2.2 Libertatea economica
2.3 Societatile transnationale si rolul lor in economia mondiala
2.4 Investitiile straine directe: definire, indice de potential si de performanta
Obiective :
Anuarul Competitivitatii Mondiale ierarhizeaza si analizeaza abilitatea tarilor de a oferi un mediu īn care īntreprinderile sa poata concura. Adoptānd o noua metodologie, se analizeaza competitivitatea folosind statistici pentru 60 de economii industrializate si īn curs de dezvoltare care se focalizeaza asupra a 4 factori care includ peste 300 de criterii socio+economice: performanta economica, eficienta guvernului eficienta mediului de afaceri, infrastructura. Aceste 4 dimensiuni modeleaza competitivitatea unui stat si mediul īn care se formeaza aceasta, fiind adesea rezultatul traditiei, istoriei si sistemului de valori si reprezinta modul de operare economica al unei tari. Fiecare din acesti 4 factori, indiferent de numarul de criterii, se subdivide īn 5 subfactori care au o pondere maxima de 5% īn valoarea finala a scorului competitivitatii:
Libertatea economica este definita prin gradul de constrāngere pe care guvernul unei tari īl exercita asupra producerii, distribuirii sau consumului de bunuri si servicii, dincolo de necesitatea cetatenilor de a-si proteja si mentine propria libertate Pentru a masura libertatea economica, s-a tinut cont de 10 categorii de factori. Acestia sunt: politica comerciala, taxele fiscale impuse de guvern, interventia guvernului īn economie, politica monetara, investitiile straine, activitatea bancara si financiara, salariile si preturile, drepturile de proprietate, sistemul de reguli, activitatea pietei negre.Fiecare tara īsi primeste scorul de libertate economica pe baza mediei īntre acesti 10 factori care se apreciaza de la 1 (cel mai bine) la 5 (cel mai prost). Cele 4 mari categorii de tari din acest punct de vedere sunt: libere - cu un scor de 1,95 sau mai putin, aproape libere (de la 2,00 la 2,95), aproape nelibere (de la 3,00 la 3,95), reprimate (peste 4,00).
Politica comerciala este un factor cheie īn masurarea libertatii economice. Gradul cu care guvernul īmpiedica desfasurarea libera a comertului strain poate influenta īn mod direct abilitatea individului de a-si urmari scopurile economice. Variabilele care se iau īn calcul sunt: media tarifelor vamale, absenta barierelor tarifare, situatia coruptiei īn serviciile vamale. De exemplu, daca un guvern pune taxe pe importul unui anumit produs, un grup de oameni din acea tara va produce acel produs si nu un altul care ar avea mai mult succes. Limitarea importului reduce libertatea economica prin faptul ca descurajeaza indivizii de la a-si folosi talentele si priceperile īntr-un mod util. Scorul cel mai bun (1) este obtinut de tarile care au a medie a taxelor vamale cel mult egala cu 4 %, iar cel mai slab - 5 revine acelor state īn care aceasta medie este de cel putin 19%.
Taxele fiscale impuse de guvern cetatenilor, sunt examinate prin rata de evolutie a acestora si nivelul cheltuielilor facute de guvern. Marimea apetitului guvenului de a cheltui afecteaza atāt libertatea economica, cāt si dezvoltarea ei. De exemplu, daca guvernul unei tari mici din punct de vedere economic īsi īnsuseste o treime din venitul national, folosindu-l pe cheltuieli proprii, īndeparteaza resurse care ar fi putut fi folosite pentru consum. Scorul pentru acest factor a fost calculat de asemena pe baza ratei taxelor si a cheltuielilor de guvern. Pentru tarile īn care taxele pe profit sunt limitate sau chiar lipsesc si cheltuielile guvernamentale sunt mai mici de 15% din PIB scorul este foarte bun - 1, iar daca pocentajele sunt mai mari de 45% valoarea primita este de 5.
Interventia guvernului īn economie se refera la ponderea proprietatii de stat īn economie, rata de revenire din partea acestui sector, situatia privatizarii. Masurarea include atāt consumul care consta īn cumpararea de servicii, plata angajatilor, investitii īn infrastructura etc., cāt si activitatea guvernului. Scala de interventie a statului īn economie este gradata astfel: pentru ponderea sectorului de stat de sub 10% se obtine scorul 1, īntre 10 si 25% - 2, pentru valorile cuprinse īntre 25 - 35% se acorda 3 puncte, de la 35 la 45% scorul obtinut este 4, iar peste 45% este 5.
