Scopul studierii etnografiei consta īn cunoasterea modului de trai si cultura a popoarelor lumii, īn cunoasterea particularitatilor generale si particulare a etniilor. Obiectul dat ne cunoaste cu toate popoarele mari si mici la orice etapa de dezvoltare istorica, despre originea lor si procesele 515q1614f etnice care au avut loc īn formarea lor, apartenenta lingvistica, antropologica, de credinta, ocupatii, mod de trai īn familie, aspecte ale culturii materiale si spirituale traditionale si contemporane.
Sfera de cunostinte a etnografiei ne ofera informatii despre etnogeneza, procese etnice si formarea poporului, limba si religie, asezari si locuinte, ocupatii, cultura materiala si spirituala, modul de trai īn familie si altele
Specificul de abilitati este de a sti metodologic cum se fac cercetarile etnografice si cum se evidentiaza particularitatile specifice si generale, de a putea citi si descifra fenomenele etnoculturale īn raport cu zona si etniile respective, de a cunoaste cultura traditionala materiala si spirituala a popoarelor, de a aprecia socul culturii moldovenesti īn dezvoltarea culturii universale, de a aprecia schimbarile actuale si altele
Cuvinte-cheie: etnografie, etnologie,
antropologie, popor, etnie, procese etnice, etnogeneza, cultura
materiala, cultura spirituala, probleme, cercetari
stiintifice.
Etnografia īn contextul stiintelor umanistice: istoria, etnologia,
etnolingvistica, etnosociologia, etnopedagogia, etnodemografia etc.
Specificul izvoarelor si metodelor de cercetare
Cuvinte-cheie: izvoare,
metodologie, evolutie, areal, structura, sistem, morfologia
fenomenului, cartografie, clasificare, tip.
Izvoarele sunt date de marturii ale calatorilor, arhive de
documente, acte emise de cancelariile domnesti, izvoare literare, folclor,
izvoare grafice, colectii muzeistice.
Metode de cercetare īn etnografie: cercetari de teren, chestionare
tematice si metode de fixare a materialelor, pasaportizarea
obiectelor, istorico-comparativa sau evolutiva, arealo-comparativa,
sistematica, analiza structural-morfologica, cartografierea.
Clasificarea si tipologizarea. Selectarea, analiza si sinteza īn
stabilirea particularitatilor etnice.
Observatii
etnografice īn izvoarele din antichitate avem de
scolile etnografice:
scoala evolutionista - Dj. Mak-Lennon, E.Tailor, L.Morgan.
scoala diffuzionista. Fridrih Rattel, L.Frobenius, F.Grabner, V.Schmidt, C.Creber, E.Sepir.
scoala structuralista. Radklif-Braun. K.Levi-Stross.
scoala functionalista. B.Malinivski.
scoala psihoanalitica. Z.Freid, G.Roicheim, K.G.Iung.
Etnografia moderna īn SUA, Canada, Germania, Franta.
Etnografia "corespunde primelor stadii ale cercetarii: observatie si descriere, munca de teren; o monografie referitoare la un grup destul de restrāns pentru ca autorul sa fi putut strānge cea mai mare parte a informatiei sale datorita unei experiente personale
Etnografia, etnologia si antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei conceptii diferite despre aceleasi studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiasi cercetari" (Claude Levi-Strauss)
Īn anii din urma (dupa 1960, si dupa 1990 si mai evident) limbajul antropologiei culturale (deci si denumirile de mai sus) tinde sa se unifice sub influenta antropologiei americane sau anglo-americane. Īn acest context termenii englezesti tind tot mai mult, precum si īn alte domenii, sa devina canonici īn limbajul stiintific antropologic la nivel global.
Se poate observa, astfel, treptata renuntare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce īnsemnau ei, si īnlocuirea lor sau (mai frecvent) īncercarea de integrare a lor īn termenul mai generos de "antropologie culturala". Īn acelasi timp termeni precum "Volkerkunde" sau "ethnologie" tind sa fie utilizati doar īn sensul indicarii unui "specific local" (cu istoria lor), german sau francez, legat de aceste denumiri; respectiv sa capete acceptiunea unor stiinte asociate unor ideologii sau regimuri politice care le-au instrumentat (precum īn cazul etnologiei si folclorului romānesti).
Se pastreaza īnsa o relativa distinctie īntre antropologia culturala ca stiinta sociala complexa, integratoare etc. si etnografie ca īnsemnānd partea descriptiva (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodata tinde sa se extinda acceptiunea termenului etnografie īnspre (a) alte domenii (īnsemnānd partea descriptiva sau supusa unei metodologii calitative a cercetarilor din): sociologie, cultural studies, politologie, pedagogie, mass-media si comunicare, studii asupra dezvoltarii sau relatiilor de putere (din scoli, spitale, īnchisori etc.), respectiv īnspre (b) dimensiunea reflexiv-critica a antropologiei (punānd accent pe faptul ca antropologul reflecteaza asupra ceea ce face tocmai īn postura sa de etnograf).
Īn spatiul stiintific romānesc aceste acceptiuni ale etnografiei nu sunt curente, metodologia etnologica fiind mult mai mult asociata cu o "perspectiva folclorica", si īn cele din urma cu o viziune textuala, literaturizata a culturii. Īn istoria stiintelor sociale din Romānia exista īnsa o perspectiva metodologica mult mai apropiata de etnografia moderna, metoda monografica, care nu a fost īnsa adoptata de stiinta etnologica romāneasca.
Universitatea "Transilvania"
Facultatea de Drept si Sociologie
Specializarea:Sociologie
ETNOGRAFIA
Studenta: Sorina Dulgheru
Anul I Sociologie
Grupa 2
|
