VARIANTA
I. 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c; 7. a; 8. d; 9. d; 10. a.
II. 1.
Somesan; 4. Câmpia Boianului; 5. Grupa Bucegi;
II. a D (Câmpia Banatului) si J (Delta Dunarii),: etaj climatic - în unitatea D - climat de câmpie iar în unitatea J - climat de delta; influente climatice - în unitatea D influente oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: mai bogate în unitatea D-600 mm/an si mai scazute în unitatea J - 400 mm/an;
b. E (Subcarpatii Moldovei) si H (Subcarpatii Getici),: Subcarpatii Getici au un relief mai complex, prezentând sectoare cu câte doua siruri de depresiuni si dealuri iar Subcarpatii Moldovei au un relief simplu format din trei depresiuni închise de dealuri subcarpatice; în unitatea H înaltimile maxime depasesc 1000 m iar în unitatea E înaltimea maxima nu ajunge la 1000 m;
c. B (Câmpia Olteniei) si D (Câmpia Banatului),: ambele unitati se încadreaza la etajul climatului de câmpie;ambele unitati au temperaturi de 10-11; ambele prezinta influente submediteraneene;
IV. a. F (Podisul Bârladului):
a) - s-a format prin depunere de sedimente;
- este alcatuit din roci sedimentare moi: pietrisuri, nisipuri, marne, argile;
- altitudinea scade de la N (500 m) spre S (200 m);
- este afectat de alunecari de teren;
b) etajul padurilor de foioase - stejar/ silvostepa; - 1 punct
c) argiluvisoluri; - 1 punct
d) petrol / gaze naturale; - 2 puncte
e) Vaslui; - 1 punct
f) alunecari de teren; defrisari; degradari de terenuri, eroziune accelerata, afectarea cailor de comunicatii; - 3 puncte
b. G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali);
a) - formati prin încretire si vulcanism;
- alcatuita din roci variate dispuse pe aliniamente: vulcanice în vest, sisturi cristaline în centru si sedimentare în est;
- se prezinta sub forma unor siruri de culmi paralele orientate NV-SE; -prezinta relief glaciar, carstic, petrografic;
- prezinta fragmentare accentuata cu mari depresiuni si culoare de vai;
b) etaj climatic montan; influente scandinavo-baltice; vânturi de vest; - 3
c) lac glaciar - Lala / Buhaescu; - 2 puncte
d) cresterea animalelor. - 1 punct
V. a. Carpatii Meridionali prin etajarea altitudinala pâna la 2500 m prezinta o diversitate mai mare a vegetatiei decât Subcarpatii, astfel în zonele joase este prezenta padurea de foioase (specifica si Subcarpa 22422t192w tilor), la altitudini de 800-1200 m padurea de amestec, iar la peste 1200 m padurea de conifere. în zonele cele mai înalte este specifica vegetatia alpina si subalpina; - 4 puncte
b. Prin specificul reliefului carpatic, potentialul hidroenergetic în aceste zone este mai ridicat ceea ce face ca aici sa se afle cele mai multe si mai mari amenajari hidroenergetice: Lotru, Bicaz, Vidraru, Gura Apei, Marisel s.a. în aceste zone, datorita reliefului (profilului vailor), la care se adauga si clima (cantitatea mare si constanta de precipitatii) se pot construi tehnic cele mai multe si mai mari hidrocentrale. - 4 puncte
c. Reteaua hidrografica prin
caracterul radiar (de multe ori transcarpatic), densitate si repartitie
la nivelul teritoriului si al treptelor de relief (mai ales în zonele
înalte si colinare),prin intermediul vailor
create de ape a favorizat si influentat configuratia si
traseele principalelor artere de transport feroviar si rutier din
d. Datorita pozitiei geografice a celor doua unitati care se situeaza în zone cu influente climatice diferite (de ariditate în Podisul Dobrogei si oceanice în Dealurile de Vest), în cele doua unitati precipitatiile medii anuale sunt diferite. în Dealurile de Vest, cantitatile sunt situ¬ate între 600-800 mm/an, iar în Podisul Dobrogei sub 500 mm/an. Precipitatiile sunt diferite si datorita altitudinii si dispunerii reliefului (mai ales în partea vestica a tarii). - 4 puncte
VI. a. 8500 mcubi/sec; mai; - 2 puncte
b. 2000 m cubi/sec.; octombrie; - 2 puncte
c. Din luna mai debitul Dunarii scade pâna în octombrie, datorita scaderii precipitatiilor
si cresterii temperaturii si a consumului de apa în agricultura; - 4 puncte
d. primavara; - 2 puncte
e. media debitelor lunare; - 2 puncte
VARIANTA
l 1. c; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. c; 9. b; 10. c.
