VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI TURISTICE BOTOSANI

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI TURISTICE BOTOSANI

CUPRINS:

1. Prezentarea generala a zonei:

Analiza SWOT

1. Prezentarea generala a zonei

Municipiul Botosani Resedinta a judetului, municipiul Botosani este asezat în Câmpia Moldovei, având o populatie în jur de 129000 de locuitori.
Localitatea este mentionata pentru prima oara în Letopisetul cronicarului Grigore Ureche în descrierea navalirii tatarilor din 1439. Dezvoltarea târgului s-a datorat faptului ca acesta s-a aflat la raspântie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alba de Lvov si mai departe, spre orasele Hauseatice de la Marea Baltica.

Date istorice

1439 -prima atestare documentara
1551 - Biserica "Sf. Gheorghe" este ctitorita de doamna Elena, sotia domnitorului Petru Rares
1552 - Biserica "Adormirea Maicii Domnului", cu acelasi ctitor, doamna Elena
1670 - apare cea mai veche pecete a târgului pe un document
1759, 28 decembrie - este înfiintata cea mai veche "scoala domneasca"
1820 - ia fiinta "Casa obsteasca", cu misiunea de a pava drumurile
1825 - se organizeaza piata din centrul orasului care în 1832 va fi iluminata pe timp de noapte cu lumânari
1832 - ia fiinta corpul pompierilor si se pun bazele organizarii sanitare
1835 - ia fiinta scoala primara Armeana
1831 - Boierul I. Mavromati înfiinteaza spitalul "Sf. Spiridon"
1838 - ia fiinta o trupa de teatru, care va alcatui nucleul teatrului "M. Eminescu", înfiintat la 21 decembrie 1914
1864 - Mihai Eminescu lucreaza ca practicant la tribunalul orasului
1866 - se inaugureaza prima tipografie
1868 - se înfiinteaza Camera de comert si industrie pentru judetele Botosani, Dorohoi si Suceava
1871 - prima gradina publica
1887 - apare Liceul de fete "Carmen Silva"

1926 - înfiinteaza Universitatea Populara "Nicolae Iorga"

• Asezarea geografica

Judetul Botosani, regiunea cuprinsa între Siret si Prut, având o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat în partea de nord-est a României, învecinându-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova.

Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate.

Resedinta judetului este municipiul Botosani si este situat în sudul acestuia. Resedinta de judet se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat în documente, pentru prima oara, în anul 1439, vechimea sa fiind însa mult mai mare. Din târgul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtând pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii.

Totodata el este cunoscut în întreaga tara pentru personalitatile nascute aici.

• Populatia

Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensamântul efectuat în anul 2002), 40% locuiesc în mediul urban si 282.322 60% în mediul rural.

Structura etnica, conform ultimului recensamânt, este formata din: români, rromi, rusi-lipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.

Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind împartit între alte culte.

Dupa numarul de locuitori, judetul Botosani se încadreaza la limita dintre judetele mici si mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural al judetului.

• Caile de acces

Transportul în judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate însumeaza 159 km (1 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene.

Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.

Accesul spre Botosani dinspre judetele limitrofe se realizeaza conform hartii prezentate în anexa 1, astfel: legatura cu centrele studentesti Iasi si Suceava se face prin drumul european (DE) 58, iar cu orasele intrajudetene, respectiv Dorohoi, Saveni, se face prin drumul national ( DN) 29.

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

Resurse turistice naturale :

• relieful

Teritoriul judetului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest si în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variaza între 587m în zona Dealu Mare Tudora si 54 m în lunca Prutului.

Relieful este în cea mai mare parte putin proeminent, reprezentând vai largi, platforme netede si pante reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un tarâm al frumusetii blânde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalând o netulburata armonie

• reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului este pusa în evidenta de râurile Prut, Siret si Jijia, împreuna cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia în centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. Iazurile judetului, în numar de 148, însumeaza o suprafata de 3.600 ha. În zona Stânca-Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulari de apa din tara cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna;

• clima

Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala mai redusa decât în restul tarii - 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud - vest. Media anuala a temperaturii este în aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.

• flora si fauna

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc...

