2.2 Libertatea economica
2.3 Societatile transnationale si rolul lor in economia mondiala
2.4 Investitiile straine directe: definire, indice de potential si de performanta
Obiective :
Anuarul Competitivitatii Mondiale ierarhizeaza si analizeaza abilitatea tarilor de a oferi un mediu în care întreprinderile sa poata concura. Adoptând o noua metodologie, se analizeaza competitivitatea folosind statistici pentru 60 de economii industrializate si în curs de dezvoltare care se focalizeaza asupra a 4 factori care includ peste 300 de criterii socio+economice: performanta economica, eficienta guvernului eficienta mediului de afaceri, infrastructura. Aceste 4 dimensiuni modeleaza competitivitatea unui stat si mediul în care se formeaza aceasta, fiind adesea rezultatul traditiei, istoriei si sistemului de valori si reprezinta modul de operare economica al unei tari. Fiecare din acesti 4 factori, indiferent de numarul de criterii, se subdivide în 5 subfactori care au o pondere maxima de 5% în valoarea finala a scorului competitivitatii:
Libertatea economica este definita prin gradul de constrângere pe care guvernul unei tari îl exercita asupra producerii, distribuirii sau consumului de bunuri si servicii, dincolo de necesitatea cetatenilor de a-si proteja si mentine propria libertate Pentru a masura libertatea economica, s-a tinut cont de 10 categorii de factori. Acestia sunt: politica comerciala, taxele fiscale impuse de guvern, interventia guvernului în economie, politica monetara, investitiile straine, activitatea bancara si financiara, salariile si preturile, drepturile de proprietate, sistemul de reguli, activitatea pietei negre.Fiecare tara îsi primeste scorul de libertate economica pe baza mediei între acesti 10 factori care se apreciaza de la 1 (cel mai bine) la 5 (cel mai prost). Cele 4 mari categorii de tari din acest punct de vedere sunt: libere - cu un scor de 1,95 sau mai putin, aproape libere (de la 2,00 la 2,95), aproape nelibere (de la 3,00 la 3,95), reprimate (peste 4,00).
Politica comerciala este un factor cheie în masurarea libertatii economice. Gradul cu care guvernul împiedica desfasurarea libera a comertului strain poate influenta în mod direct abilitatea individului de a-si urmari scopurile economice. Variabilele care se iau în calcul sunt: media tarifelor vamale, absenta barierelor tarifare, situatia coruptiei în serviciile vamale. De exemplu, daca un guvern pune taxe pe importul unui anumit produs, un grup de oameni din acea tara va produce acel produs si nu un altul care ar avea mai mult succes. Limitarea importului reduce libertatea economica prin faptul ca descurajeaza indivizii de la a-si folosi talentele si priceperile într-un mod util. Scorul cel mai bun (1) este obtinut de tarile care au a medie a taxelor vamale cel mult egala cu 4 %, iar cel mai slab - 5 revine acelor state în care aceasta medie este de cel putin 19%.
Taxele fiscale impuse de guvern cetatenilor, sunt examinate prin rata de evolutie a acestora si nivelul cheltuielilor facute de guvern. Marimea apetitului guvenului de a cheltui afecteaza atât libertatea economica, cât si dezvoltarea ei. De exemplu, daca guvernul unei tari mici din punct de vedere economic îsi însuseste o treime din venitul national, folosindu-l pe cheltuieli proprii, îndeparteaza resurse care ar fi putut fi folosite pentru consum. Scorul pentru acest factor a fost calculat de asemena pe baza ratei taxelor si a cheltuielilor de guvern. Pentru tarile în care taxele pe profit sunt limitate sau chiar lipsesc si cheltuielile guvernamentale sunt mai mici de 15% din PIB scorul este foarte bun - 1, iar daca pocentajele sunt mai mari de 45% valoarea primita este de 5.
Interventia guvernului în economie se refera la ponderea proprietatii de stat în economie, rata de revenire din partea acestui sector, situatia privatizarii. Masurarea include atât consumul care consta în cumpararea de servicii, plata angajatilor, investitii în infrastructura etc., cât si activitatea guvernului. Scala de interventie a statului în economie este gradata astfel: pentru ponderea sectorului de stat de sub 10% se obtine scorul 1, între 10 si 25% - 2, pentru valorile cuprinse între 25 - 35% se acorda 3 puncte, de la 35 la 45% scorul obtinut este 4, iar peste 45% este 5.
