Facultatea de Geografia Turismului
TRASEUL CULTURAL TURISTIC
INTRODUCERE
Definitia hartii turistice si a elementelor sale componente
Harta turistica - este o reprezentare cartografica a unui teritoriu din perspectiva elementelor sale cu specific turistic din cadrul teritoriului respectiv.
O harta turistica trebuie
sa cuprinda: titlul, harta propriu-zisa (care poate prezenta fie
o localitate cu amplasarea obictivelor turistice, fie o unitate
Harta trebuie incadrata intr-un chenar marcator. In interiorul acestui chenar putem include si vignete [ medalioane de harta care sa prezinte anumite elemente de detaliu (fie un sector din harta ilustrat mai bine, fie o dinamica a factorilor din continutul hartii)].
Pe harta trebuie notata scara acesteia (care indica modalitatea de reportare a hartii la teren).
Orice harta trebuie sa cuprinda si sursa dupa care a fost preluata (autor; an).
Scurt istoric al hartilor turistice pe teritoriul Romaniei
Elaborarea hartilor cu caracter turistic a devenit o prioritate pentru iubitorii de drumetii si geografi inca din perioada
Odata cu infiintarea primelor asociatii din domeniul turismului, Institutul Cartografic "UNIREA" din Brasov a creat un sistem de realizare a acestor harti pentru o serie de masive reprezentate din cadrul Carpatilor romanesti (Muntii Bucegi, Muntii Retezat etc.)
Pana in jurul anului
In anul 1974 au aparut sub aceeasi titulatura in editura SCORT TURISM o serie de publicatii superioare prin continut si structura, utile descrierii muntilor.
3. Factori ecoturistici
Pozitia geografica
Sibiul este situat in partea sudica a
Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine
nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica
(aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al
Romaniei.
Este
asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor
Fagarasului (circa
Municipiul se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie
piemontana, colinara cu terase ale raului Cibin, care o
dreneaza.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le
imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei
construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice
care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de
nivelul marii variaza intre
Prin
Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81
(Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).
Sibiul
este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport
international cu curse regulate spre Germania si Italia
Populatia Populatia
orasului este de 170000 locuitori (2002)
Structura etnica a populatiei este urmatoarea:
95 % sunt romani
2 % sunt maghiari
1,6 % sunt germani
1,4 % sunt de alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii
si catolicii reprezinta 4 % din populatie.
25 % din populatie are peste 50 ani, iar 18 % din populatie are
studii superioare.
Climatul
Clima, relieful si
structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora
si o fauna bogata. Sibiul este amplasat intr-o zona cu
climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de
directia vantului la sol, influentata atat de factorii de
relief, cat si de zona construita. Elementele principale ce
caracterizeaza din punct de vedere climatic zona municipiului sunt
urmatoarele:
. Temperatura medie multianuala: 8,8 s C
. Temperatura maxima absoluta: 37,4 s C
.
Temperatura minima absoluta: -31s C .
Nebulozitatea - media anuala: 6,2
. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor:
. Umiditatea relativa a aerului atmosferic - valoarea medie
multianuala este de 75%.
Iernile
sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile
racoroase si toamnele tarzii. Recordurile de temperatura
inregistrate sunt de 37,6 ° (
Flora
Cuprinde peste 5500
de specii de plante, dintre care 2345 specii de cormofite (67% din speciile din
flora Romaniei). Peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii
Carpati, dintre care mentionam: romanita de munte (Achillea
schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul
(Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erzsinum transsilvanicum) etc.
Alte
specii sunt extrem de rare in Romania: patlagina uriasa
(Plantago maxima), amareala siberiana (Polygala sibirica), angelica
de balta (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris) etc.
Apele
Cursurile
de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului.
Oltul (
Raurile din partea nordica sunt adunate de Tarnava Mare (Laslea, Valchid,
Biertan, Mosna, Visa). Reteaua hidrografica este intregita
de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane inalte se intalnesc
lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Balea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezerul
Mare, Iezerul Mic. In judetul Sibiu se gasesc si numeroase
lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hartibaciu sau pe Olt.
Resursele naturale
Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbacului, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc. folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate.
Bogatul patrimoniu natural al
judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de
mare valoare stiintifica si turistica: Lacul
fara Fund de
Scurt istoric
In vremea romana zona Sibiului era
cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele
raului ce trece prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a
orasului.
A fost fondat pe locul unei mai vechi
asezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de
colonistii sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune a
cetatii este facuta in 1191 sub numele Cibinium intr-un
document ecleziastic de
In
secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comert si timp de
secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania.
Orasul era organizat in bresle, fiind cunoscute un numar maxim de 19
bresle.
In anul 1366 Sibiu a fost declarat pentru prima data "oras".
Din 1692, odata cu cresterea influentei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal.
In secolul XIX se construieste prima linie de cale ferata, iar in 1897 Sibiul este primul oras electrificat din Romania. Tot in aceasta perioada Sibiul este sediul asociatiei ASTRA si un oras important al comunitatii romanesti.
Ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a perioadei comuniste populatia saseasca s-a diminuat considerabil prin deportari in Siberia si mai tarziu prin emigrarea masiva in Germania.
STEMA
In scut, pe fond rosu, un trichet de aur, rasturnat, avand colturile terminate in forma de inima de acelasi metal si strapuns de doua spade incrucisate cu varful in jos, cu manerul si garda de aur si cu lamele de argint. Cele doua sabii sustin o coroana de aur si simbolizeaza lupta pentru aparare a orasului. Scutul este timbrat de o coroana murala cu sapte turnuri, simbolizand statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orasului. A fost utilizat si pentru a desemna Transilvania, intr-un sigiliu din 1550.
Ziua 1 vizitarea traseului turistic: Sinagoga - Biserica Ursulinelor - Casa Weidner - Casa Bobel - Turnul Sfatului - Muzeul de Istorie a Farmaciei - Casa Breslei Aurarilor - Casa Artelor - Podul Minciunilor - Casa Luxemburg - Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder" - Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus" - Studioul de film documentar " ASTRA" - Biserica Evanghelica - Liceul Brukenthal - Statuia episcopului Teutsch - Palatul Brukenthal - Casa Albastra - Biserica Romano-Catolica.
