Multe ciudatenii are natura in cuprinsul Carpatilor. Una dintre acestea este si Lacul Rosu - la 980 m altitudine - care s-a format prin bararea riului Bicaz, acum mai bine de o suta de ani (1837), de catre mat 131i85b erialele prabusite in urma unui cutremur si a ploilor de pe versantele Muntelui Piatra Ghilcosului . Cu timpul lacul s-a intins si pe vaile Oilor, Licas si Suhardu. Dupa ce iese din lac, Bicazul isi continua cursul printre masivele calcaroase. Aspectul pitoresc al acestui lac, nu are pereche in tara noastra. Trunchiurile de brad se mai vad iesind din apa ici si colo, dind impresia in mic a unui colt din zona de revarsare a unui fluviu.
Lacul vazut de sus, de pe versantul Suhardului, apare ca o adevarata podoaba cu oglinda apei luminoasa si inconjurata de culmi impadurite cu conifere. Ceva mai departe se desfasoara vestitele chei ale Bicazului, emblema muntilor calcarosi din perimetrul Ceahlaului. Climatul reconfortant, frumusetea peisajului insufletit de prezenta omului, talmacita prin constructiile de vile, intr-o atmosfera de mare liniste din creerii muntilor, atrag in statiunea climaterica Lacul Rosu un mare numar de vizitatori.
Statiunea, prin dotari, satisface pretentiile vizitatorilor; posibilitati de cazare sint in multe locuri, dar indeosebi la Cabana Turistilor (985 m altitudine) si Cabana Suhard (l 107 m altitudine).
Lacul poarta diferite denumiri: cea de Ghilcos vine de la numele unui munte din apropiere (Ghilcos) si inseamna "ucigas', de aici si aceea de Lacul Ucigasului; localnicii ii spun Taul. Denumirea de Lacul Rosu ori Taul Rosu provine de la hidronimul unui piriu care se varsa in lac, dar lacul nu are culoarea rosie.
|