II1.
III. a. I (Câmpia Banatului) si J (Câmpia Moldovei): influente climatice: în unitatea I întâlnim influente submediateraneene iar în unitaea J influente de ariditate (continentale); precipitatii medii anuale: sunt mai bogate în I cu o valoare de peste 600 mm/an si mai scazute în J de 500 mm/an.
b. E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si H (Podisul Getic): în unitatea E întâlnim vegetatia padurilor de foioase si conifere iar în unitatea H padurea de foioase/ stejar;
c. A (Subcarpatii Moldovei) si D (Subcarpatii Getici): în ambele zone solurile specifice fac parte din clasa argiluvisoluri (în zone mai joase) si cambisoluri (în zone mai înalte).
d. C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima unitatii marcate cu F (Muntii Poiana Rusca): etaj climatic - în unitatea F caracteristic este climatul de munte iar în unitatea C cel de podis; temperatura medie anuala - este mai ridicata în unitatea C si mai scazuta în F; precipitatiile sunt mai scazute în unitatea C fata de unitatea F; influentele climatice: influente de ariditate în C si oceanice
în F.
IV. a. H (Podisul Getic)
a) Piemontul/ podisulGetic; -1 punct
b) altitudinea reliefului; etaj climatic de dealuri, influenta submediteraneeana; -
c) Jiul, Oltul, Argesul; - 2 puncte
d) petrol, gaze naturale, lignit; - 3 puncte
e) argiluvisoluri; - 1 punct
b. E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) - s-au format prin încretire si vulcanism;
- se prezinta sub forma de siruri paralele orientate NV-SE;
- sunt alcatuiti din roci variate: vulcanice în vest, cristaline în centru si sedimentare în est;
- prezinta relief glaciar, relief vulcanic;
- fragmentare accentuata a reliefului cu multe depresiuni si vai ale apeior;
b) Muntii Rodnei, Maramuresului si depresiunile: Maramuresului. Domelor;
c) Somesul Mare, Bistrita; - 2 puncte
d) influente scandinavo-baltice; - 1 punct
e) minereuri neferoase, roci de constructii; - 2 puncte
VARIANTA
II. 1. sare, lignit; 2. Sibiu, Piatra Neamt, Deva, Târgoviste; 3. Târnava Mare, Arges, siret; 4 pontice
III. a. C (Câmpia Transilvaniei) si F (Carpatii Maramuresului si Bucovinei): etaj climatic, în unitatea C, de dealuri
V. a) Densitatea medie a populatiei României este de 91 loc/km2. Fata de aceasta pe teritoriul tarii exista diferentieri sensibile (peste 100 loc/km2 sau sub 25 loc/km2) fie datorita reliefului înalt, fie întinderilor mari de apa (Delta Dunarii), fie prezentei unor resurse de subsol (Subcarpatii-petrol, gaze naturale) sau în perimetrul administrativ al unor orase mari; - 4 puncte
b) Pe teritoriul României cele 3400 de lacuri se diferentiaza din punct de vedere ge¬netic în naturale si antropice. Cele naturale sunt si rezultatul actiunii asupra scoartei atât a fortelor din interiorul scoartei cât si a celor din exterior. Au aparut astfel lacuri glaciare, vulcanice, carstice, lagune, limane. Omul a realizat acumulari cu diferite destinatii: lacuri hidroenergetice, iazuri, agrement. - 4
c) vegetatia (totalitatea plantelor) reprezinta suma contributiei componentelor naturale si antropice; se diferentiaza pe altitudine si etaje sau tipuri de clima. Densitatea formatiunilor vegetale sunt o rezultanta a pozitiei geografice a României cu influente din: Europa Centrala si de est (60%), boreale si alpine (10%), mediteraneene 16% si doar 4% sunt endemice. Mai trebuie amintita si
vegetatia sagetala si ruderala rezultata prin interventia antropica asupra spatiilor din apropierea oraselor si satelor.