Ora 10.00 - intalnirea cu grupul de turisti in autogara Transmixt
Ora 10.15 - vizitarea Sinagogii
Ora 10.30 - vizitarea Bisericii Ursulinelor
Ora 10.45 - vizitarea Casei Weidner
Ora 10.50 - vizitarea Casei Bobel
Ora 11.00 - vizitarea Turnului Sfatului
Ora 11.30 - vizitarea Muzeului de Istorie a Farmaciei
Ora 12.55 - vizitarea Casa Breslei Aurarilor
Ora 12.10 - vizitarea Casa Artelor
Ora 12.40 - vizitarea Podul Minciunilor
Ora 12.55 - vizitarea Casa Luxemburg
Ora 13.15 - vizitarea Muzeului de Etnografie Universala "FranzBinder"
Ora 14.00 - vizitarea Muzeului de Etnografie Saseasca "Emil Sigerus"
Ora 14.40 - vizitarea Studioului de film documentar " ASTRA"
Ora 15.00 - vizitarea Bisericii Evanghelice
Ora 15.30 - vizitarea Casa parohiala evanghelica
Ora 15.40 - vizitarea Liceului Brukenthal si Statuia episcopului Teusch
Ora 15.50 - vizitarea Palatului Brukenthal
Ora 16.30 - vizitarea Casei Albastre
Ora 16.40 - vizitarea Biserica Romano-Catolica
Ora 17.00 - Casa parohiala romano-catolica
Ora 17.15 - cazarea
turistilor
Ziua 2 - vizitarea traseului turistic : Cisnadie - Cisnadioara
Ora 10.00 - intalnirea cu
grupul de turisti
Ora 10.15 - deplasarea cu grupul de turisti spre Cisnadie -cu un microbuz
Ora 10.40 - CISNADIE
Ora 11.00 - vizitarea Bisericii Evanghelice
Ora 11.30 - vizitarea Muzeului Textil
Ora 12.00 - CISNADIOARA
Ora 12.20 - vizitarea Cetatii cu bazilica in stil romanic
Ora 13.10 - vizitarea Bisericii Romano-Catolice
Ora 13.40 - servirea mesei de pranz
Ora 14.30 - vizitarea Bisericii Evanghelice
Ora 15.00 - vizitarea Muzeului Satesc
Ora 15.30 - vizitarea calcarelor cretacice
Ora 16.00 - cazarea
turistilor
Ziua 3 vizitarea traseului turistic : Rasinari - Paltinis
Ora 10.15 - intalnirea cu
grupul de turisti
Ora 10.45 - Rasinari
Ora 11.00 - vizitarea Bisericii Ortodoxe
Ora 11.20 - vizitarea Casei Episcopale
Ora 11.35 - vizitarea Casei Memoriale Octavian Goga
Ora 11.55 - vizitarea Muzeului Satesc
Ora 12.15 - vizitarea Cetatii de pamant
Ora 12.30 - vizitarea Mausoleul lui Andrei Saguna
Ora 12.40 - vizitarea Monumentului Eroilor
Ora 13.00 - servirea mesei de pranz
Ora 14.30 - Paltinis
Ora 18.00 - despartirea de turisti.
Itinerar cultural-turistic in orasul Sibiu - Ziua I
Comunitatea evreiasca din Sibiu, fara a
fi foarte numeroasa, a depus eforturi insemnate pentru strangerea
fondurilor alocate ridicarii unui locas de cult corespunzator. Cu
toate acestea, abia in 1898 au fost obtinute sumele necesare prin
diligentele depuse de Josef Schwartz, presedintele comunitatii,
care l-a insarcinat pe arhitecul Szalay Ferenc sa construiasca
edificiul sinagogii, fixand ca termen Sarbatorile Mari din anul 1899.
Sinagoga este formata dintr-un singur corp de cladire de plan
dreptunghiular. Fatada este neogotica dar in partea superioara a
acesteia apare o friza de triforii neoromanice. Daca tinem cont si de
parametrul fatadei principale format dintr-un placaj de caramizi
aparente, constatam caracterul eclectic al cladirii. Si
interiorul ne ofera aceeasi impresie: un aspect bazical cu trei nave
incalecate de tribune cu arcade in forma de triforii, iar tavanul
este casetat, oarecum in spirit neorenascentist. Chivotul plasat in partea
rasariteana edificiului
este in forma de absida semicirculara.
Cladirea monumentala cu mare valoare arhitectonica, era pusa in valoare prin amplasarea ei intre cladiri cu un gabarit mai redus. Din pacate, actualmente, sinagoga este inconjurata de blocuri moderne realiyate in urma demolarii (inainte de 1989) vechilor cladiri ce faceau parte integranta din Centrul istoric al Sibiului.
Sinagoga nu poate fi vizitata decat la cerere intre orele: 10 - 12.
Biserica Ursulinelor
Asemanator bisericii franciscane, acest
monument a suportat mai multe etape de refaceri capitale. Initial
ridicata de catre calugarii dominicani in jurul anului
1479, biserica gotica a fost transformata, dupa doua secole
si jumatate, intr-o constructie baroca. In exterior se
remarca, pe latura de nord, o capela gotica ce pledeaza
pentru existenta anterioara a unei nave laterale, parte a unei
bazilici initiale. Se mai pastreza elemente gotice cum sunt:
contraforturile, ferestrele trilobate in partea superioara, precum si
portalul gotic tarziu de pe fatada de vest. Tot aici se mai pot
deslusi, marcate pe tencuiala, urmele unor ferstre gotice in arc
frant.
In interior, monumentul se prezinta ca o biserica-sala in stil baroc, fara prea multe elemente spectaculoase daca facem abstractie de pilastrii dublati din cor. Remarcam, de asemenea, elegatul balcon din lemn cu grilaj din fier forjat de pe peretele din sudul corului. Sub balcon se afla o ampla arcada - acces spre o incapere spatioasa cu rol de sacristie, apoi intr-o capela perpendiculara pe nava, boltita cu bolti baroce cu penetratii; de aici se putea trece spre manastirea de maici. Si in acest loc apare un frumos grilaj baroc cu monograma IHS.
Din istoricul bisericii retinem anul 1728, cand a fost predata calugaritelor ursuline, carora li se datoreaza si faza baroca a contructiilor. Ulterior, in anul 1733, pe locul vechii manastiri a fost construita scoala - actualul Colegiu pedagogic. In anul 1769, imparateasa Maria Tereza doneaza calugaritelor ursuline 38.821 guldeni pentru extinderea cladirilor manastiresti.
Edificiul a fost restaurat in anul 1969, apoi in anii 1996-1998.
Numita si "Casa Weidner ", dupa
familia in proprietatea careia se afla in a doua jumatate a secolului
al XVI-lea, a trecut de asemenea prin mai multe etape de constructii.
Imobilul este format din patru corpuri (dintre care ultimul include un turn al
incintei a III-a). in interiorul traseului incintei a III-a,
spre "Orasul de jos" se afla o gradina la un nivel
inferior fata de cel al curtii, accesibil printr-o scara.
