Ţarmurile maritime

Ţarmul reprezinta linia de separatie dintre uscat si mare, supusa permanent actiunii factorilor interni (miscari tectonice si vulcanism), precum si factorilor externi (vânt, valuri, curenti, maree, organisme vii si om).

Lungimea totala a tarmurilor pe glob este de 299.000 km din care 109.000 km reprezinta tarmurile la mari interioare. Lungimea tarmurilor nu depinde de 313o1421d marimea continentului sau a tarii, astfel Europa are o suprafata de 10.000.000 km˛ si tarmuri de aproape 38.000 km, iar Africa are o suprafata de 30.000.000 km˛ si tarmuri de 30.000 km.

Din punct de vedere al genezei tarmurile se clasifica în doua categorii: înalte si joase.

A.      Tipuri de tarmuri înalte

1) Falezele si platformele de abraziune (eroziune marina) sunt tarmurile ce se caracterizeaza prin pante abrupte între 25˚ si 90˚, plajele fiind foarte înguste sau lipsesc. Iau nastere mai ales sub actiunea valurilor care izbesc tarmul la baza determinând surpari verticale. În zonele în care rocile sunt de natura calcaroasa si prezinta fisuri, se formeaza golfuri, grote marine sau firide. În Algeria, la Capul Carbon, rocile moi au fost îndepartate iar din cele tari au ramas stâlpi si portaluri separate de mare. Grote mai cunoscute: Azzurra în Italia în Insula Capri, Morgat în nord-vestul Spaniei în provincia Galicia si Fingal în Insulele Hebride ce apartin Marii Britanii.

În zonele în care rocile sunt foarte dure, la baza tarmului se formeaza platforme de abraziune cu faleze înalte si greu de escaladat. Cea mai cunoscuta astfel de zona se gaseste pe litoralul M. Mânecii în Normandia.

2) Ţarmurile cu fiorduri au luat nastere pe locul fostelor vai glaciare aflându-se sub nivelul marii. Adâncimea apei în fiorduri este foarte mare. Se formeaza de obicei la latitudini mari, la deschidere prezinta un prag submarin si patrund foarte mult în interiorul uscatului. Astfel de tarmuri se gasesc în Norvegia: Sogne Fjord patrunde în interior 184 km iar adâncimea apei la intrare este de 1308 m, Trondheim patrunde în interior 183 km, Hardanger, Oslo patrunde 100 km; în Islanda; în Groenlanda se gaseste cel mai mare fiord din lume - se numeste Nordwestfjord care patrunde în interior 340 km; în nordul Americii de Nord; în sudul Americii de Sud; în M. Britanie.

Din punct de vedere al navigatiei sunt cele mai bune cai de navigatie având în vedere adâncimea apei si faptul ca patrund mult în interiorul uscatului.

3) Ţarmurile cu riass au luat nastere prin patrunderea marii pe fostele vai fluviale în urma miscarilor de coborâre lenta a uscatului, sunt foarte neregulate, cu foarte multe meandre, fiind sculptate în roci dure. Se gasesc: în NW Spaniei în provinciile Astoria si Galicia; în Franta în sudul peninsulei Bretagne; în Ţara Galilor; în Coreea; în China de Sud; la nord de orasul New York si în vestul Africii.

Unele tarmuri cu riass au fost colmatate (umplute) cu material aluvionar si transformate în zone mlastinoase. La altele, la gura râurilor s-au format bare de nisip umplând aceste golfuri.

4) Ţarmurile de tip dalmatic sunt tarmuri cu structura longitudinala, rezultate prin patrunderea marii între culmile muntoase ce sunt paralele cu tarmul, zonele dintre munti transformându-se în golfuri strâmte paralele cu tarmul. Se gasesc la M. Adriatica pe tarmul fostei Iugoslavii, pe coasta de est a Australiei, în Noua Zeelanda, în Antilele Mici (Santa Lucia, Dominica, etc.) si în sudul peninsulei Bretagne din Franta.

