au avut breslele care au contribuit la construirea primelor fortificatii. Numeroase cladiri poarta pecetea trecutului: cetatea cu bastioanele sale (secolul al XV-lea), Teatrul, Palatul Culturii care adaposteste Filarmonica, Biblioteca, Casa creatiei populare, Muzeul ele arta plastica, Palatul "Apollo' (secolul al XIX-lea) etc. Muzeul de istorie poseda colectii de materiale din viata localnicilor din cele mai indepartate timpuri pina astazi. In Tirgu Mures se mai afla case memoriale, Monumen-, tul ostasului roman, monumentul Farkas Bolyai si Janos Bolyai, bustul lui Al. Papiu Ilarian, placi memoriale. Parcurile orasului sint locuri placute de recreere. In apropierea orasului este statiunea balneoclimaterica Singeorgiu de Mures cu ape sarate si iodurate.

In orasul Ludus functioneaza o fabrica de zahar, o intreprindere de prelucrare a cinepei si o intreprindere de industrializare a laptelui, in imediata apropiere a orasului se afla campingul "Dealul Salcimilor'. La rasarit de Ludus, linga comuna Iernut, s-a construit o mare termocentrala, intre satele Sfintu Gheorghe si Oarba de Mures se inalta, pe o terasa a Muresului, un impozant monument in memoria celor 11 000 de ostasi romani cazuti eroic in luptele cu trupele hitleriste pentru cucerirea inaltimilor de pe malul drept al riului, in septembrie 1944.

Cimpia Transilvaniei, unitate geografica bine conturata este variata ca aspect, asemanatoare cu regiunea Jijia-Bahlui din Podisul Moldovei. Ea este o regiune mai joasa decit cea a Tirnavelor formata din dealuri scunde, avind in medie 500 m inaltime, si brazdata de vai largi. Numele de "cimpie' l-au dat localnicii, datorita faptului ca este alcatuita din dealuri mai domoale decit cele de la sud de Mures, padurile sint mai rare, se dezvolta stepa, iar pe pantele dea-lurilor si pe vaile riurilor se poate face agricultura in bune conditii. Multe sate care apartin acestei regiuni, poarta numele de "cim-pie': Sinmihaiu de Cimpie, Zau de Cimpie, Micestii de Cimpie, Silvasu de Cimpie, Sinpetru de Cimpie, Capusu de Cimpie si altele. Este regiunea cea mai productiva a Transilvaniei. In hartile vechi este trecuta sub numele de "Cimpia Piinii'. Vaile sint largi, pe unele sint lacuri cu stufaris, ori iazuri facute de om pentru nevoile locale. Asa sint: Taga, Geaca, Catina, Zau de Cimpie si Taul Stinci. Acestea servesc atit pentru piscicultura cit si pentru agrement. Taul Stinci, format prin dizolvarea unui masiv de sare, datorita florei si faunei aparte pe care o poseda, a fost declarat monument al naturii.

Clima cimpiei este potrivita atit pentru cultivarea plantelor de cimp cit si pentru cultivarea vitei de vie. Nu sint insa podgorii intinse ca in Podisul Tirnavelor. Centre mai importante se afla pe dealurile din dreapta Muresului, la nord de Tirgu Mures si in jurul localitatii Lechinta. Livezile de pomi fructiferi se intind pe suprafete mai mari. Pentru protejarea unor specii rare din flora si fauna s-au creat rezervatii, cum sint cele de la Suatu (finete si plante rare - de exemplu circelul) si Zau de Cimpie (bujorul romanesc). In nord-vestul orasului Tirgu Mures, pe drumul care merge din comuna Sintana de Mures spre Ceausii de Cimpie si mai departe la Riciu, intre satele Bozed si Sabed, se afla perimetrul experimental Sabed, o rezervatei stiintifica (I.C.A.S. - Bucuresti) ou terenuri degradate unde se studiaza comportamentul unor specii forestiere.

Asezarile omenesti, indeosebi cele urbane, sint rare, insa mari, situate mai mult pe vai.

Orasul Gherla, asezat pe valea Somesului Mic, s-a dezvoltat, pe locul unui castru roman. In anii socialismului a intrat in functiune un Combinat de industrializare a lemnului, o Fabrica de sticlarie de menaj si o mare Fabrica de caramizi. Linga orasul Gherla sint baile Baita cu ape sarate si sulfuroase. Mai la sud este statiunea balneoclimaterica Cojocna cu ape sarate, iodate si bromurate.

Beclean, oras vechi atestat documentar de pe la inceputul secolului al XIV-lea (1305), situat la o incrucisare de drumuri (D.N. 15 A, D.N. 17, D.N. 17 C) si cai ferate. Este un centru industrial in plina dezvoltare (intreprinderea metalurgica, Fabrica de nutreturi concentrate, Fabrica de covoare si filatura, Fabrica de brinzeturi fermentate, Topitoria de in si cinepa etc.).