In interiorul incintei se remarca, pe fatadele a trei aripi, in sud,
est si vest, mai multe ferestre sau fragmente de ferestre in stilul
Renasterii. Asemanator acestor ferestre este ancadramentul de
usa situat in dreapta pasajului de acces, in centrul lintelui avand
un scut cu scobituri laterale in treimea superioara, incarcat de
cifrul HW si de anul 1571. Existenta ancadramentului dateaza,
deci, etapa de constructie corespunzatoare stilului Renasterii,
probabil dupa marele incendiu din 1570, dar trebuie sa
specificam ca nu dispunem de detalii care ar pleda pentru o
etapa anterioara, clara, certa gotica. De altfel,
aripa de nord si prelungirea leturilor de est si vest, prin care s-a
inchis incinta, sunt de provenienta ulterioara fazei
renascentiste (cel putin conform detaliilor existente azi). Intr-una din
aceste etape, constructiei i-a fost inglobat, in limita din spate a
terenului, un turn poligonal.
Prezentarea cladirii nu se poate incheia inainte de a sublinia existenta portalului principal, cu usciorii canelati ridicati pe piedestale inalte, incheiat in partea superioara in arc semicircular. In timpan apare motivul vegetal care, dupa mai bine de doua secole, va fi reluat la constructia de factura clasicista din Piata Mare nr.12.
Casa de pe Avram Iancu nr.16 este considerata a fi cea mai veche casa din Sibiu. Legenda spune ca dedesubtul curtii ei se afla un tunel subteran prin care comunica cu Biserica Ursulinelor.
Este una dintre cele mai vechi case de locuit din Sibiu, cu un plan foarte simplu, dreptunghiular, intins spre limita din spate a terenului. Formata initial, in secolul al XIV-lea, doar din doua incaperi-camera si bucatarie-casa ocupa latura ingusta, dinspre strada, a parcelei de teren. Incaperile au tavan, incaperea dinspre strada are stucatura din secolul al XVIII-lea - o boltire mai pretentioasa, nu era la indemana oricui -, iar deasupra se afla podul.
Accesul in curte se face prin gangul
boltit semicilindric, aceasta parte a constructiei, cuprinsa sub
acoperis unic cu casa, fiind ulterioara, probabil din secolul al
XVI-lea. Pardoseala gangului este din scandura. Subsolul este boltit
semicilindric, in perete fiind sesizabila o nisa gotica in arc
frant.
In aceasta cladire a locuit in secolul trecut mesterul brutar Johann Bobel, consilier al Primariei, un constant sustinator al petrimoniului arhitectonic, autor al unor desene de epoca ce ne transmit imaginile unor monumente azi disparute.
Cladirea, situata pe strada Avram Iancu nr.
Casa Bobel nu poate fi vizitata, fiind o casa particulara
Este unul dintre cele mai cunoscute monumente orasului Sibiu. Are acest nume deoarece apara poarta de intrare in cea de a doua incinta,situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, mentionata in documente la 1324 (Piata Mica nr.31, azi refacuta).
In forma sa actuala, turnul se
ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avand
fatadele marcate prin deschideri inguste de forma unor metereze. La parter
are o ampla trecere boltita. Accesul in interior este posibil
printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei
scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. Edificiul actual este
rezultatul mai multor faze de constructii, fiind suprainaltat si
chiar inglobat unui grup de cladiri. Din constructia
initiala s-a pastrat, probabil, doar nucleul ridicat pana
la inaltimea primului etaj. In ssnttul de aparare al
acestei incinte, in urma unui recent sondaj arheologic care a relevat si
existenta unui zwinger (dublare a zidurilor la o distanta de
cca. 11 metri), a fost descoperita o moneda emisa de Andrei al
II-lea (1205-1235). Lucrarile ample de reconstructie s-au efectuat in
anii 1586-1588, dupa ce in 17 februarie 1585 s-au prabusit
etajele superioare, in timp ce pictorul Johann David zugravea bolta.
Program de vizitare: zilnic orele 10 - 20
Pret intrare: 1 leu
incizata data 1568. Accesul in curte se
realizeaza din loggie printr-un portal in arc in forma de maner de
paner. Gangul de acces, unicat in acest front al pietei, prezinta
spre curte un tronson boltit semicilindric. In spatiul muzeal de la parter
se pastreaza o stucatura de plafon de factura baroca.
In aceasta casa, din anul Program de vizitare: zilnic orele 10 - 18, luni inchis.
Pret intrare: 6 lei
Faza initiala a constructiei dateaza din secolul al XV-lea. Elevatia cladirii a suferit in timp modificari, cu mare probabilitate - datorita formei pivnitelor ce ocupa doar zona anterioara a casei, inclusiv sub loggie, precum si denivelarile interioare - s-a format prin unificarea mai multor corpuri. Traveele corespunzatoare sunt boltite in cruce fara ogive pe arce dublouri.
Acoperisul inalt, in doua ape, este agrementat de doua lucarne dreptunghiulare plate de *tip ochi *. Imaginile de epoca din jurul anului 1900 ne prezinta existenta anterioara a doua lucarne mari ce serveau la ridicarea marfurilor in pod.
Pivnitele sunt boltite semicilindric cu nise si penetretii si adapostesc o usa gotica cu muchii tesite din lemn. La parter se intalnesc, de asemenea, spatii boltite in cruce si semicilindric, precum si planse drepte din grinzi masive de stejar. La etaj se remarca doua incaperi mari indreptate spre piata : una din ele, boltita in cruce, avand sprafata de cca.45 mp., este decorata cu o stema din stucatura policroma cuprinzand, in partea superioara, blazonul breslei aurarilor, iar in cea inferioara blazonul unui mester aurar sustinut de doi putti, data 1745 si monograma GK. Incaperea alaturata are suprafata de cca.60mp., iar plafonul drept este decorat cu o ampla decoratie geometrica in stucatura.
Cladirea Vechilor
hale domina prin silueta sa, cu cele opt arcade ale loggiei de la parter,
latura nordica a Pietei Mici. 
Edificiul este format practic dintr-un corp de
cladire compus din parter si etaj, anexa cu scara de acces din spate
fiind de provenienta mai recenta. Fatada de la etaj, cu opt
ferestre cu cate sase ochiuri, este marcata de stema Sibiului,
plasata central, a carei realizare (in 1787) corespunde, probabil,
unei faze de reparatii. Acoperisul inalt in doua ape, cu coama
paralela cu fatada principala prezinta cinci lucarne
dreptunghiulare plate acoperite prin rupere de panta. La parter, se
pastreza spatiile cele mai valoroase din punct de vedere
arhitectonic: loggia cu bolti transversale. La etaj, spatiul este
unitar si are tavan drept.
In secolele XV -jumatatea secolului al XVII-lea sala mare de la etaj a fost folosita ca sala a Breslei Cojocarilor, iar intre anii 1700-1765 ca depozit de ovaz. In 1765, pentru scurt timp sala a fost folosita pentru spectacole. In prezent, imobilul numit "Casa Artelor" serveste drept lacas expozitiilor temporare ale Muzeului Brukenthal.
Program de vizitare: zilnic orele 10 - 18, luni inchis.