B. Ţarmurile joase au luat nastere în zonele în care litoralul este marginit de câmpii sau podisuri de joasa altitudine.

1. Ţarmurile cu plaje si dune au luat nastere în zona joasa din materiale neconsolidate initial, fiind relativ înguste, cu pante mici, fiind instabile si modificate de forta valurilor, a curentilor si a mareelor. Se gasesc aproape peste tot.

Dunele pot avea caracter permanent dincolo de linia maxima a mareelor sau a valurilor de furtuna sau caracter temporar. Astfel de plaje si dune se gasesc în nordul Poloniei, în Belgia, în statul Florida SUA, în America Centrala, India si golful Biscaya.

2. Ţarmul cu estuare se formeaza în zonele cu maree puternica la gura de varsare a unor râuri sau fluvii. Fluxul determina largirea si adâncirea gurii de varsare, care ia forma unui golf triunghiular sau de pâlnie. Se gasesc: în America de Sud pe Amazon si Rio la Plata (între Uruguay si argentina), unde distanta dintre un tarm si altul este de 250 km; în Europa pe Tamisa, Elba si Rhin. Estuarele sunt cele care sunt mai favorabile navigatiei.

3. Ţarmurile cu laguna s-au format în zonele în care golfurile de mica adâncime au fost separate de mare prin cordoane litorale de nisip sau prin bariere de corali. Între apa marii si apa golfului exista legatura printr-o deschidere în cordonul litoral numita portita. Se gasesc: în România lacul Razim si lacul Sinoie; în M. Adriatica - Venetia, care comunica prin trei portite; pe tarmul de sud al SUA unde sectorul cu lagune are o lungime de 160 km; în sud-estul Braziliei; pe tarmurile de sud ale M. Baltice si nord-estul M. Negre.

4. Câmpiile litorale mlastinoase (Tidal marshes) sunt câmpii sarate situate în apropierea liniei apei, inundate în timpul fluxului si eliberate de ape la reflux. Se gasesc: în jurul M. Nordului pe tarmurile Olandei si Belgiei, în Franta, în jurul Golfului Guineei din Africa, în statele Giorgia si Carolina din SUA, în Golful Bengal din Oceanul Indian, în Marele Golf Australian în nordul Australiei.

5. Ţarmul cu delta ia nastere la gura de varsare a unor fluvii, în zone lipsite de maree. Materialele transportate de râuri sau fluvii se depun lateral si frontal, apele împotmolindu-se în propriile aluviuni fiind nevoite sa se desparta în brate.

Exista mai multe tipuri de delte: unilobata (cu un singur brat) - Tigru sau Mendere din Turcia; digitata ca în cazul fluviului Mississippi; multilobata ca în cazul Dunarii, Rhinului, Volgai, Ronului sau Padului; semiluna la fluviul Nil sau rotunjita la fluviul Aron.

6. Ţarmul cu limanuri s-a format pe fostele vai care au fost închise complet de cordoane litorale, separatede apa marii, cu ape dulci. Se gaseste la gura de varsare a fluviilor Nistru si Bug.

C. O categorie aparte o formeaza tarmurile antropice care au luat nastere în urma interventiei omului în topografia litoralului. Aceasta interventie s-a concretizat în diguri, amenajari si adânciri ale unor golfuri, rectificarea unor promontorii si constructii portuare. Ţari în care tarmurile antropice predomina sunt Japonia, Belgia, Olanda, China.

Strâmtori

Strâmtorile reprezinta puncte obligatorii de trecere existente între doua continente, între o insula si un continent sau între doua insule. S-au format în marea majoritate prin prabusire.

Strâmtoarea Kerci

- se gaseste între M. Neagra si M. Azov;

- are o lungime de 22 Mm si latimea de 2 - 8 Mm;

- se patrunde în M. Azov printr-un canal central dragat ce asigura adâncimea de 7 m.