d) Casimcea si Jijia, desi apartin de bazine hidrografice diferite, prezinta unele
asemanari care justifica lipsa amenajarilor hidroenergetice. Sunt râuri scazute cu debite medii, panta redusa, viteza de scurgere mica. 4 puncte
VI. a) 10000 m3/ s - mai; - 2 puncte
b) 3300-3400 m3/ s - octombrie; - 2 puncte
c) 6700-6600 m3/ s; - 1 punct
d) ascendent - precipitatiile determinate de circulatia verstica; topirea zapezilor;
e) toamna; 1 punct
f) ianuarie, februarie; - 2 puncte Total 12 p
VARIANTA
I. 1. b; 2. a; 3. a; 4. b; 5. a; 6. c; 7. d; 8. c; 9, a; 10. c.
II. 1. Zalau, Tulcea, Tg. Mures; 2. Somesul Mare.Tâmava Mare, Cerna; 3. Solul, petrol;4. Podisul Mehedinti s-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.Relieful este alcatuit din platouri si culmi, separate de vai adânci create prin eroziunea diferentiala. Are altitudini între 500-600 m.
III. a. B (Câmpia Baraganului) si H (Câmpia Transilvaniei), : etajul climatic din unitatea B, de câmpie accentuat în unitatea H de dealuri, temperatura medie anuala de 10°C -11°C în B si 8°C -9°C în H; precipitatii - media anuala de 600-800 mm/ an în H si 400-500 mm/ an în B, vânturile de vest în H si crivatul în B, influente de ariditate în B si oceanice în H.
b. C (Subcarpatii Curburii) si J (Grupa Parâng): relieful unitatii C s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa carpatica si sistem sinclinal si anticlinal în timp ce relieful unitatii J s-a format prin cutarea sedimentelor din geosinclinalul carpatic, în orogeneza alpina din cretacic pâna la începutul cuaternarului; unitatea C are o structura geologica
variata: argile, marne, pietrisuri, gresii, calcare sarmatice, în timp ce unitatea J este alcatuita predominant din sisturi cristaline si doar pe margini din calcare; altitudinea maxima din C este de 911 m (Magura Odobestilor), iar în J 2519 m (Parângul Mare).
c. F (Dealurile Lipovei) si G (Podisul Dobrogei de Sud);: etaj climatic în unitatea F, de dealuri joase în unitatea G de câmpie accentuat; temperatura medie anuala de 8°C -10°C în F si de 10°C -11 °C în G, precipitatii - media anuala de 600-700 mm/ an în F si 400-450 mm/ an în G; influenta climatica oceanica în F si pontica în G.
IV. a.A (Carpatii Moldo-Transilvani).
a) - au o alcatuire geologica relativ complicata evidentiata printr-o tripla zonalitate
longitudinala: în vest formatiuni vulcanice, în centru sisturi cristaline, iar în est flis cretacic si paleogen;
- au altitudini mai mari în N si mai reduse în S (Calimani 2100 m).
- fragmentare accentuata, evidentiata de un numar mare de depresiuni si trecatori;
- modelarea subaeriana exprimata prin prezenta platformelor de eroziune mai bine reprezentate în unitatile cristalino-mezozoice si flis cretacic;
- prezenta discontinuitatilor longitudinale: cea din Depresiunile Giurgeu, Ciuc si unele sectoare ale vailor.
b) Giurgeu, Ciuc; 2 puncte
c) De baraj natural, Lacu Rosu sau Lacul Sf. Ana de crater vulcanic. 2 puncte
d) Padurea, apele minerale, sulful. 3 puncte b. Câmpia de Vest la N de Valea Muresului.
a) - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea Lacului Panonic, care s-a retras treptat spre vest.
- este constituita din nisipuri, pietrisuri, argile, peste care s-a depus o cuvertura de loess.
- altitudinile sunt cuprinse între 80-90 m în câmpiile joase si 100-174 m în câmpiile înalte.
- prezenta dunelor de nisip (C. Carei)
- este plana, neteda, joasa;
b) Oceanica;
c) Molisoluri;
d) Satu Mare, Arad;
e) Apele termale, solurile, petrolul.