2.3 Societatile transnationale si rolul lor in economia mondiala
Investitiile straine directe (ISD) reprezinta fluxurile financiare ai nefinanciare (tehnologie, expertiza manageriala si de marketing) care fac posibila productia internationalizata. ISD includ fondurile investite direct în strainatate de societatile transnationale, veniturile reinvestite ale unei filiale si fondurile luate cu împrumut de la firma-mama de catre o filiala a acesteia. Ele sunt considerate principala sursa de finantare a cresterii economice pe plan mondial, componenta cea mi dinamica a fluxurilor economice internationale si cea mai importanta cale de transfer a tehnologiei care duce la stimularea competitivitatii.
Medie
Mondial
Ţari dezvoltate, din care:
Uniunea Europeana
America de Nord
Ţari in curs de dezvoltare, din care
China
America de Sud
Europa Centrala si de Est
Sursa: UNCTAD,2004
Modificari structurale în orientarea sectoriala a ISD
Sursa : UNCTAD, 2004
Vi - valoarea variabilei pentru tara respectiva;
Vmin _ cea mai mica valoare pentru tarile analizate;
Vmax - cea mai mare valoare din sirul de tari.
Ip - indicele de performanta
ISDi - fluxurile de ISD primite de catre tara respectiva;
ISDm - totalul mondial al intrarilor de ISD;
PIBi - PIB al tarii;
PIBm - PIB mondial
|
Dezvoltarea economica eficienta presupune un proces de modernizare continua. Pe masura dezvoltarii lor, natiunile progreseaza din punct de vedere al avantajului lor competitiv si al modalitatilor specifice de competitie. Experienta mondiala dupa anul 1990 a demonstrat ca singura cale de crestere durabila a competitivitatii si valorii este inovarea radicala, intercorelata în management si tehnologie. Aceasta inseamna noi solutii performante în management si tehnologie, acceptate în organizatii si în mediile lor externe si aplicate imediat si perseverent în practica organizatiilor, economiilor locale, regionale, nationale si continentale. Nivelul competitivitatii este tot mai mult influentat de dezvoltarea telecomunicatiilor, eficienta acestui sistem, conectarea la reteaua Internet, telefonia mobila constituie prioritati tehnologice pentru o tara care doreste sa fie competitiva. Noile cerinte tehnologice din întreprinderi au determinat, de asemenea, aparitia unei alte prioritati ceea ce a impus colaborarea cu centre de cercetare, cu universitati, cu nuclee neoindustriale de profil. 4. Cum este definita libertatea economica si care sunt factorii care se analizeaza pentru cuantificarea acesteia ? 5. Analizati rolul societatilor transnationale în economia mondiala 6. Caracterizati importanta investitiilor straine directe pentru dezvoltarea economica a unei natiuni. 7. Identificati factorii care determina distributia geografica si sectoriala a investitiilor straine directe.
Tema de referat: Repartitia geografica a PIB/locuitor Obiective : - cunoasterea conceptului produs intern brut, produs national brut ; - identificarea cauzelor care conduc la aparitia disparitatilor privind - distributia PIB/loc. ; - cunoasterea situatiei actuale a repartitiei veniturilor exprimate în dolari S.U.A. si dolari internationali Metode de lucru utilizate : - analiza bibliografiei indicate ; - selectarea grupelor de tari in functie de valoarea PIB/loc. din Anexa 2 ; - reprezentarea cartografica. Instrumente si materiale folosite : - harta politica a lumii ; - anexa 2. 1. ; - harta de baza ; Cerinte obligatorii : - realizarea hartii care sa reflecte distributia geografica a valorilor PIB/loc ; - întocmirea referatului care sa analizeze situatia veniturilor pe locuitor la nivel global si regional.
Bibliografie selectiva Aliber R., (1970), A theory of foreign direct investment, în The International Corporation, Cambridge University Press Braghina C., (1998), Foreign Direct Investments in Post-Comunist Romania, în Romanian-British Geographical Interchange, Editura Corint Braghina C., (2002), Criterii de ierarhizare economica a natiunilor, Terra 1-2/2001, SGR Braghina C., Zamfir Daniela, (2003), Investitiile straine directe. Indicele de potential si indicele de performanta, Comunicari de geografie vol. VII, Editura Universitaii din Bucuresti Braghina C.,(2004), Aspecte actuale în distributia geografica si sectoriala a investitiilor straine directe, Comunicari de geografie vol. VIII, Editura Universitatii din Bucuresti Erdeli G., coord., (1999), Dictionar de geografie umana, Editura Corint *** (1990-2005), World Investment Report, UNCTAD, New York Document InfoAccesari: 7189 Apreciat:  Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 ) |
