Subcarpatii Moldovei se intind intre valea Moldovei si valea Trotusului, inchid spre exterior o serie de depresiuni subcarpatice. Cele mai importante sub raport fizic si antropic sint: Depresiunea Neamtului, Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin.

De pe un umar de deal dezgolit de vegetatia forestiera care se desprinde din Masivul Filiorul spre nord-est, privirea surprinde cea mai mare parte din decorul policrom al Depresiunii Neamtului. Nimic nu ti se ascunde. Totul pare plin de fantezie, din ingustarea Boistei pe unde-si face loc Ozana catre larga vale a riului Moldova, pina spre faldurile deluroase de deasupra Baltatestilor. Un adevarat tablou geografic, plin de elemente strabune, cindva scena unor importante evenimente istorice.

Depresiunea Neamtului (Nemtisor, numita si Ozana-Topolita) este situata intre Muntii Stinisoarei la vest si dealurile subcarpatice PZesu (911 m) si Boistea (583 m) in est. Este strabatuta de riul Neamt (Ozana) si afluentii sai, dintre care cel mai mare este Nemtisoru, care curge si prin apropierea monumentului arhitectonic Manastirea Neamt.

Aceasta depresiune este un tinut cu o istorie bogata si cu vechi traditii, folclor si etnografie. In perioada me 252j94c dievala s-au ridicat aici multe monumente arhitecturale. Manastirea Varatec (construita in 1785), inconjurata de paduri de conifere, este o adevarata statiune climaterica. In muzeul manastirii se afla multe valori artistice si documente istorice. Complexul turistic Agapia, dotat cu tot confortul modern, este un excelent loc de popas. Manastirea Agapia, monument ridicat in secolul al XVII-lea, are o mare valoare artistica. Stirnesc un deosebit interes picturile lui Nicolae Grigorescu, veritabile capodopere ale artei picturale din tara noastra. Tot aici se afla si Muzeul memorial Alexandru Vlahuta, organizat in 1966. Regiunea Neamt cuprinde nu numai monumente arhitecturale medievale, descoperiri preistorice, ori amintiri despre clasici, dar si peisaje pitoresti, deosebite, viu colorate, ape limpezi, cimpuri si coline acoperite de culturi bogate. In apropierea manastirilor, pe Masivul Filiorul, s-au propus sa devina rezervatii forestiere doua trupuri de padure care sa aminteasca de marele nostru poet Mihai Eminescu . Trupul "Codrii de arama' in suprafata de 9,4 ha constituit mai ales din gorun, din care unele exemplare au virsta de peste 130 de ani, pe cind trupul "Codrii de argint', pe suprafata de circa 2 ha, este format numai din mesteacan, cu arbori de peste 100 de ani.

"De treci codrii de arama, de departe vezi albind

S-auzi mindra glasuire a padurii de argint'.

(M. Eminescu, Calin, file din poveste)

Nu departe de aceste rezervatii, in aria comunei Vinatori, poti vedea o alta rezervatie - rezervatia de zimbri "Dragos Voda'. Dupa ce treci podul peste Ozana, ceva mai departe, te intimpina un codru secular de o rara frumusete, constituit in principal din stejar, impreuna cu alte specii de foioase proprii regiunilor de dealuri - este rezervatia forestiera Dumbrava, in suprafata de 77 ha.

Splendoarea naturala a acestor regiuni se impleteste cu formele realizate de om, adevarate capodopere, demne de a fi vizitate. Manastirea Neamt, ctitoria domnitorilor musatini, este un complex monumental de mare valoare. Aceasta are un muzeu de arta feudala religioasa. In apropiere de Vinatori-Neamt se afla Muzeul memorial "Mihail Sadoveanu'.

Orasul Tirgu-Neamt, astazi in plina dezvoltare, asezat la incrucisarea drumurilor (D.N. 15 B si D.N. 15 C), este un oras vechi cu bogate traditii, dar si cu o intensa activitate economica. In curind va fi legat printr-o cale ferata de Pascani. Datorita factorilor naturali, Tirgu-Neamt este si o statiune climaterica. In cuprinsul orasului noul si vechiul isi gasesc armonia. Betonul si lemnul reprezinta doua epoci. In anul 1957 s-a infiintat Muzeul Stefan cel Mare in vechea Scoala domneasca (1852) - scoala de pe vremea domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Sectia arheologica pastratoare de arme, sigilii, ceramica, monede etc. vorbeste de trecutul glorios al acestor meleaguri romanesti, iar cea etnografica de gustul subtil al creatiei populare. La dispozitia vizitatorilor s-au dat in folosinta doua cladiri noi pentru cazare, hotelul "Casa arcasului' si motelul "Plaiesu'.

Daca de la Tirgu Neamt te indrepti spre sud-est (D.C. 3), poti sa ajungi la Grumazesti, asezat intre niste culmi de dealuri, unde se afla un frumos parc dendrologic in suprafata de circa 2 ha, sat in care a trait multa vreme vestitul entomolog Aristide Cara d j a. Mai departe, spre est, Tirpestii (Comuna Petricani), sat mai restrins, este cunoscut printr-o colectie de arta populara, materiale istorice si etnografice. Aici exista si statueta "Ginditorul' apartinind neoliticului. In apropiere de Tirgu-Neamt se gaseste statiunea balneoclimaterica Oglinzi cu largi perspective de dezvoltare. In Humulesti, localitatea componenta a orasului, se afla Muzeul memorial "Ion Creang a', casa in care s-a nascut si unde si-a petrecut copilaria neintrecutul povestitor (1837-1889).

