Temperatura aerului

Temperatura aerului

Temperatura aerului prezintǎ variatii spatio-temporale legate de factorii ce o influenteazǎ: latitudine, altitudine, dinamica maselor de aer, conditii fizico-geografice locale, etc. Cāmpia Moldovei cu o suprafata mica, de aproape de 8000km², are temperatura aerului si a solului destul de variata. Temperatura are un rol foarte mare īn definirea peisajului geografic.

Cuprinsa īntre 48°15“ latitudine nordica (Crainiceni) si 47° latitudine nordica (Mogosesti), iar īn longitudine īntre 26°18“ longitudine estica (la vest de Dorohoi) si 27°50“ longitudine estica (Ungheni) si incadrāndu-se īntre 270m (D. Bodron) si 32m (sesul Prutului īn apropiere de Ungheni) cu o larga deschidere spre est, functionānd cu un vast spatiu depresionar cu frecvente inversiuni de natura termica, pe fondul unor conditii silvostepice si a unui relief "sters" ce permite miscarea maselor de aer din orice directie, dar mai ales din nord si est, Cāmpia Moldovei, din punct de vedere termic, se īncadreaza īntr-un climat temperat-continental cu nuante excesive.

1.Temperatura medie anuala

Temperatura aerului are valori medii de 8.3°C la dorohoi, 8.6°C la Botosani si 9.4°C la Iasi. Mediile anuale cele mai ridicate au ajuns la 10.3°C (1930) la Botosani si 10.9°C (1936) la Iasi, iar cele mai scazute 6.8°C si 7.1°C (1940). Diferente asemanatoare se īntalnesc si īntre lunile cu cele mai ridicate, ori cu cele mai sc 858e44i 59;zute temperaturi medii (iulie: 19.7°C la Dorohoi, 20.1°C la Botosani si 21.1°C la Iasi; ianuarie: -4.4°C la Dorohoi, -4.1°C la Botosani si -4°C la Iasi).

Amplitudinile medii de 24-25°C, ca si valorile absolute, atesta continentalismul termic al acestei regiuni. Temperatura maxima absoluta fost de 39.4°C (7.VIII.1952) la Botosani si de 40°C (13.VIII.1946) la Iasi, iar minima absoluta de -30.3°C (1.II.1937) la Iasi amplitudinea termica absoluta fiind de 75°C. La suprafata solului extremele termice au atins 66.6°C la Iasi (iulie 1969) si -34.6°C la Podu Iloaiei (ianuarie 1963), realizāndu-se o amplitudine de 101.2°C.

Īn general, primul īnghet se produce īn jurul datei de 16.X la Botosani si 14.X la Iasi, iar ultimul la 15.IV si respective 20.IV. De multe ori datele medii amintite sunt devansate sau īntārziate cu 10-30 de zile. Cel mai timpuriu īnghet s-a īnregistrat la 17.IX la Botosani si la 10.XI la Iasi, iar cel mai tārziu, primavara, la 21.V pentru īntreg teritoriul Cāmpiei Moldovei. Primele brume apar īncepānd de la 1.XI īn nord si 1.X īn sud, iar ultimele se produc īn jurul datei de 11.IV.

Toate aceste elemente explica īntārzierea cu circa o sǎptamāna de la sud la nord a perioadelor optime pentru desfasurarea lucrǎrilor agricole.

Analizānd variatiile anuale ale temperaturii aerului, se observǎ cǎ doar īn putine cazuri temperatura medie multianualǎ se regǎseste īn sirurile de valori studiate ( exprimatǎ la Dorohoi īn 4.8% din cazuri, iar la Iasi īn 5%); īn marea majoritate a situatiilor se īnregistreazǎ abateri de la media plurianualǎ, abatei care sunt fie negative (32.1% la Dorohoi, 40% la Iasi), fie pozitive (63.1% la Dorohoi, 55% la Iasi). Diferentele termice īntre anii cu abateri pozitive de la normalǎ si cei cu abateri negative nu au fost prea mari si pot fi considerate ca normale pentru o subunitate īncadratǎ unei zone climatic temperate.