Rezervatii si monumente ale naturii

• Stanca - Stefanesti ( lânga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha
• padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;
• padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lânga Vorona);
• padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie întinsa pe o suprafata de 117 ha, localizata în regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat în calcare si gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase înalte;
• fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;
• arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;
• rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha;
• rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;

Edificii religioase

Privit de pe dealurile din împrejurimi, în special de calatorii straini, unul din aspectele ce surprindea era numarul mare de clopotnite ce se înaltau deasupra caselor. De aceea a fost numit ,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns în anul 1891 la 18 (13 ortodoxe, doua armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost construite si întretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din municipiul Botosani sunt:

Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfânt din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras. Pictura interioara, de mare valoare, dateaza din secolul al XV-lea , pastrându-se partial. Biserica a fost amplasata într -o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce înconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas sfânt maretia de odinioara.

Biserica armeneasca - Botosani (1535).

Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construita dupa modelul bisericii Popauti, în forma de cruce cu un turnulet la mijloc. Prima clopotnita zidita separat de biserica s-a ruinat, apoi s-a construit alta, lipita de biserica. si aceasta a fost însa ruinata lasând loc alteia care exista si astazi. În vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, în calitate de ctitori, mai multe persoane printe care Ioan Mihai Racovita, Roxana Doamna, Anastasia Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe este legata de una dintre pecetile orasului care-l reprezinta pe Sfântul Gheorghe calare, omorând un balaur. Acest sfânt este considerat patron si ocrotitor al orasului Botosani. De aceea Zilele Orasului se tin întotdeauna în preajma sarbatorii Sfântului Gheorghe.

Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, având pictura interioara refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet.

Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, îsi are începuturile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre cele mai mari si mai încapatoare din oras.A fost finalizata în aproximativ cinci ani de zile. Clopotnita, construita în 1809, fiind solida, a ramas lipita de noua biserica, adaugândui-se un etaj. În 1878, marele vornic Iordache Ciolac a înzestrat biserica cu o catapeteasma noua, a zugravit interiorul si a facut argintariile.

Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus Treboniu Laurian". Prima mentiune documentara legata de existenta catolicilor în botosani s-a gasit într-o veche mitrica a parohiei din Horlesti, din care reiese ca la 8 decembrie 1781 a avut loc un botez în ,,Butuszan ,,. În aceeasi mitrica se gaseste mentiunea ca, în anul 1748, s-a înfiintat parohia catolica din Botosani.Deoarece printre catolicii botosaneni se gaseau multi veniti din Polonia, un preot polon, Cajetanus, a încercat, la începutul secolului al XIX-lea sa construiasca o biserica, dar fara rezultat. Dintr-o scrisoare ramasa de la episcopul Paul Sardi, din Iasi, reiese ca în acel an biserica era în constructie.Dupa anul 1872 s-a marit prin ridicarea a doua nave laterale si adaptarea ei la stilul gotic datorita cresterii populatiei de religie catolica.

Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost înaltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris în limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament artistic. Pe lânga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca învata religia si limba rusa.

Manastirea Agafton, comuna Curtesti a fost întemeiata de sihastrul Agafton, care a dat si numele asezamântului. Aici a fost staretaOlimpiada, una dintre matusile lui Mihai Eminescu.

Manastirea Vorona, comuna Vorona, construita în secolul XVII, cuprinde si un muzeu cu obiecte de cult si cu valoare de patrimoniu. In aceasta manastire s-a calugarit actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. Începuturile manastirii dateaza din jurul anului 1600, când, câtiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. În anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista înca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datând din secolul XVII-XIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha. La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868 sub îndrumarea staretului Rafail. Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta.

Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.

• Edificii culturale

Botosaniul a fost si ramâne un centru al culturii românesti. Viata culturala a judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga (n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii românesti în multe domenii.

Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari românesti în care se vorbea româneste pe scena. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie. Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", înfiintat în 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui botosanean.

Viata culturala se desfasoara si în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume.

3. Prezentarea bazei tehnico-materiale

Municipiul Botosani dispune de o importanta baza de cazare si servire care se adreseaza atât locuitorilor cât si turistilor.

Unitati de cazare

Cazarea turistilor se poate face în cele mai bune conditii în hoteluri dotate corespunzator, cu personal de serviciu calificat, asigurându-se toate serviciile de baza si auxiliare. Cele mai reprezentative hoteluri sunt :

• Hotel MARIA 4 *

Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici, la Botosani, Complexul Hotelier "Maria", din strada Unirii nr. 12, vine în întâmpinarea turistilor, aflatori în municipiul si judetul Botosani, de pe alte coordonate, cu alte rigori, satisfacându-le pretentii noi, superioare. Complexul Hotelier "Maria" îsi trage obârsia din fosta U.C.A. (Unitate de Cazare si Alimentatie) a trecutului P.C.R., unitate datând din anul 1970. Ulterior, în anul 2003, vechii cladiri i s-a adaugat un corp nou, devenind, astfel, Complexul Hotelier "Maria".

