Tara Hategului
Tara Hategului, situata la
intretaierea drumurilor dintre Oltenia-Banat si Transilvania este un teritoriu
in care abunda locurile cu deosebita semnificatie istorica ,culturala si
stiintifica,toate amplasate intr-un cadru natural mirific,in
vecinatatea Parcului National al Muntilor Retezat.
Acest teritoriu bine individualizat atat geografic ,prin sirurile de munti care
il delimiteaza, cat si din punct de vedere cultural si 12412y2424m
etnografic,intruneste toate conditiile pentru instituirea statutului de
Geoparc ,conform conceptului lansat in anul 1999 de catre UNESCO si
inscrierea sa in reteaua Europeana a Geoparcurilor,din care fac parte in
prezent 17 parcuri naturale ,toate situate in tari membre ale Uniunii
Europene.Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului acopera o suprafata de 102.392
ha si beneficiaza de un patrimoniu natural si cultural unic in lume, foarte
bogat si divers. El asigura protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri
pitici, unici in lume. Geoparcul este, de asemenea, cadrul ce stimuleaza
revitalizarea ocupatiilor traditionale, organizarea unor activitati culturale
si de formare care sa asigure reinvierea spiritului hategan si pastrarea
identitatii Hategului intr-o Europa a "tarilor", o Europa
multiculturala.
Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona
Hategului au fost facute de baronul maghiar Franz von Nopcsa
(1815-1904). Sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit intamplator, in anul 1895,
fosilele unor reptile in jurul castelului familiei Nopcsa din Sanpetru. Franz
von Nopcsa a studiat resturile fosile de dinozauri descoperite in Transilvania;
materialele gasite de el au fost fie vandute Muzeului National de Istorie
Naturala din Londra, fie donate Muzeului de Stiinte Naturale din Budapesta.
Prin lucrarile sale, Nopcsa a adus contributii esentiale la descoperirea si
descrierea unor specii de reptile care au trait pe teritoriul actual al
Transilvaniei.
Dupa moartea lui Nopcsa, studiile asupra fosilelor din Hateg au fost intrerupte
pentru o lunga perioada de timp. Cercetarile au fost reluate in anul 1977 de
catre Dan Grigorescu, profesor la Facultatea de Geologie a Universitatii din
Bucuresti, specialist in paleontologie. In ultimii ani, la aceste cercetari a
participat si Zoltan Csiki, fost student al profesorului Grigorescu, in prezent
coleg de catedra al acestuia. Cercetarile realizate in bazinul Hateg au condus
la descoperirea resturilor a patru specii de dinozauri ierbivori
Magyarosaurus dacus, Telmatosaurus transsylvanicus, Struthiosaurus
transsylvanicus si Rhabdodon priscus) si patru specii de dinozauri
carnivori (Megalosaurus hungaricus, Bradycneme draculae, Heptasteronis
andrewsi si Elopteryx nopcsai). Alaturi de acestea, in bazinul Hateg
au mai fost descoperite fragmente de oase atribuite unui crocodil (Allodaposuchus
precedens), unei broaste testoase (Kallokibotion bajazidi) si altor
vertebrate (pesti, amfibieni, mamifere).
Cea mai importanta descoperire paleontologica din bazinul Hateg - in afara
urmelor de dinozauri - a fost, insa, cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile
zburatoare care au trait in aceeasi perioada cu dinozaurii) gigant, Hatzegopteryx
tambena (in traducere "uriasul cu aripi din Hateg"). Exemplarul
descoperit la Valioara, in nord-vestul bazinului Hateg, a trait la sfarsitul
Cretacicului, acum circa 70 milioane de ani si avea o anvergura de aproximativ
12 metri. El a fost descris de profesorul Dan Grigorescu in colaborare cu
doctorul Eric Bufetaut din Franta si cu Zoltan Csiki. Turismul rprezinta
una din activitatile in plina dezvoltare, chiar daca in
momentul de fata el este intr-un stadiu incipient. Infrastructura
turistica este asigurata de patru hoteluri, 26 pensiui turistice si
4 cabane, majoritatea fiind concentrate in zonele de intrare in Muntii
Retezat. Datele preliminarii ale studiilor de teren si chestionarelor de
opinie aplicate turistilor si antreprenorilor locali indica
urmatoarele tipuri de turism care se preteaza zonei:
- turismul de circulatie, favorizat de existenta,
îndeosebi în compartimentul vestic al depresiunii, a unei game variate de
atractii turistice (vestigii dacice si romane, monumente de cult,
cetati medievale, castele nobiliare, lacuri de baraj antropic, centre
de dirijare a turismului montan, situri paleontologice etc.) si a unei
retele dense de drumuri modernizate, bine întretinute;
- turismul montan asociat cu sporturi de iarna,
necesitând un volum mare de investitii si dotari tehnice de
anvergura, este practicat în mod organizat numai în zona Complexului
Râusor, unde a fost amenajata o pârtie de schi si s-a construit
o instalatie de transport pe cablu. â n
conditii naturale, unele sportuni de iarna se pnactica si
în alte situri favorabile, îndeosebi pe vaile nordice ale Retezatului;
- turismul de tranzit este legat de pozitia Tarii
Hategului la convergenta unor importante axe de comunicatie care
leaga Transilvania de Oltenia si de Banat, toate beneficiind de
remarcabile resurse turistice, localizate în regiunile submontane si
montane adiacente.
- turismul cultural-stiintific, s-a dezvoltat în
legâŁtura cu existenta în Depresiunea Hategului si în
împrejurimile acesteia a câtorva obiective-unicat, de mare valoare
cultural⣠si stiintificâŁ, pentru studierea
carora exist⣠un permanent aflux de specialisti din varii
domenii: istorie-arheologie (siturile rupestre, cele dacice, romane si
medievale), geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat,
complexul montan-glaciar, endocarstul, statiunile cu fosile de dinozaur,
tipurile specifice de asezari etc.), sociologie, antropologie.
- turismul de sfârsit de saptamâna
antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si
mai mult pe aceea a regiunilor industrial-urbane din apropiere â Hunedoara Calan, Valea Jiului â , de unde, de regula, grupuri de tineri se îndreapta
spre cabanele din Muntii Retezatului ori spre obiective din Muntii T ureanu.
Un fenomen reorientat recent este cel al sejurului de week-end, practicat vara
de câŁtre familiile hunedorene la resedintele de vara de pe
vâŁile Râusorului ai Râului Mare; agroturismul este inca în
faza experimental⣠si de rganizare, Tara Hategului având
un potential remarcabil prin calitatea mediului natural, a mbientului
socio-cultural, prin standardul habitatului, prin divensitatea
activitatilor economice u tent⣠traditionalâŁ,
conditii obligatorii pentru atragerea unei clientele cât mai
numeroase.
|