S-a constatat cǎ anul cel mai cǎduros a fost 1990 cānd mediile anuale au depǎsit 10.4°C la Dorohoi si Avrǎmeni, urcānd pānǎ la 11.6°C la Cotnari si Iasi, abaterile lor fiind pozitive si depǎsind cu 2.3°C respectiv 1.8°C media anualǎ. Anul cel mai rǎcoros a fost 1942 cānd mediile anuale au coborāt la 6.3°C la Avrǎmeni si la 7°C la Iasi, abaterile lor fata de normale fiind negative, iar īn valori absolute ajungānd la 1.9°C, respective 2.5°C. Avānd īn vedere ca pe aproximativ 200km temperatura creste spre suds au scade spre nord cu 1°C, putem cataloga anul 1990 ca fiind unul submediteranean, iar 1942 drept un an nordic rece (tabelul 14 jos pag.61).

2.Temperaturi medii anotimpuale si variatia neperiodica a acestora

Īn timpul anului temperatura anului īnregistreaza variatii sezoniere, lunare si diurne care se modifica ca si cele anuale īn raport cu latitudinea si altitudinea.

Pentru explicarea unor aspecte hidrologice o mare importanta prezinta cunoasterea temperaturilor medii sezoniere.

(tabelul 15 sus pag.64 - Mihaila)

Temperatura medie a iernii oscileaza īntre -1.8°C la Podu Iloaiei īn sud si -3.4°C la Darabani īn nord pe fondul diferentierilor latitudinale si apoi altitudinale. Se creeaza o uniformitate īn distributia spatiala a temperaturii aerului īn anotimpul de iarna cānd īnversiunile termice sunt frecvente acoperind o mare parte din suprafata cāmpiei. Vaile si ariile joase devin locul de stationare al maselor de aer mai reci coborāte de pe īnaltimi, care se alatura celor aduse de anticiclonii nordici si nord-estici si pe fondul radiatiei nocturne intense, ca valorile termice sa coboare foarte mult.

Īn Cāmpia Moldovei, temperatura medie a anotimpului de iarna scade odata cu cresterea altitudinii, mai accentuat cu cāt īnaintam de la sud la est spre nord-vest, īn timp ce pe rama īnalta din jur, īn cursul superior al bazinelor studiate, de la altitudini aproximativ de 175m temperatura medie a iernii creste īn raport direct cu altitudinea.

Ierni deosebit de reci au fost īntre anii 1928-1929; 1939-1940; 1941-1942; 1946-1947; 1953-1954; 1962-1963; 1963-1964; 1966-1967; 1968-1969; 1984-1985; 1986-1987; 1995-1996. Iarna 1953-1954 a fost un adintre cele mai grele ierni ale secolului XX. Īn februarie 1954 s-au īnregistrat cele mai coborāte temperature minime din tot anul cuprinse īntre -23°C si -30°C. Viscolul a fost violent, ninsorile abundente au format un strat de zapada gros si de durata.

Ierni relativ calde au fost īntre anii 1914-1915; 1924-1925; 1938-1939; 1948-1949; 1970-1971; 1974-1975; 1982-1983; 1988-1989.

Īn anotimpurile de tranzitie (primavara si toamna) temperaturile medii de asemenea se gasesc īn raport invers cu altitudinea.

Izotermele caracteristice celor doua anotimpuri au un mers foarte asemanator īnregistrāndu-se o diferenta īn plus, de circa 1°C, pentru anotimpul de toamna.

Toamna, racirea aerului se produce mai īncet datorita īncalzirii accentuate a solului, a apelor, etc., din timpul verii, fapt ce permite acumularea unor cantitati mari de caldura, si pe care o cedeaza treptat aerului.

Primavara, aerul se īncalzeste mai greu, deoarece o mare parte din caldura primita de la soare este consumata pentru topirea zapezii de pe sol, a ghetii de pe lacuri si rāuri cāt si la dezghetul si la īncalzirea solului. Acestea sunt cauzele care determina te,peratura medie mai ridicata a anotimpului de toamna fata de cel de primavara.

Anii cu primaveri ī care media termica a depasit media cu 2-3°C au fost: 1917, 1920, 1934, 1950, 1951, 1961, 1966, 1968, 1972, 1975, 1983, 1989, 1990, 1994, iar mai reci (cu 2-3°C sub normala): 1904, 1929, 1932, 1942, 1956, 1965, 1969, 1974, 1980, 1996. Toamnele mai calduroase decāt normala īn intervalul 1896-1996 s-au semnalat īn anii: 1896, 1909, 1917, 1923, 1932, 1962, 1963, 1966, 1967, 1974, 1982, 1992, iar mai reci īn anii: 1902, 1908, 1920, 1931, 1942, 1953, 1965, 1971, 1072, 1973, 1988, 1993, .

