VARIANTA
I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.
II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere; altitudini de 450-550
m. 3.
III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene, in timp ce
clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;
-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm, in timp ce in Podisul
Dobrogei sunt sub 450 mm;
b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede, despartite de culoare largi de vale
ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale, cueste,
depresiuni, inseuari, versanti abrupti;
- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in Podisul Sucevei altitudinea
Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);
c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce Subcarpatii
Curburii au influente continentale de ariditate;
-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul,
iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.
IV.B - Muntii Apuseni
a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata Mare/ Bihor);
-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene, pesteri etc);
-existenta depresiunilor "golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor;
b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;
c)influente oceanice din vest;
d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;
e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;
b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)
a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);
-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);
-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti - Depresiunea Brasov;
-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin eroziune diferentiala (sfincsi,
stanci curioase);
b)Depresiunea Brasov;
c)climat tipic/nontan;
d)etajul fagului / etajul coniferelor;
e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice;
f)Brasov si Sfantu Gheorghe.
V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului, minereurile de fier
din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti)
au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) si
Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);
b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistrale
feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi, respectiv Henri Coanda-
Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);
c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor, in
zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor si
gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul de
tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;
-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza, in zona colinara,
sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langa
functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care preiau functii industriale sau
de servicii;
d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresc
cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;
- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi, in campie si roci dure, in
zona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.
VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie, iulie, august);
d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95 mm
VARIANTA
I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.
II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie
constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj
Petrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva; 6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.
Suceava.
III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest, in timp ce Campia
Moldovei are influente continentale de ariditate;
-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul;
b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate), in timp ce in Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase;
-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m), pe cand Muntii Banatului
abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);
c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.
IV. D - Podisul Dobrogei de Sud
a)- altitudini, in general, sub 200 m;
-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii iar la
suprafata o cuvertura de loess;
-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi;
b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente de ariditate si pontice;
c)zona stepei / zona silvostepei;
d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;
e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu nuanta de ariditate.
b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest)
a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri;
-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu lunci extinse;
-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor), alcatuite;
predominant din pietrisuri si nisipuri;
b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)Pitesti, Alexandria, Slatina;
e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea);
influentele climatice
(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp ce in vest
precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);
b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii;
-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si^ca urmare,
industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitati
rurale;
c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictiv
in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile netede, culoarele
largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie;
-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea si
densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai
mari de populatie;
d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei;
-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice, continentale de ariditate
etc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului.
VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase de aer tropical)
si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 6° C.
VARIANTA
I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.
II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia; 3.1
Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime; 4. Lac de baraj
natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.
III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce in Podisul Sucevei
apar influente scandinavo-baltice;
-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul Sucevei bate uneori
iarna crivatul;
b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice,
in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea petrografica ce determina
paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru - munti alcatuiti din
formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);
- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai redus
comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata (numeroase depresiuni
si culoare de vale) si masivitatea mai redusa;
c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest, in timp ce in
Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est;
- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in Podisul
Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est.
IV.C - Muntii Poiana Rusca
a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;
-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);
-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat de vai scurte si adanci;
b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:
c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase;
d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;
e)minereuri de fier, cupru, marmura.
I - Campia Romana la Vest de Arges
a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in sud;
-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci extinse si terase ale afluentilor
Dunarii;
-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;
b)zona silvostepei/ zona stejarului;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)petrol si gaze asociate;
e)
V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratul
inferior.
-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic, oxigenat, cu salinitate
de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic, neoxigenat, bogat in H2S, cu
o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);
b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajare
a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in zona colinara etc).
-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza cultura graului si a florii soarelui,
sorgului, tutunului, caisului, piersicului.
-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de meri si pruni.
c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada si
de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura, zgomote etc.)
-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de precipitatii torentiale,
inghet-dezghet etc.
d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de
precipitatii odata cu altitudinea;
-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai bogate comparativ cu
estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii mai
reduse si secete frecvente.
VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare globale, generata de
forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media aritmetica a temperaturilor
medii lunare; f) 12° C.
VARIANTA
I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.
II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -
Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn, huila.