2.3 Societatile transnationale si rolul lor in economia mondiala
Investitiile straine directe (ISD) reprezinta fluxurile financiare ai nefinanciare (tehnologie, expertiza manageriala si de marketing) care fac posibila productia internationalizata. ISD includ fondurile investite direct īn strainatate de societatile transnationale, veniturile reinvestite ale unei filiale si fondurile luate cu īmprumut de la firma-mama de catre o filiala a acesteia. Ele sunt considerate principala sursa de finantare a cresterii economice pe plan mondial, componenta cea mi dinamica a fluxurilor economice internationale si cea mai importanta cale de transfer a tehnologiei care duce la stimularea competitivitatii.
Medie
Mondial
Ţari dezvoltate, din care:
Uniunea Europeana
America de Nord
Ţari in curs de dezvoltare, din care
China
America de Sud
Europa Centrala si de Est
Sursa: UNCTAD,2004
Modificari structurale īn orientarea sectoriala a ISD
Sursa : UNCTAD, 2004
Vi - valoarea variabilei pentru tara respectiva;
Vmin _ cea mai mica valoare pentru tarile analizate;
Vmax - cea mai mare valoare din sirul de tari.
Ip - indicele de performanta
ISDi - fluxurile de ISD primite de catre tara respectiva;
ISDm - totalul mondial al intrarilor de ISD;
PIBi - PIB al tarii;
PIBm - PIB mondial
|
Dezvoltarea economica eficienta presupune un proces de modernizare continua. Pe masura dezvoltarii lor, natiunile progreseaza din punct de vedere al avantajului lor competitiv si al modalitatilor specifice de competitie. Experienta mondiala dupa anul 1990 a demonstrat ca singura cale de crestere durabila a competitivitatii si valorii este inovarea radicala, intercorelata īn management si tehnologie. Aceasta inseamna noi solutii performante īn management si tehnologie, acceptate īn organizatii si īn mediile lor externe si aplicate imediat si perseverent īn practica organizatiilor, economiilor locale, regionale, nationale si continentale. Nivelul competitivitatii este tot mai mult influentat de dezvoltarea telecomunicatiilor, eficienta acestui sistem, conectarea la reteaua Internet, telefonia mobila constituie prioritati tehnologice pentru o tara care doreste sa fie competitiva. Noile cerinte tehnologice din īntreprinderi au determinat, de asemenea, aparitia unei alte prioritati ceea ce a impus colaborarea cu centre de cercetare, cu universitati, cu nuclee neoindustriale de profil. 4. Cum este definita libertatea economica si care sunt factorii care se analizeaza pentru cuantificarea acesteia ? 5. Analizati rolul societatilor transnationale īn economia mondiala 6. Caracterizati importanta investitiilor straine directe pentru dezvoltarea economica a unei natiuni. 7. Identificati factorii care determina distributia geografica si sectoriala a investitiilor straine directe.
Tema de referat: Repartitia geografica a PIB/locuitor Obiective : - cunoasterea conceptului produs intern brut, produs national brut ; - identificarea cauzelor care conduc la aparitia disparitatilor privind - distributia PIB/loc. ; - cunoasterea situatiei actuale a repartitiei veniturilor exprimate īn dolari S.U.A. si dolari internationali Metode de lucru utilizate : - analiza bibliografiei indicate ; - selectarea grupelor de tari in functie de valoarea PIB/loc. din Anexa 2 ; - reprezentarea cartografica. Instrumente si materiale folosite : - harta politica a lumii ; - anexa 2. 1. ; - harta de baza ; Cerinte obligatorii : - realizarea hartii care sa reflecte distributia geografica a valorilor PIB/loc ; - īntocmirea referatului care sa analizeze situatia veniturilor pe locuitor la nivel global si regional.
Bibliografie selectiva Aliber R., (1970), A theory of foreign direct investment, īn The International Corporation, Cambridge University Press Braghina C., (1998), Foreign Direct Investments in Post-Comunist Romania, īn Romanian-British Geographical Interchange, Editura Corint Braghina C., (2002), Criterii de ierarhizare economica a natiunilor, Terra 1-2/2001, SGR Braghina C., Zamfir Daniela, (2003), Investitiile straine directe. Indicele de potential si indicele de performanta, Comunicari de geografie vol. VII, Editura Universitaii din Bucuresti Braghina C.,(2004), Aspecte actuale īn distributia geografica si sectoriala a investitiilor straine directe, Comunicari de geografie vol. VIII, Editura Universitatii din Bucuresti Erdeli G., coord., (1999), Dictionar de geografie umana, Editura Corint *** (1990-2005), World Investment Report, UNCTAD, New York Document InfoAccesari: 7154 Apreciat:  Comenteaza documentul:Nu esti inregistratTrebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 ) |
