SUBCARPATII GETICI

La sud de pavaza Carpatilor Meridionali, geometria formelor de relief se traduce, in linii mari, printr-o lasare treptata catre Podisul Getic. Nimic nu-ti spune pe teren ca treci dintr-o regiune in alta, din Subcarpati in podis, fiind intim legate intre ele. Daca mergi insa de la est la vest prin Subcarpati constati modificari esentiale mai ales in Subcarpatii Olteniei. In muscele, pornind de la Cimpulung la Rimnicu Vilcea prin Domnesti-Curtea de Arges-Milcoiu, ori pe sub poala muntelui, poti vedea, dupa simbolurile valorice altitudinale, o schitare si orientare a culmilor - ocupate indeosebi cu pasuni si finete - de la nord la sud, intr-o succesiune mult asemanatoare. Aici, variatia inaltimilor si microclimatul au facut si o triere a asociatiilor biologice, le-au etajat, le-au impus o anumita repartitie. Deosebit interes prezinta in muscele formele depresionare, distingindu-se unele de altele, prin pozit 222f56c ia si gruparea elementelor care le genereaza specificul. Asa este Depresiunea Cimpulung, strabatuta de Riul Tirgului si afluentii lui, incadrata intre Muntii Iezer si Leaota la nord si dealurile Ciocanu (885 m) si Mioarele (l 018 m) la sud. De pe acesta din urma (numit alta data si Matau) ai cea mai larga priveliste spre valea Dimbovitei. In centrul Depresiunii Cimpulung se afla orasul cu acelasi nume, un oras al "linistii patriarhale', inainte de aparitia marilor intreprinderi industriale si punerea in valoare a zacamintelor de lignit din zona periurbana. Orasul Cimpulung este o pitoreasca si veche asezare urbana, fosta resedinta domneasca, astazi cunoscut peste hotare pentru productia de autoturisme de teren (ARO). In apropierea orasului, in comuna Valea mare-Pravat s-a construit un Combinat modern de lianti si azbociment. Din oras si de pe inaltimile din imprejurimi ai o vedere clara spre Muntii Iezer. Dintre obiectivele turistice se remarca indeosebi ansamblul arhitectonic Baratia, (biserica manastirii Negru Voda (secolul al XIV-lea) valoros monument istoric (cu mormintul lui Nicolae Alexandru Basarab) si Muzeul orasenesc cu mai multe sectii, Muzeul etnografic. In apropiere de oras, in satul Namaesti, se afla casa memoriala. G. Topirceanu. Comuna Albestii de Muncel se remarca prin rezervatia geologica a calcarului de Albesti. Resedinta acestei comune, Bughea de Sus este o statiune balneoclimaterica de interes local, cu ape sulfuroase si sarate. Pe valea Vilsanului, afluent al Argesului, se afla statiunea balneoclimaterica Bradetu, importanta si din punct de vedere istoric, avind o ctitorie a lui Mircea cel Batrin, din secolul al XIV-lea.

Orasul Curtea de Arges, asezat intr-o pozitie naturala incintatoare si la o raspintie de drumuri (D.N. 7C, D.N. 73C), este una din vechile capitale ale Tarii Romanesti. Astazi este un important centru industrial. Datorita monumentelor sale de arhitectura si pictura este mult vizitat. Aici se pot vedea ruinele curtii domnesti (secolul al XIV-lea), Biserica domneasca, cel mai vechi monument istoric din tara, conservat in intregime in forma lui originala, Manastirea Curtea de Arges (secolul al XVI-lea, restaurata in secolul al XIX-lea), capodopera a arhitecturii romanesti, Fintina mesterului Manole etc. Curtea de Arges este in acelasi timp o importanta statiune climaterica.

Zona subcarpatica dintre valea Oltului si valea Motrului (Subcarpatii Olteniei) are cea mai mare intindere in dreptul orasului Tirgu Jiu, marginita spre Podisul Getic de dealurile CarbunestUor (472 m), Bran (333 m) si Bujorescu (416 m). Clima este in general blinda, regiunea fiind adapostita de muntii din partea nordica, fapt care explica existenta castanilor cu fructe comestibile de la Tismana. Varietatea deosebita a mediului natural si dezvoltarea economica tot mai puternica din ultimii ani favorizata si de bogatele zacaminte de lignit, petrol si sare, la care se mai adauga si apele minerale, au contribuit ca aceasta regiune sa devina tot mai prospera. S-au dezvoltat numeroase statiuni de cura si odihna in bazinul subcarpatic al Oltului, unele de insemnatate internationala. Astfel sint statiunile balneoclimaterice Calimanesti si Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari si Ocnita. Valoroase monumente de arhitectura medievala sint manastirile: Govora (secolul al XIV-lea) Horezu (Hurezi), minunata ctitorie a lui Constantin Brincoveanu (secolul al XVII-lea) si altele.