Strâmtoarea Bosfor

- face legatura între M. Neagra si M. Marmara;

- are lungimea de 16,9 Mm, iar latimea este de 4700 m la intrarea în M. Neagra si de 2600 m la M. Marmara;

- cea mai îngusta zona la Kandili si masoara 660 m;

- strâmtorii îi apartin 6 km în largul M. Negre si 6 km din M. Marmara;

- strâmtoarea are trei sectoare: primul sector tine de la M. Neagra pâna la Büyukdere si se caracterizeaza prin coaste înalte, crestate, cu bai si capuri numeroase (pe coasta europeana Capul Rumeli si Anadolu, pe coasta asiatica Fil Burme); al doilea sector tine de la Büyukdere pâna la Istanbul si este sectorul cel mai îngust, facând un cot de 1,2 Mm; al treilea sector se întinde de la Istanbul pâna la Cornul de aur sau

- adâncimea strâmtorii este de 27,5 - 120 m;

- la Dikile se gasesc niste stânci la 2 cabluri de coasta, care la furtuna ies la suprafata, iar între stânci si coasta se gaseste un banc de nisip cu o adâncime deasupra de 6,8 m;

- în strâmtoare nu se formeaza valuri mari;

- în strâmtoare sunt caracteristice vânturile de nord-est;

- ceata are frecventa mare din septembrie pâna în aprilie;

- curentii la suprafata sunt de la M. Neagra la M. Marmara, iar la adâncime invers si având viteze de 4-5 Nd;

- în dreptul Capului Rumeli se formeaza curentul Diavolului.   

Strâmtoarea Dardanele

- face trecerea din M. Marmara în M. Egee;

- are o lungime de 37,6 Mm iar latimea variaza între 3,6 Mm în nord si 2 Mm în sud la M. Egee;

- adâncimea pe axul navigabil este între 50 si 90 m, adâncimea maxima fiind de 104 m;

- tarmul european este înalt cu mai multe capuri si promontorii, cel mai vizibil fiind Capul Gelibolu (în peninsula cu acelasi nume), iar tarmul asiatic este jos cu foarte multe întinsaturi

de nisip;

- parte cea mai dificila este între Capul Akbas si Capul Kilia, unde pe o distanta de 7 Mm este deosebit de sinuoasa si îngusta;

- la Capul Nara exista limbi de nisip si exista pericolul de punere pe uscat;

- curentul de suprafata este de la M. Marmara spre M. Egee, având viteza medie de 2,5 Nd si viteza maxima de 5 Nd.

Strâmtoarea Messina

se afla între insula Sicilia si peninsula Calabria;

- face legatura între M. Ionica la sud si M. Tireniana la nord;

- are forma unui defileu cu pereti înalti având lungimea de 40 km si latimea ce creste de la nord spre sud, de la 3,2 km la 22 km;

- adâncimea minima este de 80 m deasupra unui prag submarin;

- curentii de maree îsi schimba directia la 6 ore;

- jumatatea de nord a strâmtorii depinde de ora mareei din porturile Marii Tireniene, iar jumatatea sudica de ora mareei din Marea Ionica. Când nivelul creste într-una din mari în cealalta nivelul scade formându-se o denivelare de 30 cm ce determina formarea unor curenti.

- curentul care se îndreapta din S spre N se numeste flux urcator sau "rema montante", iar curentul de sens invers de la N spre S se numeste flux coborâtor sau "rema scendente". Viteza curentului este în jur de 4 Nd. În zona de întâlnire a curentilor se formeaza niste vârtejuri numite "garafoli".

- curentul din sud are ape mai reci si mai sarate si intra sub apele Marii Tireniene, determinând o miscare a apei sub forma de trepte numita scara de maree.