Vara, temperatura cea mai ridicata, pe toata suprafata Cāmpiei Moldovei depasind 18°C. Cu temperaturi mai mari de 10°C fata de primavara si toamna si de peste 20°C fata de iarna, vara este anotimpul īn care diferentele regionale īntre nord si sud se mentin īn jurul a 1.5°C (18.2°C la Darabani, 21.3°C la Iasi). Īn anii cu un mare grad de nebulozitate īn timpul verii, acestea sunt mai racoroase (1913, 1940, 1949, 1955, 1965, 1969, 1974, 1976, 1978, 1981, 1982, 1984, 1993, etc.), iar īn verile cu un numar mare de zile senine, insolatia puternica face ca temperatura sa depaseasca normal, ca de exemplu īn 1905, 1927, 1938, 1963, 1995.

3.Temperaturile medii lunare

Temperatura medie lunara īn cadrul anului variaza īn acelasi sens pentru toata regiunea. Īn timp de un an temperaturile medii lunare au un mers normal, descriind o curba ascendenta īn prima parte a anului, cu un maxim īn luna iulie (ītre 18.7°C si 20.1°C īn nord: ītre 21.1°C si 21.3°C īn sud, dupa care curba de variatie coboara pāna la un minim din luna ianuarie (de -4.4°C + -5°C īn nord si -3.4°C + -4°C ī sud). Amplitudinea termica anuala medie pentru toata cāmpia este de 24.1°C si este mai ridicata īn sud decāt īn nord, unde contrastele termice dintre luna cea mai calda si cea mai rece sunt mai ample.

Īn prima jumatate a anului, din februarie pāna īn iulie, temperatura este īn crestere, diferentele interlunare fiind pozitive.

Īn a doua parte a anului, din august pāna īn ianuarie, temperature descreste, iar diferentele interlunare sunt negative si cuprinse īntre -0.3°C (īn lunile VII-VIII la Cotnari) si -6.9°C (lunile X-XI la Dorohoi).

Tabel 16jos - pag. 67 Mihaila

Cele mai semnificative cresteri interlunare se produc īn luna aprilie cānd la toate statiile valorile depasesc 6°C (6.2°C la Botosani, 7°C la Iasi), apoi īn mai (peste 5.5°C la toate statiile); cele mai reduse cresteri interlunare se produc īn luna iulie cānd īncalzirea atinge maximul. Mediile lunare corespunzatoare lunii aprilie depasesc 18.5°C īn nord si 21°C īn sud.

Cele mai mici descresteri interlunare sunt de -0.3°C + -0.8°C si se produc īn august cand situatiile barice caracterizate prin regim anticiclonic fac ca temperatura sa se mentina ridicata depasind 18°C īn nord si 20°C īn sud. Cele mai mari descresteri interlunare se produc īn octombrie ajungānd la peste 6°C pe ansamblul cāmpiei, īn conditiile īn care temperatura medie lunara se apropie de cea din aprilie, dar o depaseste cu putin (temperatura medie lunara este de peste 8.5°C īn nord si de peste 10.3°C īn sudul cāmpiei). Se observa ca cel mai mare salt termic se realizeaza pe fondul cresterii temperaturii si se produce īn luna aprilie fiind de 6.7°C; urmat de cel din octombrie de -6.3°C cānd temperatura este īn scadere, iar cel mai mic salt termic este characteristic lunii august de doar 0.6°C, producāndu-se pe fondul īnceperii scaderii usoare a temperaturii.

Īn luna ianuarie, temperatura medie lunara este cea mai redusa, fiind īn medie de -3.9°C (mai scazuta īn nord). Aceasta luna este cea mai rece, deoarece īncalzirea solara este redusa, au loc invazii de aer rece ale anticiclonilor euroasiatic, groenlander si scandinav, precum si racirea radiativa puternica a suprafetei active acoperite cu zapada.