Distingem, daca ne referim la capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de camere si 2 apartamente, în regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un apartament, în regim de 4 stele, acestea din urma arondate spatiului nou. Fara îndoiala, turistii au, din acest punct de vedere, tot confortul, bucurându-se de cele mai optime conditii de odihna, de un ambiant select. Totodata, li se circumscriu celor doua spatii de cazare 350 locuri la mese în saloane si 436 locuri în spatii deschise (terasa, gradina de vara, club-bazin).

Bunaoara, la gradina de vara, rustic amenajata, aducând cu un veritabil muzeu etnografic în aer liber, la vremea mustului, calatorul, dar si localnicul se pot înfrupta cu o ulcica de must, cu mititei, frigarui, cârnaciori apetisanti, dupa plac, fiecare tradând o reteta aparte, purtând amprenta veche, nu alta decât cea stiuta de patronul - manager Liviu Manole, de la Domnia Sa de-acasa, de la Rediu, comuna Radauti Prut, de unde se trage, de la parintii si bunicii sai.

Se vede treaba, traditia bucatariei românesti este pe mâini bune, pricepute. Fara discutie, clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu - sarmalute moldovenesti la ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace, sarbusca, nacreala si multe altele, dupa pofta, satisfacând toate gusturile si exigentele, fiind adevarate delicii gastronomice. De precizat faptul - remarcabil - ca toate preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a managerului Liviu Manole.

Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde! De ce n-am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, având, în spate o rara si veche reteta româneasca.

4.Modalitati de agrement

Complexul memorial "Mihai Eminescu" Ipotesti În 1936 a fost refacuta vechea casa a Eminovicilor, cazuta în ruina. Ea a suferit mai multe restaurari de-a lungul timpului, ultima si cea mai importanta între anii1977-1979, când a fost reamplasata pe vechile fundatii si refacuta în stilul acesteia. În interior sunt reconstituite în spiritul timpului biroul caminarului Gheorghe Eminovici, tatal poetului, camera celor doua surori Aglae si Harieta, salonul si fastuosul hol, sunt expuse obiecte originale si documente care evoca anii în care familia poetului a locuit

Complexul mai cuprinde:
- bisericuta familiei (lânga aceasta se afla mormintele parintilor Raluca si Gheorghe Eminovici)
-biserica comemorativa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil"; pe perete, la intrare este portretul poetului
- Biblioteca Nationala de poezie, care contine 1700 de exponate, dotata cu sala de lectura si amfiteatru în aer liber de circa 400 de locuri
- Muzeul memorial "Mihai Eminescu" cu exponate din viata si opera poetului
- Pensiune turistica de cazare de 36 de locuri

Casa Papadopol care a apartinut ultimilor proprietari ai mosiei Eminovicestilor, adaposteste în prezent Muzeul etnografic al complexului

Casa memoriala "George Enescu", sat Liveni
Inaugurata în 1956. În casa nu prea mare, cu pridvor si patru încaperi separate de o tinda este reconstituita cu grija ambianta anilor copilariei marelui muzician.
Sunt expuse obiecte ale familiei, fotogafii,manuscrise, partituri muzicale etc. Vizitarea casei din Liveni prilejuieste vizitatorului ocazia întelegerii mai bune a muzicii lui Enescu, a spiritului acestuia, a caracterului profund national al operei celui ce a creat nemuritoarea "Rapsodie româna

Evenimente ale orasului Botosani - atractie pentru turisti

14-15 ianuarie "Zilele Mihai Eminescu" Botosani. Se decerneaza Premiul national de poezie "Mihai Eminescu" 27 februarie-1 martie "Martisor dorohoian", Dorohoi 20-23 aprilie Zilele municipiuluiBotosani. Se sarbatoreste patronul spiritual al Botosaniului "Sfântul Gheorghe", cu hramul bisericii cu acelasi nume 22-23 mai Festivalul folcloric "Satule mândra gradina", Bucecea 24-26 mai "Mostenire din batrâni", cântecul si dansul pentru elevi 14-15 iunie Festivalul national de muzica folk pe versuri de M. Eminescu,Ipotesti 14-15 iunie "Porni Luceafarul", Ipotesti, Vorona, Botosani, omagierea poetului M. Eminescu 23 iunie Festivalul judetean al fanfarelor, Botosani 29 iunie Festivalul folcloric "Holda de aur", Tudora 29 iunie Festivalul usturoiului, Copalau 15 august Festivalul folcloric "Hora de la Flamânzi", Flamânzi

5. Valorificarea potentialului turistic al zonei Botosani

Pentru a valorifica în mod eficient potentialul turistic de care dispune zona Botosani este necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru a sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont în elaborarea politicilor de marketing.

In vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaza a fi atinse si strategiile de urmat pentru valorificarea eficienta a potentialului turistic al acestei zone se efectueaza analiza SWOT (auditul intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se va reflecta în transformarea amenintarilor în oportunitati prin utilizarea eficienta a resurselor de care dispune.

Evidentierea punctelor tari

Ca puncte forte putem mentiona urmatoarele aspecte :

Potentialul turistic antropic diversificat si anume :

• multitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric
• multitudinea edificiilor de cultura care reliefeaza viata personalitatilor botosanene

2. Potentialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico-geografic din regiunea în care se afla municipiul Botosani imprima peisajului de aici unele trasaturi de o deosebita importanta turistica. Asa este, de exemplu, variatia mare pe o distanta relativ mica, a înaltimii reliefului, a covorului vegetal si a prezentei luciului argintiu al undei iazurilor din apropiere. Mai mult decât atât, existenta în apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere, constituie pentru turistii sositi în acest vechi si important centru urban un prilej de a admira, de acolo de sus, atât diversitatea privelistilor din jur, cât si întreaga desfasurare a municipiului Botosani cu tot ce area vechi si nou în structura sa.

3. Posibilitatea practicarii turismului itinerant. De exemplu, se pot avea în vedere urmatoarele itinerare turistice în judet :

Turul municipiului Botosani : Centrul vechi // Biserica Uspenia ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Ciomac- Cantemir // Biserica ,, Sf. Gheorghe,, // Biserica Armeano-Gregoriana ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Sofian // Casa Memoriala ,, Nicolae Iorga" // Muzeul de istorie al judetului Botosani // Muzeul de etnografie // Parcul Mihai Eminescu // Manastirea Popauti

Botosani-Dorohoi-Darabani-Mitoc-Saveni-Botosani: Manastirea Agafton // Cetatile traco-getice de la Stâncesti // Memorialul Ipotesti // Bucecea- Baltile Siretului // Biserica de lemn,, Adormirea Maicii Domnului,, Braiesti // Muzeul de stiinte ale Naturii Dorohoi // Muzeul "George Enescu" Dorohoi // Biserica de lemn " Vârgolici" Dorohoi // Expozitia cu vânzare de sticlarie si portelan "Glass Porcelain Manufactuires Debelly" din Dorohoi // Expozitia cu vânzare de ceramica "Maxim-Primitive Art Collection" din Dorohoi // Casa Memoriala "G. Enescu" Liveni // Cetatea Breznea Dersca // Biserica de lemn ,, Adormirea Maicii Domnului,, Hiliseu Crisan // Fagetul secular de la Stuhoasa - Suharau // Biserica " Sf. Nicolae" Darabani // Conacul "Ion Pillat" din Miorcani // Asezarea paleolitica de la Mitoc- "Malu Galben" // Muzeul de Arheologie si "Colectia Ciuca" Saveni

Botosani-Corni- Vorona- Cosula - stefanesti -Botosani: Cetatea de la Corni // Biserica de lemn"Schimbarea la fata" Oraseni Schit // Manastirea Vorona si Sihastria Voronei // Padurea Tudora // Manastirea Cosula // Biserica "Cuvioasa Paraschiva" stefanesti // Expozitia de arta contemporana "stefan Luchian" stefanesti // Nodul hidrotehnic Stânca-Costesti

Botosani-Ipotesti-Padurea Baisa-Agafton-Stâncesti-Botosani

Botosani poate fi si punct de plecare în excursii interjudetene de o zi, în Suceava, Neamt si Iasi.

4. Posibilitatea practicarii vânatului si pescuitului sportiv este favorizat de bogatia faunei si conditiile prielnice dezvoltarii acesteia.

5. Traditii si obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp constituie pentru orice persoana un interes deosebit.

6. Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.

7. Oferta gastronomica foarte variata, cu meniuri bogate, de la preparate culinare traditionale pâna la specialitati din toate zonele geografice ale tarii, chiar ale lumii, care sa satisfaca toate gusturile.