Strâmtoarea Gibraltar

- se afla între Europa si Africa;

- capetele strâmtorii sunt determinate de capurile: Trafalgar si Gibraltar pe partea europeana si Spartel si Ceuta pe partea africana;

- strâmtoarea are o lungime de 36 Mm, iar latimea de la Marea Mediterana este 14,3 km, iar la Oceanul Atlantic este de 35 km;

- coasta africana este mai crestata, cu multe capuri si promontorii, iar coasta europeana este mai dreapta si stâncoasa;

- adâncimea strâmtorii la prag este de 357 m, iar în rest sunt mai mari;

- în strâmtoare sunt doi curenti puternici de densitate: la suprafata dinspre Oceanul Atlantic spre Mediterana, iar la adâncime invers;

- stratul de apa pus în miscare este de 100 m;

- curentul are viteze de 3 Nd, iar în perioada fluxului din Atlantic pot atinge 5 Nd;

- curentul patrunde si curge pe lânga coastele africane.

Strâmtorile Skagerrak & Kattegat

- strâmtoarea Skagerrak se continua cu o alta strâmtoare numita Kattegat;

- ambele strâmtori au 100 km în lungime si cu latimi între 20 si 150 km;

- ele fac legatura între Marea Nordului si Marea Baltica, fiind putin adânci (12-15 m), apa este înghetata partial iarna si navigatia este interzisa pe anumite perioade din an;

- se formeaza curenti de densitate;

- navele comerciale trec prin Canalul Keel.

Strâmtorile Beltul Mare, Beltul Mic si Ore Sund

Strâmtoarea Bab-el-Mandel

- se afla între Marea Rosie si Oceanul Indian;

- are lungimea de 50 km si latimea între 17-26 km;

- adâncimea deasupra pragului este pâna în 300 m.

Strâmtoarea Malacca

- este situata între peninsula Mallaca si insula Sumatera;

- are o lungime de 600 km si o latime între 200 km la Oceanul Indian si 25 km înspre Indonezia;

- prezinta numeroase întinsuri de nisip si este direct influentata de musoni;

Strâmtoarea Singapore

- are 50 km lungime si o latime între 4,5 si 16,5 km;

- este strâmtoarea cu cel mai intens trafic;

- este afectata de vânturi puternice, curenti de maree cu viteze de peste 5 Nd, vizibilitate redusa la averse si prezinta numeroase stânci si bancuri de nisip;

- axul navigabil este pus în evidenta prin marcaje colorate si balize.

Strâmtoarea Taiwan

- este situata între insula Taiwan si China;

- lungime 380 km si latime de 120-250 km;

- se formeaza taifunuri care se abat des în zona.

Strâmtoarea Bering

- se afla între Oceanul Pacific si Oceanul Înghetat;

- are lungimea de 60 km si latimea maxima de 91 km;

- în strâmtoare se gasesc doua insule Marele si Micul Diomede, la distanta de 3800 m una fata de cealalta si printre aceste insule trece granita dintre SUA si Rusia si meridianul de schimbare a datei;

- din octombrie pâna în iunie este închisa navigatiei datorita ghetii.

Strâmtoarea Drake

- se afla între insula Ţara Focului si arhipelagul Shetland de Sud;

- este o strâmtoare larga cu latimea de 900km si lungimea de 500 km;

- se afla sub influenta vânturilor de vest cu forte de 7-8 grade;

- navigatia se face prin strâmtoarea Magellan.

Strâmtoarea Magellan

se afla între America de sud si insula Ţara Focului;

- lungimea de 600 km si latimea de 3-33 km;

- are forma unui defileu cu foarte multe fiorduri si este considerata adapost împotriva vânturilor de vest.

Canale

Canalul Suez

este zona de legatura între M. Mediterana si M. Rosie, fiind sapat în istmul Suez;

constructia sa a început în 1859 si s-a terminat în 1896;

are o lungime de 161 km la care se adauga un senal de 3 km la M. Rosie si un senal de 9,2 km la M. Mediterana;

traseul canalului începe la Port Said unde intra pe lacul Manzala si trece pe acest lac pe o distanta de 40 km;

la iesirea din lac trece printre dunele desertului Sahara pe o lungime de 31 km si apoi intra în alt lac numit Timsah, lac cu apa dulce, la mijlocul acestui lac gasindu-se portul Imailiya unde se gaseste administratia canalului;