Este unul dintre principalele puncte de atractie turistica ale Sibiului. Podul Minciunilor a fost construit inainte de 1771 din lemn si a fost reconstruit in 1859 de catre Fredericus Hutte de data asta din fier forjat fiind primul pod din fier forjat din Romania.
Originea numelui sau de Podul
Minciunilor este disputata fiind in circulatie mai multe legende
fiecare avand farmecul sau.
O prima teorie spune ca
fiind primul pod din Sibiu care nu a fost construit pe piloni, avea supranumele
de podul culcat. Culcat in limba saseasca se traducea lugenmarchen
care era si omonimul cuvantului minciuna. De asemenea se spunea
ca daca spui o minciuna cand treci pe Podul Minciunilor acesta
se va prabusi. O alta legenda spune ca negustorii
care isi desfasurau activitatea in Piata Mica din
Sibiu erau aruncati de pe pod daca isi inselau
clientii. Sibiul capatand astfel o faima printre negustorii
din zona care nu prea se incumetau sa ii mai insele pe sibieni.
Insa, cea mai mare credibilitate o are faptul ca Podul Minciunilor
era locul de promenada a tinerelor cupluri din Sibiu dar si a
cadetilor de
Situata in Piata Mica nr.16, a fost
construita pe prima incinta de fortificatie a satului " Villa
Hermani ", Sibiul de mai tarziu.
Numele l-a primit probabil dupa culoarea visinie a peretilor
si stilul in care a fost construita.
In
timpul lucrarilor de restaurare s-au descoperit elemente de
influenta gotica si renascentista. Actuala imagine
baroca dateaza din secolul al XVIII. In secolul XIX cladirea a
apartinut preotului evanghelic Johann Georg Schaser. Primele trei nivele
ale cladirii bazate pe arcade au fost construite in sec.XV, iar mansarda
in secolul XVIII.
Intre anii 1999-2003 cladirea a fost restaurata de Biroul de arhitectura Fabini si firma de constructii 'Kirschbaum', fiind data in folosinta ca centru cultural. Aceste lucrari au fost finantate de Ministerul Culturii si de Biroul de Monumente Nationale a Marelui Ducat de Luxemburg. Inaugurarea a avut loc la 30 martie 2004, in prezenta atat a Majestatilor Regale, Ducele Henri si Ducesa Maria Tereza de Luxemburg cat si a oficialitatilor romane si luxemburgheze. In prezent, Casa Luxemburg ofera conditii de cazare de 3 stele intr-un cadru medieval unic.
Casa Luxemburg, va ofera:
- camere moderne cu: doua sau trei paturi, baie proprie, birou,cablu
TV,telefon si fax, salon pentru mic dejun.
Structura de primire este clasificata la 3 stele si dispune de 14
locuri de cazare dupa cum urmeaza:
- 1 camera single,
- 1 camera dubla twin,
- 1 camera dubla cu pat matrimonial+extensibila,
- 1 camera cu 3 paturi,
- 1 garsoniera (2 paturi+extensibila)
- 1 suite(apartament). Fiecare cu baie proprie (WC / dus).
Va punem la dispozitie o sala de conferinte cu o capacitate
de 60 de persoane, unde aveti posibilitatea de a va
desfasura activitatea dupa bunul plac.
Tarife incepand cu 1 aprilie 2007*:
- Camera single : 160 ron,
- Camera dubla in regim single: 200 ron,
- Camera dubla: 250 ron,
- Camera tripla: 300 ron,
- Apartament: 350 ron.
* preturile includ micul dejun.
Inaugurat in 1993, Muzeul "Franz Binder" este primul
si unicul muzeu de etnografie extra-europeana din Romania.
Muzeul este organizat intr-o cladire monument istoric, construita in
stil neogotic intre 1865-1867, intial ca sediu al Asociatiei Micilor
Meseriasi, avand de-a lungul timpului diverse functiuni. Dupa
restaurarea din
Prin
valoarea exceptionala a patrimoniului etnografic detinut, Muzeul
"Franz Binder" este, in Romania, un pionier in domeniul cercetarii
etnologice si a valorificarii patrimoniului de provenienta
extra-europeana. Colectiile Muzeului de Etnografie Universala "Franz
Binder" s-au constituit in sec. al XIX-lea din donatii si achizitii
provenind de la calatori sau detinatori de asemenea
obiecte: Franz Binder, Andreas Breckner, Karl Meliska, Carl F. Jickeli si
altii. Cei mai multi dintre ei au fost membri ai Asociatiei
Ardelene de Stiinte Naturale care si-a desfasurat
activitatea in a doua jumatate a sec. al XIX-lea si prima parte a sec. XX.
Provenite
din toate partile lumii -nordul Africii si izvoarele Nilului, China,
Japonia, Oceania, Asia Mica, Brazilia, Laponia, Australia etc.- obiectele
"colectiei exotice" sibiene au intrat in patrimoniul Muzeului de Istorie
Naturala, alcatuind o expozitie cabinet deschisa in
cladirea muzeului pana in anul 1957.
Din 1993, cateva din piesele foarte importante ale colectiei vechi,
exotice, se regasesc in expozitia permanenta a Muzeului "Franz
Binder" - "Din cultura si arta popoarelor lumii" - asa cum este mumia
egipteana donata in 1907 de consulul Hermann von Hannenheim si,
in special, seria de arme nilotice din colectia "Franz Binder".
Colectiile au fost
imbogatite dupa anul 1990 prin achizitii succesive,
schimburi sau donatii. Asa sunt colectia zaireza
achizitionata de
Colectiile Muzeului "Franz Binder" (aprox. 3000
de piese) se impart in colectii etnografice "vechi", alcatuite din
piese donate in cea de-a doua jumatate a secolului
Colectiile
cele mai vechi sunt dintre cele mai valoroase. Ele provin din diferite
parti ale lumii - cu o reprezentare mai ampla a continentului
african - si au fost colectate, in buna parte, pe teren, de membri ai
comunitatii locale si regionale, apoi donate Societatii Ardelene
pentru Stiintele Naturii din Sibiu.
Program de vizitare zilnic orele 9 - 17, luni inchis.
Pret intrare:Bilet
adulti = 2 lei;
Bilet cu reducere (copii,
studenti, soldati in termen) = 1 leu.
Infiintat in 1997, vine sa umple un gol
resimtit de muzeologia romaneasca datorat reprezentarii reduse a
contributiei pe care sasii si-au adus-o la formarea si
imbogatirea culturii romanesti in cei peste 800 de ani de
locuire in spatiul transilvan.
Patrimoniul
sau numara aproape 7000 de piese: colectia Emil Sigerus
transferata din patrimoniul fostului Muzeu Carpatin (intemeiat in 1885)
si colectiile de valoare apartinand lui Julius Bielz, Wilhelm
si Gisela Rosa Richter, Carl Engber si Erwin Ulbrich.