III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in timp ce in Podisul
Barladului sunt influente continentale de ariditate;
- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei, in timp
ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.
b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii Apuseni abia trec
de 1800 m;
-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii Apuseni (datorita
altitudinilor mai mici);
-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de fragmentare, in timp ce Muntii
Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale,
pasuri);
c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate si pontice, in timp ce in
Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;
-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud, in timp
ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.
IV.A - Subcarpatii Curburii
a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele si argilele;
-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;
-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;
b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;
c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;
d)sare, petrol, gaze asociate;
e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pe
substrat marno-argilos;
b.F- Podisul Mehedinti
a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;
-altitudini intre 500-700 m;
-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;
b)lac carstic - Lacul Zaton;
c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;
d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana;
e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin;
V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse
(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste de
temperatura, zgomotele etc);
-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat marno-argilos,
genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si formeaza un
strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);
b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;
-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si hartiei care
valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de fier), fie din tara
(stuful din Delta Dunarii);
c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline;
-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins;
lacuri in masive de sare;
d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata de masivele
demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate, identice, indiferent de
unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;
-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui optim teritorial,
valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.
VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta circulatiei continentale
dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e) circa 5 mm; f)
mai si iulie.
VARIANTA
I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.
II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3.13 -Crisul
Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cu
topirea zapezii in zona montana (primavara);
III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate, in timp ce in Podisul
Somesan apar influente oceanice;
-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud, in timp ce
in Podisul Somesan este de 8-9° C;
b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic are o structura
necutata, de tip piemontan;
-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de depresiuni strajuite,
la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic apare sub forma
unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud, despartite de culoarele largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in Grupa Fagaras
apar influente oceanice din vest;
-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras in
timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;
IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est generat de alcatuirea
petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline, in est,
munti alcatuiti din flis);
-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m);
-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;
b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;
c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;
d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn), calcare, andezit
manganetc;
e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpiij
(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).
D - Podisul Tarnavelor
a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de vai largi, cu lunc
si terase;-altitudini de 400-600 m;
-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand glimee;
b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest;
c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;
d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa cambisoluri;
e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale, alunecari car pot afecta asezari,
cai de comunicatie, terenuri agricole etc.
V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fie
din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii pentru importi de materii
prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile altitudinale mai mari care
duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) ale
Carpatilor Orientali, comparati
cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai putin variate, determina o mai
mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;
c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei Parang determina
o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde precipitatiile mai reduse si
gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor forestiere;
d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic,
pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-22 %o, neoxigenat, abiotic,
bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata lipsei curentilor verticali;
- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);
VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia radiatiei calorice in cursul
anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a temperaturilor medii
lunare.
VARIANTA
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.
II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-
Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5. inundatii.
III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei are
influente continentale de ariditate;-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei bate crivatul;
b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziuni
granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se remarca
paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici,
in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti alcatuiti din flis);
-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in grupa Nordica a
Carpatilor Orientali depasesc 2000 m;
c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate, in timp ce
Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice;
-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in Podisul
Somesan depasesc 600 mm/an.
IV.D - Podisul Getic
a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri);
-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;
-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud, despartite de vai largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
b)influenta submediteraneana din sud-vest;
c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;
d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;
e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;
f)lignit, petrol / gaze asociate.
C - Sub carpatii Moldovei
a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;
-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri, nisipuri);
-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un aliniament de culmi
subcarpatice;
b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;
c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;
d)petrol, gaze asociate, sare;
e)Onesti / Piatra Neamt;
f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;
V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m;
-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne.
-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci, create prin eroziune
diferentiala;
-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline, lacuri carstice,
pod natural etc);
b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess, diferentele altitudinale mici si
climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a solurilor comparativ cu alte
unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele altitudinale si etajarea climatica
determina o mare varietate de soluri;
c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi dir
Carpati;
-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite de vai largi cu lunci s
terase;
d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara, desfasurarea altitudinali
influenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric si radiar al retelei de raur
debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimi
scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile solului (prin alcatuire
petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare biogeografica, panti
grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii de solificar
determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri in zonele mi
joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);
VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august; d) mai 107 mn august
105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.
|