V. a) - Relieful Carpatilor este rezultatul etapelor orogenezei alpine.
- înaltarea si cutarea Carpatilor au intensificat modelarea subaeriana, conducând la formarea platformelor de eroziune (Borascu, Râu-ses-Predeal);
- Diversitatea petrografica a impus tipuri de relief, de la cel dezvoltat pe sisturi cristaline, la cel carstic sau vulcanic.
- Vaile au fragmentat muntii, formând chei, defilee.
- structura cutata a impus un relief dezvoltat pe sinclinale anticlinale.
- înaltarile de la începutul cuaternarului au dus la accentuarea rupturilor marginale, cu formarea foliilor, care au separat compartimente colorate (galbene - Lacul Timis) sau înaltate (horsturi-Poiana Rusca).
b) - este situat în Câmpia siretului Inferior (C. Galatiului), la confluenta siretului cu Dunarea;
- aceasta a determinat dezvoltarea transportului fluvial - Galati devenind cel mai im¬portant port fluvial;
- industria siderurgica a fost favorizata de prezenta Dunarii, care a facilitat importul de materii prime (cocs, minereuri de fier);
- constructiile navale au fost facilitate de Dunare;
- agricultura preoraseneasca (cultura legumelor), s-a dezvoltat în strânsa legatura cu populatia Galatiului într-o regiune de câmpie drenata de doua artere hidrografice importante;
c) - relieful de dealuri a impus cultura vitei-de-vie;
- petrolul exploatat de peste 100 de ani a dus la dezvoltarea industriei chimice;
- carbunii au impulsionat industria extractiva; 4 puncte
d) Procesul formarii solurilor este complex si de durata, fiind influentat de clima, roca, vegetatie, relief.
- diversitatea reliefului si vegetatia determina o mare varietate a tipurilor de sol.
- conditiile locale determinate de prezenta în apropierea scoartei a apelor subterane pot duce la formarea solurilor hidromorfe, în timp ce râurile pot genera, prin revarsari succesive, soluri aluvionare. 4 puncte
VI. a. 225-230 m3/ s - aprilie. 1 punct
b. 47-49 m3/ s - septembrie. 1 punct
c. August, septembrie, octombrie - 3 puncte
d. Primavara - 1 punct
e. Precipitatiile -1 punct
f. 180-181 m3/s-1 punct
g. Decembrie -100 m3/ s; mai - 200 m3/ s. 4 puncte
VARIANTA
I. 1. b; 2. d; 3.c ; 4. a; 5. a; 6. a; 7. d; 8. c; 9. a; 10. b.
II. 1. Cluj-Napoca.Timisoara,
III. a. 4 p pentru 2 deosebiri dintre clima unitatii marcate cu C etaj climatic montan, iar în D climat de câmpie, temperatura medie anuala în C este de 0°C - 6°C, iar în D de 10°C -11°C; precipitatii medii anuale: în unitatea C,1000-1200 si peste, iar în D 400-500 mm/an; influenta climatica în C scandinavo-baltica, iar în D de ariditate.
b. F (Muntii Apuseni), iar în H Grupa Muntilor Parâng.
Relieful unitatii H s-a dezvoltat pe o structura geologica complexa în timp ce relieful unitatii H s-a format pe roci predominant cristaline si doar pe margini roci sedimentare (calcar); Relieful unitatii H se caracterizeaza prin discontinuitate si lipsa de masivitate în timp ce unitatea F are o masivitate remarcabila; Relieful glaciar din unitatea H este bine reprezentat (circuri, vai glaciare, morene) în timp ce în F se remarca multitudinea tipurilor reliefului carstic) atât de suprafata cât si din interiorul scoartei), pesteri, doline, polii etc.