O
prima expozitie permanenta are ca tema "Civilizatia
transilvana. Mestesugul cahlelor", valorificandu-se astfel un
nucleu patrimonial de o exceptionala valoare documentara
Expozitii permanente
"CAHLE TRANSILVANENE. (SEC. XV-XIX)"
Studiul istorei si specificului
mestesugului cahlelor a constituit, in ultimele decenii, o tema
frecventa a cercetarilor de istorie medievala si
etnografie, contribuind la adancirea cunoasterii modului de viata si
a culturii poporului nostru, a relatiilor sale economice si culturale
cu popoarele Europei, a raportului de convietuire si influentare
reciproca dintre romani si nationalitatile conlocuitoare:
sasi, unguri si secui.
Aparitia
primelor cahle este legata de evolutia oraselor in secolele XIV-
XV, cand s-a dezvoltat o organizare superioara a mestesugurilor
sub forma breslelor.
Acestea detineau o tehnologie avansata si o serie de "secrete"
tehnice.
De exemplu, documentul de reinnoire a statutelor breslelor, din anul 1376,
atesta ca olarii din Sibiu, Sighisoara, Sebes si
Orastie erau organizati intr-o breasla aparte "lutifigulorum
fraternitas".
Tarife Adulti: 2 lei, Copii: 1 leu.
Infiintat in 1991 ca primul studio de film din Romania functionand intr-un muzeu.
Studioul de film ASTRA produce film documentar si
antropologic si film muzeal.
Studioul administreaza o baza de date vizuale realizata pe baza cercetarilor in teren si detine o colectie de film documentar & antropologic cu peste 2.500 de titluri. Colectia este unica in Europa Centrala si de Est si ofera cercetatorilor, studentilor de la facultatile de stiinte sociale si publicului interesat de filmul documentar de cea mai buna calitate sansa accesului la productii de marca din afara circuitului televiziunilor comerciale. In colectia de film se regasesc cele mai valoroase productii de gen din ultimii zece ani de pe toate continentele, precum si titluri clasice ale filmului documentar si antropologic.
Studioul de film ASTRA are si o arhiva cuprinzatoare de fotografii documentare/antropologice, realizate de-a lungul anilor in cursul programelor de cercetare. Selectii din arhiva foto au fost expuse in numeroase ocazii, in tara si in strainatate.
Studioul
de film ASTRA este co-organizator, alaturi de FUNDATIA ANTROPOLOGIE
VIZUALA, al Festivalului international de film documentar si
antropologie vizuala de
Videoteca este deschisa publicului, care poate viziona la cerere filmele din colectie, in salile de proiectie ale Studioului.
Programul este de luni pana vineri, intre 8 si 16; proiectiile se fac pe baza de programare, iar pretul unei sesiuni de vizionare este de 3 RON. Pentru studenti si elevi, un bilet costa 2 RON.
Pe locul actualului edificiu se ridica in evul mediu, incepand cu mijlocul secolului al XVI-lea, vechea scoala (atestata documentar in jurul anului 1380), care prin 1431 avea un local propriu, iar in 1471- un internat. In 1555, in contextul raspandirii Reformei luterane, scoala este transformata in gimnaziu.
Necesitatile invatamantului
au facut ca ultima treime a secolului al XVIII-lea sa se construiasca
cladirea de azi pe locul vechii scoli, din ale carei cladiri
s-au mai pastrat insa trei travee din subsol si doua
incaperi de la parter, care au bolti medievale semicilindrice si
in cruce. Lucrarile, desfasurate in anii 1779 - 1781 dar
terminate abia in 1786, au fost conduse de mesterul Franz Burger. A
rezultat o constructie compusa dintr-un corp de cladire cu
parter si doua etaje, alipit pe o latura de capela Sf. Iacob (azi
disparuta).
Vazuta din exterior, cladirea impune prin echilibru : parterul apareiat este urmat de cele doua etaje subimpartite in axe verticale prin intermediul pilastrilor. Partea centrala a cladirii are insa o nota verticala data de cele trei ferestre inalte care cuprind ambele etaje. Partea superioara a ancadramentului este decorata cu ghirlande, cununa de lauri si inscriptia : ERVDITIONI VIRTVTI AC EXEMPLIS SACRA.In intrerior se remarca impunatoarea scara de onoare ce comunica cu un amplu hol situat la primul etaj. De aici porneste in cele doua directii, pe axul longitudinal al cladirii, un coridor spre care se deschid casele. Liceul functioneaza cu limba de predare germana.
Latura estica este dominata de Casa
Parohiala evanghelica la care se remarca un portal din
piatra realizat de Andreas Lapicida in stil gotic. Un blazon aflat
deasupra portalului poarta inscriptia care-l mentioneaza ca
donator pe preotul Johannis din Altana si data 1502. Portalul are la
partea superioara un panou dreptunghiular cu stema acestuia (un leu
rampant tinand o cruce iesind dintr-o coroana) si in cele 4
colturi portretul plebanului, al patronului sau Sf. Ioan
Botezatorul, al Imparatului Frederic si al papei Alexandru al
VI-lea Borgia. Inscriptia de la partea superioara, ARMA JOHANNIS DE
OLCZNA Q(VE) CESAR/ FRIEDERICUS DEDIT ADDIDIT CRUCEM/ HIERUSOLIMA SANCTA ALMA
ROMA/ FIRMAVIT ANNO DOMINI 1502, este incadrata de o profilatura ce
anunta Renasterea. Ancadramentul gotic al usii se
remarca prin profunzimea mulurilor si finetea decoratiei
vegetale.
Pivnita
casei parohiale boltita in stil gotic dateaza de la inceputul sec. XV
Liceul Brukenthal
Pe locul actualului edificiu se ridica in evul mediu,
incepand cu mijlocul secolului al XVI-lea, vechea scoala
(atestata documentar in jurul anului 1380), care prin 1431 avea un local
propriu, iar in 1471- un internat. In 1555, in contextul raspandirii
Reformei luterane, scoala este transformata in gimnaziu.
Necesitatile invatamantului au facut ca ultima treime
a secolului al XVIII-lea sa se construiasca cladirea de azi pe
locul vechii scoli, din ale carei cladiri s-au mai pastrat
insa trei travee din subsol si doua incaperi de la parter,
care au bolti medievale semicilindrice si in cruce. Lucrarile,
desfasurate in anii 1779 - 1781 dar terminate abia in 1786, au fost
conduse de mesterul Franz Burger. A rezultat o constructie
compusa dintr-un corp de cladire cu parter si doua etaje, alipit
pe o latura de capela Sf. Iacob (azi disparuta).