Tot aici, pe versantul sudic al culmei impadurite a Plesului, dominind valea Ozanei, se inalta zidurile monumentale ale Cetatii Neamtului, construita in timpul domniei lui Petru Musat (secolul al XIV-lea). Aici s-au facut lucrari de restaurare si de conservare a acestui maret monument istoric, care a avut un rol de seama in apararea Moldovei. La sud de Tirgu-Neamt, intr-un frumos cadru natural, este asezata statiunea balneoclimaterica Baltatesti apreciata pentru tratamentele care se fac aici. Dealtfel, Baltatestiul este cunoscut si prin creatiile populare traditionale (cojocaritul, tesutul si lucratul lemnului).

Daca treci curmatura de la sud la Baltatesti, corespunzatoare unei cumpene de ape tipice (D.N. 15 C), dai ir Depresiunea Cracau-Bistrita, incadrata intre Muntii Stinisoarei si Tarcaului la vest, iar la est de dealurile subcarpatice. In depresiune se afla mari si vechi asezari omenesti intre culturi agricole si livezi de pomi fructiferi, in timp ce dealurile sint acoperite in mare parte de paduri de foioase, indeosebi stejar si fag. Codrul secular de la Runcu, linga Buhusi a fost declarat rezervatie naturala. Locurile si obiectivele de interes turistic sint numeroase si variate in cuprinsul depresiunii.

In multe sate din zona vaii Cracaului (Cracaoani, Bodesti, Dobresti, Girov) costumele populare facute din cinepa, bogat ornamentate, mai ales la femei si alte elemente decorative, apoi folclorul apar in diferite manifestari si intreceri locale.

In compartimentul depresionar Bistrita au avut loc, in ultimele decenii, multe si mari schimbari in peisajul natural prin construirea unor cai de comunicatie, moderne, canalizarea riului Bistrita, darea in functiune a intreprinderii industriale de la Savinesti si Roznov in care muncesc fosti ciobani din muntii Tarcaului, Bistritei, Stinisoarei ori fosti plutasi de pe Bistrita.

Orasul Buhusi asezat pe riul Bistrita este cunoscut datorita fabricii de stofe, una din cele mai mari intreprinderi ale industriei textile din tara.

Depresiunea Tazlau-Casin este mai joasa altimetric decit cea precedenta cu care se leaga prin inseuarea Nichitului. Se intinde de-o parte si de alta a riurilor de la care isi trage numele, fiind marginita spre est de culmea subcarpatica Pietricica (Virfu Pietricica 588 m). In subsol se gasesc bogate zacaminte de petrol si sare. Acolo unde riul Tazlau, care-si aduna apele din apus tocmai de sub Muntii Gosmanul, face un cot si intra spre sud-est in depresiunea cu acelasi nume, se insira, strinsa pe vale, localitatea Tazlau. Sat cu case frumoase, reprezinta parca o diorama, un tablou celebru, vazut de pe dealul din partea estica unde sondele scot zi si noapte "aurul negru' din adincul pamintului, inchis in valea sa, in umbra batrinului Tarcau, apare ca un loc de liniste, de tihna desavirsita. Ansamblul iti da impresia ca nicaieri nu esti mai ferit de neastimparul zgomotelor marilor sleauri. Tazlaul este satul natal al scriitorului si mediului I. I. Mironescu (1883-1933) - membru fondator al revistei Viata Romaneasca - om de o vasta cultura, ale carui amintiri evoca si aceste plaiuri minunate unde si-a petrecut ultimile zile.

Orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej are actul de nastere de data recenta, a luat fiinta in 1956 prin unirea unor vechi asezari rurale (Onesti, Borzesti si Slobozia). Situat la intretaierea unor importante cai de comunicatie (D.N. 11, D.N. 11 A, D.N. 12 A), acesta este un mare centru industrial: industria energiei electrice, industria de prelucrare a petrolului, industria chimica, industria constructoare de masini, industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara etc., fiind, in acelasi timp, unul din insemnatele centre ale chimiei din tara noastra. Alaturi de aspectul modern al industriei, al blocurilor de locuinte, al edificiilor social-culturale noi, valoroase sint si vechile monumente arhitecturale, pastrind amprenta patriarhala si de glorie a vremurilor care le-au generat. Aici se afla Podul de piatra construit pe vremea lui Stefan cel Mare. In Muzeul de istorie, exponatele atesta freamatul de viata materiala si spirituala de pe aceste meleaguri.

Linga lacul de acumulare Belei, de pe Tazlau, s-a construit un complex turistic, loc de odihna si recreere pentru oamenii muncii din municipiu. Bazinul Casinului se remarca prin monumente ale naturii, monumente istorice si de arta populara.