Altitudinile sunt mici în unitatea F (1849 m), în timp ce în H depasesc 2500 m (Vf. Parângu Mare 2519 m).
c E - temperaturile medii anuale
au valori de 10°C -11 °C în timp ce în unitatea J 8°C - 10°C; precipitatiile medii anuale au valori de 600-800 mm/ an în E, iar în unitatea J 500-600 mm/ an; în unitatea E sufla austrul, iar în J crivatul, influente de ariditate în J, iar în E submediteraneene;
IV. a. B (Carpatii Curburii);
a) cuprinde domenii montane cu vai si culmi orientate NE-SV, dar muntii realizeaza o mare curbura în care este inclusa Depresiunea Brasovului; alcatuiti în totalitate din flis polcagen altitudinile maxime ating 1700-1900 m (Vf. Ciucas - 1954 m); varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu formele specifice acestora:
- relief ruiniform pe conglomerate (Ciucas);
- relief dezvoltat pe gresii (Muntii Buzaului);
- relief dezvoltat pe calcare (Muntii Bârsei);
- relief dezvoltat pe dune de nisip (Reci-D. Brasov);
b) Prahova, Teleajen, Buzau;
c) Sf. Gheorghe;
d) padurea de conifere;
e) Brasovului;
f)spodosoluri
b. Unitatea I - Câmpia de Vest - la N de Mures;
a) - este neteda, joasa, plana;
- vaile au albii abia schitate cu lunci largi;
- prezenta dunelor de nisip în Câmpia Carei;
- altitudinile maxime de peste 100 m înaltime, câmpiile înalte - C. Vingai 174 m; o) Somes, Mures,Barcau;
c) molisoluri;
d) Oradea, Satu Mare;
e) petrol, ape termale.
V. a. Padurea pe teritoriul tarii noastre începe din câmpie - 200 m (C. Teleormanului, Vlasiei) si se termina la altitudinea de 1800 m (Carpatii Meridionali) si 1600 m Carpatii Orientali. între aceste limite se diferentiaza mai multe etaje (foioase, stejar, fag, conifere), ca urmare a cresterii altitudinii
reliefului si modificarii caracteristicilor climatice (scade temperatura si creste cantitatea de precipitatii); în anumite conditii climatice se produc inversiuni de vegetatie, iar în lungul râurilor se
dezvolta specii forestiere iubitoare de umezeala (salcie, plop, arin).
b). Circulatia generala a maselor de aer dinspre vest spre est determina scaderea cantitatii de precipitatii dinspre V spre E (640 cm2/mm/an la 350 mm/an). Radiatia solara are valori de 125 kcal/cm2/min în sudul tarii, 115 kcal/cm2/ min în N, iar 110 kcal/cm2, ceea ce determina temperaturi medii anuale de 10 grade C-11 grade C în sudul tarii, 8-9 grade C în nordul tarii si de 0 grade C la peste 2000 m altitudine. Relieful prin altitudine, expozitia versantilor, prezenta depresiunilor intra si submontane Ex. producerea fenomenului de inversiune termica, determina temperaturi mult mai scazute fata de zonele mai înalte din jurul depresiunilor.
c). - suprafetele de nivelare (peneplene) din Carpati rezultate în urma modelarii
subaeriene
- relieful glaciar ca urmare a glaciatiunii cuatemare când muntii înalti au fost acoperiti
de ghetari (riss);
- relieful petrografic impus de structura geologica variata a Carpatilor (carstic, pe conglomerate, sisturi cristaline);
d) - altitudini de 500-600 m;
- aspectul de ses cu terenuri agricole fertile;
- situarea la intersectia unor importante drumuri si cai ferate transcarpatice.
VI. a. 350 m3/ s: aprilie, mai; 4 puncte
b. 60-65 m3/ s ianuarie; 3 puncte
c. 285 m3/ s; 1 punct
d. aprilie, mai; 2 puncte
e. primavara; 1 punct
f. temperaturile scazute; 2 puncte
VARIANTA
I. 1. d; 2. a; 3. d; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. a; 9. c; 10. b.
II. 1.
3. Petrol, gaze asociate (de sonda);
4. - este constituita din pietrisuri, nisipuri si argile peste care s-a depus o cuvertura de loess groasa de 40 m;
- prezinta sectoare cu formatiuni de dune de nisip (în lungul lalomitei, Calmatuiului);
- frecventa depresiunilor de tasare în loess (crovuri)
III. a. B si G (Podisul Târnavelor): etaj climatic B, de câmpie, iar G (Pod. Târnavelor), de dealuri si podisuri;temperatura medie anuala în B de 10-11 grade C, iar în G de 8-9 grade C, precipitatii medii anuale 400-500 mm/ an în B, iar în G 500-700mm/ an; influente climatice oceanice în G, si de ariditate în B.
b. relieful unitatii C (Pod. Dobrogei de S) s-a format prin depunerea de sedimente, într-o mare pe un fundament cutat si foliat anteriors, rezultând o structura tabulara, cu usoare boltiri; în timp ce relieful unitatii F (Dealurile Lipovei) constituie o unitate de relief de tip piemontan, format în urma unui proces de sedimentare peste un fundament foliat si cazut în trepte spre V.