Īn luna ianuarie fluctuatiile termice au fost deosebit de mari depasind frecvent 15°C. Luna ianuarie este uneori calda. De exemplu īn anul 1936 aceasta luna, īn Cāmpia Moldovei a fost cea mai calduroasa, media termica fiind cuprinsa īntre 4.3°C la Iasi (abaterea fata de medie fiind de 7.9°C) si 3°C la Dorohoi ( abaterea fata de medie fiind de 7°C).

Luna de mai sus a fost una din cele mai calde luni ianuarie īnregistrate īn Romānia, de la 1857 pāna la 1936.

Caracterul excesiv de caduros pe care aceasta luna l-a avut se explica prin fluxul continuu de aer cald oceanic.

Īn ianuarie 1936 pozitia sudica, cu totul anormala, a maselor de aer continental, a prilejuit o revarsare a aerului cald oceanic, care a indus un timp deosebit de cald īn Europa Centrala si Sud-Estica.

Īn Cāmpia Moldovei temperatura medie lunara a fost de 3°C la Dorohoi, statie unde media maximelor diurne a fost de 6.2°C, iar media minimelor diurne de -1°C. La aceeasi statie maxima lunara a urcat la 13°C pe 28 ianuarie, iar minima lunara a coborāt la -8.5°C pe 17 ianuarie. La Iasi media lunara a fost de 4.3°C, 7.6°C media maximelor diurne; 0.7°C media minimelor diurne. Pe 22 ianuarie temperatura aerului a urcat la 14°c, iar pe 16 ianuarie a coborā la -6°C.

Sub raport pluviometric luna ianuarie 1936 a fost una saraca īn precipitatii, La Botosani s Frumusica īn aceasta luna nu au cazut precipitatii masurabile. Cantitati foarte reduse de precipitatii s-au īnregistrat la Dorohoi, Bivolari, Ungheni, Trusesti, Cotnari, Podu Iloaiei, Iasi.

Au fost si ani īn care luna ianuarie a fost deosebit de geroasa, īnregistrāndu-se sub -12°C (1942) īn Cāmpia Moldovei sau -12.2°C la Botosani si -12.8°C la Iasi (1963).

Pentru tara noastra, īntre 27 si 31 ianuarie, coborārea spre sud a anticiclonului scandinav care a adus mase de aer subpolar continental rece, a facut ca vremea sa se racoreasca accentuat, iar cerul sa se īnsenineze īn cea mai mare parte a tarii. Temperaturile minime ale aerului au īnregistrat frecvent valori sub -20°C, pe cānd cele maxime au raas sub 0°C, urcānd īn nordul tarii doar pāna aproape de -15°C.

Dupa ianuarie, ca luna rece, urmeaza februarie, decembrie si noembrie.

Se observa ca abaterile negative fata de medie sunt mai mari decāt cele pozitive.

Pe ansamblul cāpiei au existat grupe de ani īn care temperatura īn ianuarie a fost pozitiva, ca de exemplu īn 1915-1916, 1989-1991, sau ani izolati īn care ianuarie a avut temperatura peste 0°C: 1902, 1948, 1975, 1983, 1994. Īn proporte de 58.5% mediile lunii ianuarie sunt mai ridicate decāt media multianuala a acestei luni, īnsa grupele de ani cu temperaturi foarte scazute ies īn evidenta prin capriciile lor. Asa au fost gruparile de luni ianuarie din anii: 1933-1935, 1941-1945, 1963-1964, 1966-1969, 1972-1974, 1979-1981 sau din anii izolati ca 1942, 1954, 1985, 1996.

Īn luna ianuarie tendintele evolutiei indica cresterea destul de semnificativa īn timp a temperaturii aerului din cea mai rece luna a anului si o dispersie destul de mare a mediilor lunare īn raport cu media lunara multianuala.

Cea mai calda luna a anului este iulie, cu cele mai mari valori ale temperaturii aerului īnregistrate īn sud-estul Cāmpiei Moldovei, izoterma de 21°C patrunzānd pe culoarele fluvial ale Bahluiului, Jijiei si Prutului. Īn centrul cāmpiei depaseste 20°C, iar partea central-estica 20.5°C. Spre nord temperatura scade treptat, ordonat, izotermele capatānd directie dominant vest-est cu arcuiri ce iau forma unor concavitati īndreptate spre sud īn arealele interfluviale si convexitati spre nord īn lungul vailor.