Vazuta din exterior, cladirea impune prin echilibru : parterul apareiat este urmat de cele doua etaje subimpartite in axe verticale prin intermediul pilastrilor. Partea centrala a cladirii are insa o nota verticala data de cele trei ferestre inalte care cuprind ambele etaje. Partea superioara a ancadramentului este decorata cu ghirlande, cununa de lauri si inscriptia : ERVDITIONI VIRTVTI AC EXEMPLIS SACRA.
In interior se remarca impunatoarea scara de onoare ce comunica cu un amplu hol situat la primul etaj. De aici porneste in cele doua directii, pe axul longitudinal al cladirii, un coridor spre care se deschid casele. Liceul functioneaza cu limba de predare germana.
Statuia Episcopului Teutsch
Intre Biserica Evanghelica si Liceul
Brukenthal se afla statuia episcopului Georg Daniel Teutsch,
realizata in 1899 de sculptorul Adolf von Donndorf din Stuttgart.
Statuia
inalta de
Pe soclu, in patru medalioane din bronz apar efigiile a patru colaboratori ai
lui Teutsch: episcopul Paul Binder, comitele Konrad Schmidt, consilierul J.C.
Schuller si secretarul Franz Gäbbel.
Georg
Daniel Teutsch (1817-1893) a fost un cunoscut istoric, episcop de Transilvania
si om politic, fara indoiala cea mai proeminenta
personalitate a sasilor in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Membru
de onoare al ASTREI.
Palatul Brukenthal
Este edificiul cel mai reprezentativ al Sibiului.
Aceasta cladire se deosebeste de marile palate construite in
spatii deschise deoarece este limitat de existenta parcelelor
initiale. Palatul a fost construit pe locul a doua case medievale.
Una dintre acestea a apartinut familiei Klockner, mostenita de
sotia guvernatorului de la tatal ei. Intr-o a doua faza,
Brukenthal a achizitionat si cladirea aflata spre nord,
fosta proprietate a senatorului Offner.
Se adopta un plan inchis cu o curte interioara, organizarea spatiilor realizandu-se prin sublinierea primului etaj, unde se afla amplasate, la fatada, cele mai importante cinci incaperi (salonul, camerele de vizita, cabinetele) decorate cu tapet, elemente de tamplarie artistica, supraporte si mobilate cu sobe de faianta. Se surprinde interesul pentru "chinoiserie", incaperile din flancuri fiind decorate cu elemente de inspiratie orientala. Intre 1786 si 1788 se definitiveaza si curtea a doua rezervata unor spatii gospodaresti si grajdului (supraetajat si transformat in biblioteca). O atentie deosebita se acorda elementelor artistice, exterioare si interioare, elementelor de pietrarie, lucrarilor de sculptura si portalurilor (principal si secundar, in curte). La realizarea acestui impunator edificiu si-au dat concursul numerosi mesteri de seama dintre care ii amintim pe sculptorul clujean stabilit in Sibiu, Simon Hoffmeyer, pietrarul Anton Hertzum, mesterul constructor si dulgher Franz Burger.
La nivelul parterului, ancadramentul de piatra al
portalului este decorat cu elemente de plastica, dintre care remarcam
blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal, alaturi de alte elemente din
repertoriul baroc, cum sunt urnele, rozetele, festoanele. Canaturile portii,
executate din lemn de stejar, sunt decorate in relief cu emblemele artelor,
picturii si muzicii (bufnita, scutul Minervei cu chipul Meduzei Gorgona, paleta
de pictor) si al abundentei (cornul cu fructe si alte produse
agricole). Portalul principal asigura accesul spre interiorul palatului,
apoi spre curte. Aici se afla un al doilea portal care respecta
organizarea portalului principal.
La
parter, in gangul portii, in stanga, se afla un ancadrament de usa
care provine de la casa Teutsch (str. Tipografilor nr. 4), fiind opera lui
Thomas Lapicida din anul 1552.
Casa Albastra
Este o cladire cu conformatie generala
baroca tarzie, aproape clasicista. Fatada, organizata pe
inaltimea a doua etaje, cu un portal principal semicircular
plasat in ax si o atica triunghiulara decorata cu stema
Sibiului, intaresc afirmatia de mai sus. Pasajul boltit in cruce pe
trei travee separate prin arce dublouri, unde se remarca si
existenta a doua ancadramente gotice tarzii, pastrate fragmentar
si incastrate in ziduri, boltile incaperilor de la parter sunt
marturii in acest sens. Cu toate acestea, cladirea a suferit mari
si profunde interventii.
Desenul din 1703 reprezentand executia comitelui
Harteneck demonstreaza faptul ca etajul al II-lea nu exista
inca. In 1773 incep lucrarile de transformari baroce sesizabile
pe un plan al casei din anul 1783, pastrat in Arhivele din Sibiu. Corpul
din spate al cladirii (sub o alta forma decat azi). Denumirea de
« Casa Albastra a orasului» dateaza din anul 1819. Dupa
aceasta data, cladirea aflata in proprietatea municipalitatii
a adapostit sedii ale unor autoritati, din 1844 Academia de
drept, apoi intre 1858 -
In prezent, in cladire functioneaza Oficiul judetean pentru patrimoniul cultural national si Laboratorul zonal de restaurare al patrimoniului, ambele din cadrul Muzeului National Brukenthal.
Biserica Romano-Catolica
Printre cladirile din secolul al XVIII-lea situate in Piata Mare din Sibiu, biserica catolica ocupa un loc important. Cu toate ca a fost ridicata relativ tarziu, aceasta cladire construita intr-un stil baroc neostenativ, se incadreaza armonic in contextul arhitectural al orasului.
Dupa ce Sibiul a
aderat
Ca urmare a Diplomei Leopoldine din 1691, si in
Sibiu au intrat trupe ale Imperiului Austriac, impreuna cu care au venit
si preoti militari catolici. Pentru soldati, s-a ingaduit
celebrarea slujbei catolice in asa numita Hala a Croitorilor in
Piata Mare, aproximativ in locul in care se afla astazi biserica
catolica. Cu timpul, ofiterii si functionarii administrativi
s-au stabilit in oras, asa incat s-a format o mica comunitate
catolica. Dupa tratate indelungate si anevoioase cu sfatul
protestant al orasului, s-a putut incepe construirea unei biserici
parohiale catolice. In data de 4 iulie 1726 s-a pus piatra de temelie, si
in 13 septembrie 1733, biserica a fost sfintita de catre episcopul
ardealului, baronul Georg von Zorger.
Initial, interiorul bisericii nu era pictat, si geamurile aveau sticla incolora, asa incat biserica era probabil mult mai luminoasa decat astazi, cu vitraliile colorate, care au fost inserate de abia la inceputul acestui secol. La inceput, in biserica nu exista decat o singura fresca, cea din spatele altarului principal, cu Maica Domnului incoronata de Sfanta Treime. Aceasta fresca a fost pictata in 1777 de pictorul austriac Anton Steinwald. Altarele laterale dateaza in cea mai mare parte inca din perioada de constructie a bisericii. Altarul Sfantului Iosif nu a suferit nici o modificare, si pictura lui dateaza tot din acea perioada. Demne de mentionat sunt confesionalele baroce cu intarsii care dateaza tot din secolul XVIII.