la iesirea din lacul Timsah se gaseste pragul de la Serapeum ce desparte lacul Timsah de alte doua lacuri numite Marele Lac Amar si Micul Lac Amar (Great and Little Bitter Lake), care au împreuna o lungime de 30 km si o latime de 11 km, fiind singura zona din canal în care se poate circula simultan în ambele sensuri;

dupa iesirea din aceste doua lacuri se merge pe un traseu drept înca 27 km si se iese în M. Rosie la Port Tamfiq;

traversarea canalului dureaza 15 ore si se poate realiza si pe timpul noptii;

având în vedere latimea canalului nu se poate naviga în ambele sensuri decât pe cele doua lacuri;

la fiecare 75 km o nava trebuie sa acosteze la mal si anume nava care merge în sens contrar curentului (pentru a lasa sa se circule pe sens opus);

pilotajul este obligatoriu si teoretic zilnic pot trece 100 de nave cu deplasament de pâna la 80000tdw;

în mod exceptional pot trece tancuri petroliere de 150000 tdw încarcate sau de pâna la 370000 tdw descarcate.

Canalul Corint

se afla în sudul Greciei, între M. Egee si M. Ionica;

este sapat în istmul Corint;

a fost dat în folosinta în 1893;

scurteaza drumul cu 200 Mm, dar este accesibil doar navelor pâna la 4500 tdw;

are lungimea de 6,3 km; latimea de 22 m si adâncimea de 8m.

Canalul Keel

a fost dat în folosinta în 1895;

se afla în sudul peninsulei Iutlanda (Germania);

face legatura între M. Baltica si M. Nordului si scurteaza traseul cu aproximativ 380 Mm;

are lungimea de 98,7 km iar latimea de 100 m;

la ambele intrari sunt câte doua ecluze în fiecare directie cu 2 benzi de circulatie;

adâncimea este de 9,5 m;

este balizat electric pe ambele maluri si se circula si ziua si noaptea;

la mijlocul canalului se gaseste portul Rendsburg unde se gaseste administratia canalului;

pe an trec aproximativ 90000 de nave;

capacitatea maxima a navelor ce pot intra este de 60000 tdw.

Canalul Panama

are lungimea 81,3 km si la care se adauga câte 13,3 km la ambele capete în Oceanul Atlantic si cel Pacific;

scurteaza drumul cu 10000 km;

latimea canalului la suprafata este de 91-300 m, iar la fund de 100 m;

adâncimea apei este de 12,5-13,7 m;

La Oceanul Atlantic se gaseste portul Cristobal. De la acest port se merge la nivelul marii pâna la ecluzele de la Gatun (11 km de la ocean). Aici se gasesc 3 ecluze duble care ridica navele în lacul Gatun. Prima ecluza ridica la cea de-a doua la 8,6 m; iar cea de-a doua ridica la cea de-a treia la 28,5 m. Lacul Gatun este artificial si are o lungime de 40 km.

La capatul din interior al lacului se gaseste defileul Culebra Cut. La capatul defileului se gaseste o ecluza dubla cu o singura treapta ce coboara navele în lacul Miraflores la 16 m deasupra nivelului marii.

Canalul trece 3 km prin acest lac si la capatul sau dinspre Oceanul Pacific sunt ecluzele Miraflores ce coboara navele la nivelul marii în fluviul Rio Grande si dupa 13 km în Oceanul Pacific în portul Balboa.

Durata traversarii este de 8 ore, energia pentru ecluze si instalatiile de pe canal este furnizata de 2 hidrocentrale si o termocentrale.

La trecerea prin ecluze navele sunt tractate de pe ambele maluri cu ajutorul locomotivelor electrice cu cremaliera.

Anual trec prin acest canal 15000 de nave.

