TEHNICA DE CĂŢĂRARE PE STĪNCĂ
1. GENERALITĂŢI
2. ECHIPAMENTUL
[3] care-i mareste īnaltimea. Diferite cureluse sīnt prevazute pentru fixarea pioletului, coltarilor, schiurilor.
3. MATERIALUL TEHNIC
4. NODURI
5. LEGAREA ĪN COARDĂ
6. BATEREA PITOANELOR sI AsEZAREA PENELOR
7. ASIGURAREA
8. MERSUL PE STĪNCĂ
9. RAPELUL
10. ACORDARE A AJUTORULUI ĪN CAZUL ATĪRNARII LIBERE ĪN COARDĂ
urcarea cu tehnica Prusik prin forte proprii;
ridicare cu un sistem de scripete prin actiunea celui ce asigura.
Fig. 138. Urcarea pe coarda fixa cu ajutorul a doua bucle Prusik. Diferite sisteme de bucle pentru picior la bucla Prusik. Buclele Prusik se trec pe sub centura de legare īn coarda
Ridicarea cu scripetele o īntreprinde camaradul celui accidentat īn cazul ca acesta din urma nu se poate autosalva cu tehnica Prusik (fig. 139). Exista multe sisteme de scripete. Toate au rolul de a reduce forta de ridicare. Īn cazul ridicarii directe, aceasta forta este egala cu greutatea celui ce trebuie ridicat. Ridicarea directa, fara scripete, nu o pot face decīt patru alpinisti tra-gīnd concomitent, dintre care unul mai foloseste si o bucla cu nod Prusik pentru fixarea corzii; Daca rīu sīnt decīt doi alpinisti pe platforma de regrupare, acestia vor trebui sa-si instaleze un scripete simplu, care teoretic reduce forta la jumatate, practic īnsa, socotind frecarile, nu o reduce decīt la 1/1,5.
Fig. 140. Scripete dublu metoda Mittenwald (a) si Munter (b)
Fig. 141. Transportul unul accidentat
Fig. 142. Improvizarea unei targi din coarda
Fig. 143. Scaunul de salvare
Fig. 144. Scaunul de salvare dublu
Daca pe platforma nu este decīt un singur alpinist, acesta va trebui sa recurga la un scripete dublu model Mittenwald sau Munter, care reduce forta (socotind si frecarile) cu coeficientul de 1,8 respectiv 3 (fig. 140). Trebuie sa tinem seama, īn acelasi timp ca, cu cīt se reduce forta, cu atīt creste drumul, ceea ce īnseamna mai multe manevre de mutare a nodului Prusik si implicit un timp mai lung. Instalarea scripetilor simplu, Mittenwald si Munter rezulta din schitele alaturate. Trebuie subliniat ca toate sistemele descrise trebuie experimentate īntr-o scoala de alpinism īnainte de a fi īn masura sa le aplicam īn practica īn caz de nevoie. Īn figurile 141 -151 sīnt prezentate diferite procedee ce-si gasesc aplicatie īn operatiile de salvare.
Fig. 145. Īmpachetarea unui ranit grav cu ajutorul corzii
Fig. 149. Fixarea corzii
Fig. 150. Prelungirea corzii īntr-o actiune de salvare
Fig. 151. Coborīrea unui ranit cu ajutor de jos
Īn 1980 a aparut īncaltamintea "combi", din doua ghete īncaltate una peste alta: cea interioara este o espadrila, cea exterioara un bocanc cīt talpa rigida, cu fete de plastic prelungite pīna sub genunchi, cu aparatori de zapada din foaie de cort.
|