Rama deluroasa nordica a Cāmpiei Moldovei are temperatura medie ce īn iulie coboara la sub 19°C. Asadar exista o diferentiere cu putin peste 2°C īntre nordul si sudul regiunii si de aproximativ 0.5°C īntre vestul si estul ei.

Cea mai mare medie termica lunara din iulie s-a īregistrat pentru jumatatea sudica a cāmpiei la Iasi (25.6°C īn 1959 cu o abatere fata de medie de 4.5°C), iar pentru nordul cāmpiei la Botosani (25.2°C īn 1936) cu o abatere fata de media lunii de 5.1°C. Lunile iulie ale acestor ani au fost de altfel foarte calduroase īn toata Cāmpia Moldovei.

Īn cursul lunii iulie a anului 1936, tara noastra s-a aflat īn situatii anticiclonice, caracterul predominant al timpului fiind secetos si cald.

Īn Cāmpia Moldovei, la Dorohoi, temperatura medie lunara a fost de 24°C, media maximelor diurne de 31.5°C, a minimelor zilnice de 16.1°C, maxima termica lunara de 37°C (pe 30 iulie), iar minima de temperatura de 11°C s-a produs pe 14 iulie. La Iasi, temperatura a fostde 25°C, media maximelor diurne de 32.7°C, a minimelor zilnice de 18.3°C, maxima termica lunara de 39°C (pe 30 iulie), iar minima de temperatura de 13.5°C s-s produs pe 14 iulie. Īn Iasi-Copou, temperatura medie lunara a fost de 24.9°C, media maximelor diurne de 33.2°C, a minimelor zilnice de 18°C, maxima termica lunara de 39.6°C (pe 30 iulie), iar minima de temperatura de 11°C s-a produs pe 8 iulie.

Īn toata Romānia maximele termice lunare s-au īnregistrat īn zilele de 29 si 30.

Luna iulie este cea mai calduroasa īn proportie de 58.5% din numarul de cazuri pentru partea nordica a cāmpiei si de 61.6% pentru sudul ei.

Ca luna foarte calduroasa urmeaza august: 27.8% din numarul de cazuri s-au īnegistrat īn nord si 24.9% īn sud. Un exemplu concludent este luna august a anului 1951 cānd īn toata Cāmpia Moldovei mediile termice au urcat la 21-22°C, cu 1-2°C mai mult decāt media multianuala a acestei luni.

Luna iunie ocupa locul al III-lea īn ceea ce priveste ierarhia lunilor calduroase, cu 13 % din numarul de cazuri īnregistrate īn nord si 13,5% īn sud.

Cea mai mica medie lunara din luna iulie a fost de 17.2°C īn nord la Dorohoi, cu o abatere fata de media multianuala de 2.4°C si de 18.6°C īn sud la Iasi, cu o abatere fata de medie de 2.5°C (iulie 1979). Luna iulie a anului 1979 a fost cea mai friguroasa dintre lunile iulie din intervalul 1896-1996, pa ansamblul Cāmpiei Moldovei. Intervalul termic de oscilatie a fost de 6.8°C īn nord si de 7.3°C ī sud.

La Cotnari, la 289m altitudine, intervalul termic de variatie a fost de 6.8°C (cea mai mare medie lunara a fost de 23.9°C ī 1936, iar cea mai mica de 17.1°C īn 1984).

Daca luna ianuarie prezinta variatii termice ce depasesc 15°C, oscilatiile termice ale lunii iulie sunt de aproximativ 7°C (deci la jumatate). Aceasta se explica prin faptul ca abaterile de la medie sunt efectul dimanicii atmosferice mai accentuate din luna ianuarie, mai atenuata īn iulie, cānd conventia termica se generalizeaza.

Au fost grupari de ani cānd temperatura medie a lunii iulie a fost mai ridicata decāt media (1894-1895, 1927-1928, 1936-1939, 1957-1959, 1966-1967, 1987-1988, 1990-1992, 1994-1995, sau izolati: 1946, 1963, 1970, 1972, 1983, etc.).

Īn multe situatii iulie este mai racoroasa decāt īn mod obisnuit, valorile termice coborānd sub media lunara īn intervalele: 1912-1913, 1968-1969, 1977-1982, 1984-1985, sau īn anii: 1943, 1962, 1965, 1971, 1993.