Marea Mânecii sau Canalul Englez

este situata între Franta si Marea Britanie, având latimea minima de 33 km între Calais si Dover;

se caracterizeaza prin prezenta bancurilor de nisip, maree foarte puternice de 8-13 m, curenti de maree, ceturi persistente si vânturi sau furtuni;

datorita traficului intens s-au stabilit culoare de circulatie care sunt separate de o zona neutra numita zona de separatie a traficului, jalonata de nave far, iar pe harta însemnate cu roz.

Porturile lumii

I. Europa

Constanta, România - titei, petrol, produse petroliere; minereuri, carbuni, cereale, containere, marfuri generale;

Odessa, Ukraina - marfuri generale; cereale; carbuni; minereu de fier, containere, lemn

Burgas, Bulgaria - marfuri generale, petrol, carbuni, produse chimice

Istanbul, Turcia - marfuri generale, containere, petrol, pasageri

Atena/Pireu, Grecia - pasageri, carbuni, cereale, containere

Salonic (Thessaloniki), Grecia - containere, petrol, minereuri

Taranto, Italia - minereu de fier, produse metalurgice, carbuni, petrol, ulei de masline

Rijeka, Croatia - minereuri, pasageri, marfuri generale, petrol, carbuni

Trieste, Italia - pasageri, containere, petrol, materii prime

Venetia, Venetia - minereuri, cereale, produse chimice, petrol, containere

Napoli, Italia - pasageri, cereale, petrol

Genova, Italia - containere, pasageri, petrol, marfuri generale

Marsilia, Franta - containere, pasageri, petrol si produse petroliere, produse chimice, marfuri generale

Toulon La Seyne, Franta - pasageri, marfuri generale

Barcelona, Spania - containere, pasageri, marfuri generale, petrol, cereale, ciment

Valencia, Spania - petrol, containere, pasageri, ciment

Carboneras, Spania - carbune, ciment

Sevilla, Spania - containere, petrol

Cadiz, Spania - marfuri generale, pasageri, containere

Lisabona, Portugalia - produse alimentare, cereale, containere, petrol, pasageri

Porto sau Douro, Portugalia - petrol

Santander, Spania - containere, petrol, pasageri

Bilbao, Spania - containere, petrol

Nantes, Franta - petrol, produse agro-alimentare, hidrocarburi, containere

Bordeux, Franta - petrol, cereale, fosfati, produse agro-alimentare

Le Havre, Franta - containere, cereale, petrol, pasageri

Boulogne sur Mer, Franta - masini, containere, petrol

Dunkerque, Franta - cherestea, petrol, minereuri, carbune

Anvers, Belgia - produse petroliere, minereuri, carbune, îngrasaminte chimice

Rotterdam, Olanda - containere, petrol, produse chimice, fructe

Amsterdam, Olanda - containere, cereale, marfuri generale

Wilhelmshaven, Germania - petrol, produse chimice, carbuni

Bremen, Germania - containere, cherestea, cereale, carbune, minereuri

Hamburg, Germania - petrol, containere, cherestea, cereale, pasageri

Copenhaga, Danemarca - containere, petrol

Rostock, Germania - petrol, containere, pasageri, ferry, minereuri

Gdansk, Polonia - carbune, petrol, containere, cereale

Gdynia, Polonia - petrol, pasageri

St. Petersburg, Rusia - cherestea, containere, petrol, piei, produse alimentare

Göteborg, Suedia - containere, produse petroliere

Oslo, Norvegia - pasageri, containere, petrol

Narvik, Norvegia - cherestea, ciment, minereu de fier, quartz

Londra-Medway, Marea Britanie - petrol (Medway), containere, pasageri, petrol (Londra)

Southampton, Marea Britanie - containere, pasageri, petrol

Milford Haven, Marea Britanie - petrol

Liverpool, Marea Britanie - containere, petrol, marfuri generale

Reykjavik, Islanda - peste si produse din peste, marfuri generale, bauxita

II. Africa

Mersin, Turcia - containere, marfuri generale, petrol

Iskenderun, Turcia - marfuri generale, minereuri, carbune

Casablanca, Maroc - carbune, minereuri, fosfati, cereale, legume, fructe, petrol

Abidjan, Coasta de Fildes - minereu de mangan, containere, petrol, marfuri generale