In anul 1904, biserica a
fost pictata de pictorul Ludwig Kandler din Munchen. In 1977 - 1978,
aceasta pictura a fost curatata si
reimprospatata. Orga actuala a bisericii, instalata in anul
Casa
parohiala romano-catolica altadata o manastire
iezuita, este, ca si biserica, un monument istoric. Este o
constructie sobra, in care exuberanta barocului cedeaza
locul unor elemente decorative relativ ponderate: stucaturile cu motive
religioase, inscriptiile de pe bolta scarilor, precum si o
pictura murala aflata in holul de la intrare, reprezentand-o pe
Maria cu Pruncul. Incaperile celor doua etaje sunt boltite in cruce
sau semicilindric cu penetratii. Ancadramentul usii de intrare
pastreza data constructiei edificiului: anul 1739. in anul 1739, manastirea a fost
terminata, si cladirea serveste si astazi drept
casa parohiala.
Ar mai fi de
mentionat ca in curtea interioara a casei parohiale se afla
statuia Sfantului Martir Johannes Nepomouk (realizata in 1738), care
initial statea in fata bisericii, in Piata Mare. In anul
1948, puterea comunista a indepartat statuia; timp de decenii,
aceasta a zacut in curtea Muzeului Brukenthal, pana ce, in anul 1987,
in urma insistentelor actualului paroh, a fost restaurata si
instalata in curtea casei parohiale.
Itinerar cultural-turistic in Cisnadie - Cisnadioara (Ziua a II-a)
Oras situat la 
Cisnadie si zona inconjuratoare se
prezinta vizitatorului atat prin o serie de obiective turistice de o
importanta deosebita, cat si prin peisaje naturale de o
frumusete incredibila.
Spatiile verzi si in special zonele de agrement, ocupa
suprafete reduse in cadrul orasului, important de amintit fiind
Parcul Magura, aflat in extremitatea sud-vestica a orasului in
imediata apropiere a cartierului Piata Noua. Aceasta
suprafata redusa a zonelor de agrement este compensata de
peisajul natural oferit de zona montana invecinata, masivul Magura(
In Cisnadie sunt de
vizitat Biserica fortificata si Muzeul Industriei Textile, unic in
Romania.
Are hramul Sf. Walpurga si a fost ridicata
la inceputul sec. XIII ca o bazilica romanica cu trei nave.
Prin
numeroase transformari a pierdut aspectul ei romanic, numai baza ramanand
nemodificata.
Pentru prima data biserica este amintita in
anul 1349. In a doua jumatate a sec. XV si in prima jumatate a sec. XVI
biserica a fost transformata in stil gotic.
Pe locul apsidei nordice se ridica sacristia. Apsida de sud se desparte
printr-un zid de restul bisericii, apsida fiind transformata astfel in
trezorerie.
In ea s-a pastrat renumitul "Tezaur de
Dupa atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificata prin
suprainaltarea si dotarea cu metereze a turnului central,
suprainaltarea absidei si construirea deasupra portalurilor
laterale a altor doua bastioane.
Biserica
a fost inconjurata de trei centuri de ziduri prevazute cu coridoare
de aparare, turnuri si bastioane precum si cu santuri ce
puteau fi umplute cu apa, astazi astupate.
In
anul 1591 turnul-clopotnita de
In
biserica se pastreaza un clopot din 1664, o cristelnita
gotica din bronz si portile altarului vechi in stil baroc.
Biserica-cetate
e o marturie a darzeniei cu care locuitorii s-au aparat de-a lungul
timpurilor, gasindu-si in ea refugiu si aparare.
Biserica-cetate, nucleul vechii asezari, e un martor al extinderii
orasului care si-a impins marginile departe pana la limitele de
astazi.
Muzeul textil
Este adapostit intr-o cladire care este ea insasi un monument de arhitectura. Expozitia este amplasata deasupra unui complex comercial, cladire ce este integrata in cadrul Cetatii sasesti cu Biserica Evanghelica fortificata din secolul XIII. In 5 sali sunt expuse piese legate de istoria tesutului, mestesugului practicat de localnici, inca din sec. al XV-lea. Mai gasim o serie de carti de valoare, steagurile breslei postavarilor (1834), darac cu discuri pentru scarmanat lana, dispozitiv de scarmanat lana tip leagan, selfactor, razboi de tesut original, urzitor cu stelaj pentru tevi, dispozitiv de rasucit pe tevi, utilaje manuale folosite la prelucrarea lanii in perioada 1700 - 1900, precum si exponate ale intreprinderii cu profil textil din oras. Expozitia este o adevarata istorie vie a pastoritului.
Program de vizitare zilnic 8 - 16; duminica inchis
Cisnadioara
este un sat care apartine
de Cisnadie, situat la
Cetatea cu bazilica in stil romanic de pe dealul Sf. Mihail
Este unul dintre cele mai
reprezentative monumente ale stilului romanic din Transilvania, printre cele
mai vechi din aceste parti ale tarii. Biserica este
atestata documentar la 1223, cand Magister Goulinus o doneaza
Manastirii cisterciene de
In interiorul monumentului au fost
amplasate monumentele funerare ale ofiterilor si soldatilor
germani si austro-ungari cazuti in luptele din jurul Sibiului in
toamna anului 1916. Placile funerare au fost stramutate din cimitirul
de
Este
construita din piatra, pastrata in conditii excelente,
fiind situata pe varful unui deal impadurit, odinioara loc de
aparare impotriva invaziilor straine.
Initial, asa cum se poate vedea din structura partilor dinspre
apus ale navelor laterale, bazilica fusese proiectata sa aiba
doua turnuri, care n-au mai fost continuate deasupra acoperisului.
Construita
sub forma aceasta inca din prima jumatate a secolului XIII, biserica a
capatat in a doua jumatate a aceluiasi secol un frumos portal
romanic, incadrat de cateva arcade care trebuiau sa imbrace intreaga
fatada de apus si probabil si celelalte fatade, dar
care, ca si cele doua turnuri au ramas neexecutate. Situata pe
varful stancos al muntelui, pe un platou foarte ingust in directia
rasarit-apus fapt care a impus si forma dreptunghiulara,
mai dezvoltata in latime decat, cum ar fi fost normal, in
lungime a bisericii, ale carei nave sunt foarte scurte - cetatea, care
completeaza imaginea caracteristica a acestui pretios monument,
cuprinde o singura incinta inconjurata cu ziduri de piatra,
masurand in latime intre 4 si
Din punct de vedere doctrinar se deosebeste de biserica ortodoxa prin urmatoarele dogme principale: infaibilitatea papei, existenta purgatoriului, euharistie realizata cu azima nedospita.