Orasul Rimnicu Vilcea a devenit in anii constructiei socialiste un important centru industrial (Centrala industriala de produse anorganice, intreprinderea pentru utilaj chimic si forja, intreprinderea miniera, Combinatul pentru prelucrarea lemnului, intreprinderea de piele si incaltaminte "Vilceana' etc.) ne demonstreaza dezvoltarea pe care o cunoaste orasul in zilele noastre. De asemenea, orasul concentreaza multe trasee rutiere (D.N. 64, D.N. 64A, D.N. 67, D.N. 7), fiind cunoscut si prin turismul de tranzit. In acest oras se pot vizita monumente de arhitectura si pictura din secolele trecute. Mjuzeul judetean de istorie, etnografie si arta, Muzeul memorial Anton Pan, Dealul Capela, Monumentul eroilor etc.

Intre valea Oltului si Gilort, depresiunile sint mici. Mai importanta este Depresiunea Horezu, care adaposteste orasul cu acelasi nume - Horezu, cunoscut ca statiune climaterica, dar si prin produsele de arta populara, in primul rind cele din ceramica.

La vest de riul Gilort se gasesc depresiuni mai largi, cea mai intinsa fiind Depresiunea Tirgu Jiu - Cimpu Mare. In aceasta depresiune se afla centrul industrial municipiul Tirgu Jiu situat la o mare incrucisare de drumuri (D.N. 67, D.N. 66, D.N. 67D). Este un centru urban cu importante unitati industriale: intreprinderea de masini-unelte pentru presare-forjare, intreprinderea de articole ten-rice din cauciuc si cauciuc regenerat, Fabrica de produse refractare, Fabrica de sticlarie menaj, Combinatul de prelucrare a lemnului, Combinatul pentru lianti si azbociment, Fabrica de confectii si alte intreprinderi, dar cunoscut si prin opere de arta monumentala, muzee, case memoriale. Sculptorul Constantin Brincusi, nascut in satul Hobita, a creat opere a caror faima a trecut demult hotarele tarii: "Masa tacerii', "Poarta sarutului' si "Coloana infinitului', sint dintre cele mai cunoscute, care impodobesc parcurile orasului. Casa memoriala si Mauzoleul Ecaterina Teodoroiu amintesc de actele de eroism ale uneia dintre fiicele Gorjului din timpul primului razboi mondial.

Baile Sacelu, de pe valea Slatinitei, dezvoltate mult in ultimii ani, sint cautate pentru calitatile terapeutice. In multe localitati se afla monumente istorice, elemente de interes etnografic si folcloric, monumente de arhitectura populara, ca la Tismana, Runcu, Stanesti, Cartisoara etc. In aceasta din urma localitate s-a organizat un muzeu etnografic in aer liber, reprezentind modul de viata materiala si spirituala al locuitorilor. Muzeele, cum sint cele din Lelesti, Arcani, Dobrita (comuna Runcu), Glogova cuprind valoroase colectii de costume, tesaturi, ceramica, lemn si obiecte de gospodarie. Locuintele de lemn, portile si pridvoarele cu ornamentatii traditionale din multe localitati de sub munte exprima specificul gorjan, al creativitatii populare. Scoartele si marochinaria lucrate la Tismana, tesaturile de la Arcani si din alte parti sint cunoscute nu numai in tara noastra dar si peste hotare. Elementele decorative ale portului popular atesta talent si gust pentru frumos. In ansamblul vietii spirituale se remarca cintecele si obiceiurile care atrag multi vizitatori. Nedeile sint vechi pe aceste meleaguri, prilej de adunare nu numai pentru schimb de produse, dar si ca manifestari cu caracter artistic cum este nedeia de la Tismana (anuala, 15 august). Un obicei vechi, frumoasa manifestare folclorica, este cel de la Novaci - "Urcatul oilor la munte' - unde se valorifica specificul creatiei locale. Marea termocentrala de la Rogojelu, utilizeaza carbunele care se exploateaza la zi, la Rovinari si in alte centre, unde s-au deschis cariere mari. Carbunele (lignitul) se scoate cu cele mai modernei utilaje.