Latakia, Siria - containere, petrol

Tartous, Siria - fosfati, petrol

Banias, Siria - petrol si produse petroliere

Haifa, Israel - containere, produse chimice lichide, pasageri

Tripoli, Libia - petrol, containere, marfuri generale

Tunis, Tunisia - minereuri, containere, fosfati

Alger, Algeria - cherestea, petrol, containere

Monrovia, Liberia - containere, petrol, cauciuc natural

Dakar, Senegal - ciment, cherestea, fosfati, containere

Cape Town, Africa de Sud - pasageri, containere, petrol

Aden, Yemen - petrol, pasageri, containere

Little Aden, Yemen - petrol

Ras Tanura, Arabia Saudita - petrol

Kuwait (Mina Al Ahmadi, Shuwaikh), Kuwait - petrol

Dar Es Salaam, Tanzania - containere, pasageri, petrol, cafea, banane, arahide

Mombasa, Kenya - marfuri generale, petrol, sare vrac, ciment

Durban, Africa de Sud - petrol, containere

III. Asia

Bombay, India - petrol, containere, pasageri

Colombo, Sri Lanka - marfuri generale, containere, petrol

Singapore, Singapore - containere, petrol, cherestea, ferry, marfuri generale

Rangoon, Myanmar - petrol, carbune, orez

Hakodate, Japonia - containere, ferry

Nagoya, Japonia - containere, marfuri generale, pasageri, petrol, automobile, carbune

Osaka, Japonia - petrol, containere, minereuri (Kobe), pasageri, cereale, fructe si legume

Tokyo, Japonia - marfuri generale, produse chimice, textile, ciment, produse alimentare, containere, petrol, pasageri, masini si utilaje

Shanghai, China - pasageri, marfuri generale, cereale, minereuri, carbune, otel, containere

Hong Knog, China - containere, carbuni, petrol, pasageri

Guangzhou, China - containere, cereale, îngrasaminte, carbune, minereuri

Bangkok, Thailanda - petrol, containere

Jakarta, Indonezia - containere, cereale, petrol, produse chimice, petrol

IV. Australia si Noua Zeelanda

Fremantle (Perth), Australia - cereale, aluminiu, petrol, containere, pasageri

Melbourne, Australia - pasageri, containere; cereale, petrol, alumina (Geelong)

Sydney, Australia - pasageri, containere, petrol, cherestea; Port Kembla - carbuni, minereu de fier, petrol

Wellington, Noua Zeelanda - containere, pasageri, petrol

V. America de Nord, de Sud si Latina

Duluth, SUA - minereu de fier, carbune

Chicago, SUA - minereuri, cereale

Detroit, SUA - marfuri generale

Toledo, SUA - minereuri, carbune, cereale

Cleveland, SUA - materii prime din otel

Buffalo, SUA - minereu de fier

Sept-Iles, Canada - minereu de fier

Boston, SUA - îngrasaminte chimice, produse petroliere

New York & New Jersey, SUA - containere, petrol

Philadelphia, SUA - carbune, minereuri, lemn, produse agricole

Hampton Roads, SUA - carbuni, soia, cereale

New Orleans, SUA - marfuri generale, containere

Houston, SUA - petrol

Texas City, SUA - produse chimice

Beaumont, SUA - petrol, containere

Port Arthur, SUA - petrol

Havana, Cuba - zahar, melasa, marfuri generale

Kingston, Jamaica - containere, ciment, ghips, cherestea

Vitoria, Brazilia - minereuri (în special de fier)

Rio De Janeiro, Brazilia - marfuri generale, minereu de fier si de mangan, cafea

Santos (Sao Paulo), Brazilia - cafea, petrol

Los Angeles, SUA - pasageri, containere

Vancouver, Canada - containere, minereuri, carbune, sulfati, potasiu