Biserica evanghelica C.A.
Este o constructie in stil baroc (1764) care inglobeaza turnul de vest al unei biserici mai vechi, gotice. In biserica se pastreaza vechile strane pictate, din secolele XVII - XVIII. In curtea bisericii se afla un monument inconjurat de cateva morminte apartinatoare unor soldati din armata austro-ungara, cazuti in primul razboi mondial.
Muzeul satesc consta dintr-o valoroasa expozitie, inaugurata in anul 1971. Sunt expuse piese de ceramica, textile si lemn, oglindind arta populara dintr-o vasta zona din sudul Transilvaniei. Foarte bine este reprezentat mobilierul pictat sasesc.
Calcarele cretacice de
Monument al naturii cu valoare
geologica - de tip paleontologic
(aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza
si este degradata prin practicarea unui turism neecologic)
Extravilan loc. Cisnadioara
Localizare: Pe Valea Argintului, la cca.
Acces: Soseaua Sibiu - Cisnadie Cisnadioara
Casa Elimheim - Cisnadioara
30 locuri in 10 camere
50 lei/persoana cu mic dejun inclus
Prezentare :
Casa de odihna Elimheim din Cisnadioara ofera cazare in regim de
pensiune completa sau numai cazare cu mic dejun.
De asemenea organizam si mese festive.
Sala de conferinte (se poate inchiria si fara cazare).
Facilitati:
- parcare
- gradina/curte
- teren de sport
- mic dejun inclus
- terasa
- sala de mese
- internet wireless
- TV in living
- baie in camera
- internet in camera
- baie pe hol
- incalzire centrala
Va asteptam!
Cisnadioara Nr. 280
Contact: Mariane Banciu
Itinerar cultural-turistic in comuna Rasinari - Paltinis (Ziua a III-a)
Rasinari (germana
Städterdorf, maghiara Resinár) este o localitate situata la o
distanta
De mentionat ca in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea Rasinariul a fost sediul reinfiintatei episcopii ortodoxe a Transilvaniei. Modesta casuta taraneasca, resedinta a episcopilor de origine sarba Ghedeon Nichitici si Gherasim Adamovici se mai pastreaza si acum.
Astazi satul pastrand
partial vechile preocupari pastorale este intens incadrat in noul
ritm de viata. Dintre cei peste 5000 de locuitori, multi
lucreaza in noile societati comerciale din sat si din Sibiu,
Rasinariul fiind legat de oras, din 1947, printr-o linie de tramvai
electric.
Portul popular, inca prezent aici, mai ales in zilele de sarbatoare, constituie o priveliste foarte placuta ochilor, o adevarata incantare pentru toti vizitatorii si turistii ocazionali, an de an, in numar tot mai mare.
Rasinarenii au o mare traditie si in privinta manifestarilor artistice ale formatiilor sale corale, de fluierasi si de dansatori (corul din Rasinari are o traditie de peste 100 de ani), care au obtinut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasari si participari la festivaluri nationale si internationale.
Adevarati gospodari, locuitorii mai practica si astazi mestesugurile traditionale: tesut, cojocarit, fierarit, rotarit si pielarit, obiectele artizanale sau de serie fiind cautate de amatorii de suveniruri si produse specifice zonei.
Pe locul actualului edificiu se afla o biserica din lemn ctitorita de Vlaicu Voda in 1383. Peste monumentul de lemn a fost construita (intre anii 1725 - 1758) noua biserica, edificiul vechi fiind demontat si scos pe usa. Actuala constructie este o biserica-sala cu altar poligonal si turn in vest. Valoarea sa deosebita consta din picturile murale interioare si exterioare. Pictorii sunt cunoscuti datorita semnaturilor pastrate: Popa Ioan, Grigore Zugravu (1785), Ioan Pop, Nistor Stan. In biserica se afla mormantul episcopului Ghedeon Nichitici (+1788).
Casa Episcopala
Este o
veche constructie din lemn, datata in anul 1710, care a fost sediul
primei episcopii ortodoxe din Transilvania. Aici au locuit incepand cu anul
1761, episcopii de origine sarba Dionisie Novacovici si Sofronie
Chirilovici, apoi pana in 1796 si-au avut sediul episcopii Ghedeon
Nichitici si Gherasim Adamovici. Din 1772 aici si-a avut
resedinta si Protopopiatul de Rasinari.
In
prezent cladirea gazduieste o frumoasa colectie de
obiecte bisericesti ale parohiei ortodoxe din localitate.
Casa
memoriala Octavian Goga
Colectia memoriala este
adapostita in casa in care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881
- 1938), membru al Academiei Romane. Sunt expuse mobilier care au
apartinut familiei Goga, biblioteca care poseda, intre altele, o
colectie a revistei literare 'Luceafarul', o monografie a
Rasinarilor de V. Pacala tiparit
Muzeul satesc
Infiintat in casa C.
Barcianu, nepot al memorialistului Daniil Popovici-Barcianu, dispune de o
colectie de peste 1500 de obiecte de etnografie si arta populara prezentate in
sapte sali reprezentand: unelte legate de agricultur, pomicultur, cresterea
animalelor, cojocrit, fabricarea uleiului, prelucrarea fibrelor textile si a
testurilor n pive si vltori, port, mobilier, icoane. Sunt prezentate si piese
de arta populara provenite din alte zone, cum ar fi soba cu cahle din
Chirpar (1789)
Cetatea de pamant
Ridicata in sec. XIII-XIV
de populatia romaneasca din zona, se inscrie in randul cetatilor din sud-estul
Transilvaniei, construite in scopul de a da un plus de eficacitate sistemului
defensiv natural constituit de Carpatii Meridionali. In prezent este in
ruina.
Mausoleul lui Andrei Saguna se afla langa Biserica Sf. Treime.
Monumentul
Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial Monumentul este de tip
Cruce comemorativa si se afla amplasat in Cimitirul Ortodox,
str.Paltinisului. Acesta a fost dezvelit in anul 1944, din
initiativa Scolii Rasinari si are o inaltime
de
PALTINIS
Statiune
turistica permanenta, situata la
Infrastructura existenta pe parcursul traseului cultural-turistic in orasul Sibiu
Calculul estimativ al pachetului turistic
Drum
Cazare
1 noapte
Cazare
1 noapte
Intrare lacasuri de cult in Sibiu ................ 18 lei
Comisionul ghidului ..................... 120 lei
Masa de pranz 1 zi (Restaurant Crown) ............ 28 lei
Masa de pranz 2 zi (Casa Elimheim) .............. 25 lei
Masa de pranz 3 zi (Cabana Curmatura Stezii)........... 28 lei
Transport microbuz .................... 40 lei
TOTAL : 543 lei
Bibliografie
|