Altitudinea maxima în C este de 204 m (în Pod. Olteniei), în timp ce în C este de 311 m.Caracteristica este prezenta în F a rocilor vulcanice (bazalte, lucaret), în timp ce î n C loessul cuaternar îmbraca formatiunile de gresie si calcare.
c. I - Câmpia de Vest la S de Mures se înscrie etajului climatic de câmpie moderat în timp ce în J (Câmpia Moldovei) climatului de câmpie accentuat - temperatura medie anuala în I de 10-11 grade C, iar în J este de 8-10 grade C, precipitatii medii anuale de 640 mm/an în J si sub 500 mm/an; influente submediteraneene în I si de umiditate în J.
IV. a. Carpatii Maramuresului si Bucovinei.
S-au format pe parcusul multor etape ale orogenezei alpine.
Din punct de vedere petrografic, sunt formati din 3 fâsii paralele, care impun lanturi longitudinale
de munti:
1. fâsia centrala-cristalina-mezozoica
2. fâsia vestica-muntii vulcanici;
3. fâsia estica-muntii Flisului cretacic si paleogen.
- prezinta cea mai mare largime, dintre grupele Carpatilor Orientali (130-140 km de-a lungul frontierei de N);
- are cele mai mari altitudini - Rodnei 2303 m, din Carpatii Orientali. - 3 puncte
b. etajul climatului montan, scandinavo-baltice. 2 puncte
c. glaciar. - 2 puncte
d. Viseu, Iza. - 2 puncte
e. Minereu auro-argintifier, mangan. - 1 punct
b. a. H - Piemontul Getic
- S-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile cu intercalatii de carbuni), peste un fundament cristalin.
- Este o unitate tipic piemontana, cu interfluiri a caror latime creste de la N la S.
- Altitudini cuprinse între 600-700 m în N si 300 m în S, limita cu Câmpia Româna.
- Relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene torentiale.
b. lignit, petrol, gaze de sonda.
c. de dealuri si podis, submediteraneene.
d. Motru, Jiu.
V. a. Zona alpina - supranumita si stepa rece, se caracterizeaza prin prezenta pajistilor alpine, lipsa vegetatiei forestiere, datorita altitudinilor mari (peste 1800 m) si vânturilor puternice.
b. Pe fondul climatului temperat al tarii noastre, ca urmare a influentelor exterioare, barate de catre Carpati, se resimt influente oceanice în partea vestica si centrala a tarii;submediteraneana în SV tarii; de tranzitie în sectorul dintre Arges si Olt, de ariditate în S si E tarii scandinavo-baltice în N si pontice pe litoralul Marii Negre. Acestea se datoreaza circulatiei generale a maselor de aer la nivelul continentului european, dar si pozitiei geografice a României în cadrul Europei. c. Transportul de apa este mai ieftin si se preteaza pentru produse cu volum mare. între porturile dunarene si cele maritime se traficheaza atât materii prime (petrol, carbuni, minereuri de fier, bauxita), dar si produse finite, industriale si agroindustriale.
d. Fondul funciar agricol reprezinta 62% din totalitatea fondului funciar. Din cuprinsul fondului funciar agricol aprox. 63% reprezinta terenul agricol, urmat de pasuni, fânete vii si livezi. Fiecare componenta impune un anume mod de utilizare al terenurilor - de la cultura plantelor temporare (cereale, plante tehnice) si zonele cu terenuri arabile, la cele permanente din dealuri si podisuri.
VI. a. 350 m3/s- aprilie-mai. - 3 puncte
b. 70 m3/s - septembrie. - 2 puncte
c. cantitate redusa de precipitatii. - 1 punct
" d. media mediilor lunare împartita la 12 (media aritmetica). - 2 puncte
e. 280 m3/s. - 1 punct
f. precipitatiile de la începutul primaverii, combinate cu topirea zapezii din zona înalta.