Ca puncte slabe ne putem opri la urmatoarele aspecte :

Baza tehnico-materiala se adreseaza în special turistilor de week-end si oamenilor de afaceri, celor aflati în tranzit si nu este adaptata tuturor categoriilor de turisti

Lipsa mijloacelor informationale : reviste de specialitate, pliante, brosuri, fluturasi care sa asigure promovarea corespunzatoare a potentialului turistic local

Insuficienta materialelor promotionale si a unor programe de marketing corespunzatoare, în cadrul întreprinderilor de turism din zona în vederea promovarii itinerariilor de agrement, includerea în itinerarii cu zone turistice cunoscute învecinate

Modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc)

Judetul Botosani este capatul de linie pentru orice cale de acces folosita, de aceea nu poate atrage turistii în mod direct, ci doar printr-o politica de promovare foarte eficienta.

Tinerii care se pregatesc în domeniul turismului ramân, de obicei în centrele studentesti, pentru a se perfectiona în vederea obtinerii unei burse de studii în strainatate si pentru a capata experienta, accepta diverse locuri de munca în domeniu sub nivelul lor de pregatire.

Nivelul de trai modest al majoritatii locuitorilor din Botosani influenteaza negativ dezvolatrea turismului , produsul turistic al zonei se sdreseaza turistilor de masa, mai putin celor cu venituri ridicate, turistilor de lux.

Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutica nu permite practicarea turismului balneo-climateric.

Oportunitatile zonei turistice Botosani

Modernizarea unitatilor din domeniul turismului si interesul pentru asigurarea serviciilor doar de catre personal calificat

Atitudinea favorabila a administratiei locale fata de investitiile în turism, pentru cunoasterea istoriei, culturii care are radacini adânci în zona Botosaniului

Traditiile si obiceiurile specific moldovenesti pot constitui un element de atractie pentru turistii internationali

Atragerea tinerilor absolventi în domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice

Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru meseriile din domeniul Turism si alimentatie în vederea recrutarii de personal calificat

Dorinta oamenilor de a se retrage în mijlocul naturii mirifice

Amenintari

• Preferintele turistilor români pentru petrecerea vacantelor în strainatate
• Existenta unui numar foarte restrâns de structuri de primire turistica, de categorie superioara sau de lux
• Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica existente în aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite
• Inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui segment de piata vizat, iar în cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari, pe piata careia se doreste penetrarea, în funtie de particularitatile acesteia

Rezulatul acestor analize se concretizeaza în ideea ca potentialul turistic al zonei este dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune întocmirea unui plan strategic de marketing. Zona turistica Botosani poate fi exploatata daca, eloborând un program de marketing corespunzator, bazat pe o promovare intensa, este prezentata segmentului de piata adecvat.

Propuneri de valorificare a potentialului turistic al zonei Botosani

Valorificarea potentialului turistic de care dispune Botosaniul presupune în primul rând întocmirea unui program promotional. Acest program de marketing îsi propune ca obiectiv general  promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant.

Obiective :

• informarea celor interesati despre posibilitatile de practicare a turismului stiintific în zona, a turismului itinerant, sportiv, de vînatoare si pescuit, cât si a altor forme.
• crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare
• promovarea ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in extrasezon
• extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale
• înlaturarea convingerilor negative formate in rândul potentialilor turisti
• promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare
• revigorarea si imbunatatirea publicitatii
• realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale promotionale strict necesare

Aceasta prezentare sintetizata a zonei Botosanilor o putem încheia cu urmatoarea recomandare si invitatie în acelasi timp.

Renumita prin frumusetea peisajului si bogatia patrimoniului cultural national acumulat în decursul veacurilor, zona Botosanilor se recomanda, fara nici o îndoiala, ca una dintre cele mai interesante parti de tara pentru toti cei care dioresc sa cunoasca extraordinarele valori existente aici si care asteapta, cu mult interes, sa poposeasca în nord-estul Moldovei, o adevarata placa turnanta a civilizatiilor stabile sau migratoare.

BIBLIOGRAFIE:

LACHE C. , BUsNEA D. - MARKETING TURISTIC-studii de caz- TIPO MOLDOVA, IAsI 2004

LACHE C. - MARKETING TURISTIC- TIPO MOLDOVA, IAsI 2004

CULTURA & TURISM, Revista de specialitate editata de Ministerul Culturii

PAGINI AURII