VARIANTA
I. 1. d; 2. b; 3. ac; 4. a; 5. b; 6. b; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
II. 1.
3. Delta Dunarii reprezinta o câmpie terminala în formare, desfasurata între Patlageanca siMarea Neagra.
- Are o înclinare mica, de la Vest (0,006%) si o altitudine deasupra nivelului marii de numai + 0,52 m.
- Adâncurile cele mai mari se întâlnesc pe bratele Dunarii (-39 m pe bratul Chilia, -34 m pe bratul Tulcea, -36 m pe bratul Sf. Gheorghe).
- Relieful este supus permanent procesului de modelare (eroziunea malurilor, aluvionara ostroavelor, formarea deltei secundare la gura bratului Chilia).
4. Minereuri de Fe, Cu, Mn, huila.
III. a. B (Delta Dunarii) are un climat de câmpie, în timp ce unitatea
marcata cu C, un etaj climatic de dealuri; temperatura medie anuala în B este de 10°C-11 °C, iar în C este de 8°C - 9°C; precipitatiile medii anuale au valoarea de 300-350mm/an în B, iar în C de 500-700 mm/an; influentele climatice în B sunt cele pontice si de sriditate, iar în C cele oceanice.
b. Relieful unitatii marcate cu E (Subcarpatii Getici) sunt formati din roci sedimentare recente - gresii, conglomerate, argile, cutate în ultima faza a orogenezei alpine (miocen), în timp ce relieful unitatii marcate cu D (Muntii Fagaras), este alcatuit din roci dure, vechi (sisturi cristaline) puse în loc în prima parte a orogenezei alpine. în structura reliefului unitatii marcate cu E, se disting 2 siruri de depresiuni separate de doua aliniamentre deluroase, în timp ce unitatea marcata cu D are o structura masiva, cuprinzând o culme inalta si crenelata, abrupt aspre nord si cu pante mai domoale în sud. în unitatea marcata cu D altitudinile depasesc 2500 m (2544 m în Moldoveanu), iar în unitatea marcata cu E abia 1200 m în Dealu Chicera.
c. A (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) este cel montan, iar în J, cel de câmpie moderat; tempertura medie anuala este în A de 0°C - 6°C, iar în J de 10°C-11 °C, precipitatiile medii anuale de 1000-1200 si peste în A, iar în J de 500-600 mm/an,influente submediteraniene în J si scandinavo-baltice în A.
IV. a) A (Muntii Apuseni)
a. s-a format în timpul orogenezei alpine;
- este sectorul cel mai înalt si diversificat al Carpatiilor Occidentali;
- reprezinta un "mozaic petrografic" o sinteza geologica a întregului lant carpatic;
- scad în altitudine de la E-V;
- sunt puternic fregmentati;
- prezenta depresiunilor golf;
- altitudinea maxima 1849 m;
- relieful carstic foarte bine dezvoltat (pesteri chei, izbucuri);
- modelarea ciclica cu prezenta suprafetelor de nivelare;
b. oceanica; - 2 puncte
c. auro-argintifere; 2 puncte
d. risipite (crânguri); 2 puncte
e. Crisul Alb, Somesul Mic; 1 punct
b)a. Podisul Bârladului
- s-a format prin depunerea de roci sedimentare peste un fundament cristalin (Platf. esteuropeana,rigid si cazut în trepte spre sud).
- Din punct de vedere petrografic este alcatuit din argile, mame, nisipuri, gresii, pietrisuri, dar si calcare, dispuse orizontal sau monoclinal, fapt ce explica gama larga de procese (alunecari de teren, eroziunea torentiala), care provoaca degradari intense.
- Are altitudini de la 400 m în N la 10 m în Lunca Prutului si 200 m în contactul cu Câmpia Româna.
- Are un relief tipic structurat cu platouri netede, creste-forme simetrice de relief
b. de ariditate;
c. argiluviale;
d. Vaslui, Bârlad;
e. solul, gazele naturale; ,
f. alunecari de teren.
V. a) Hazardele se clasifica dupa cauzele care le determina, în hazarde naturale si antropice. Din categoria celor naturale, în M-tii Carpati, frecvente sunt: hazardele geomorfologice (alunecari, prabusiri avalanse de pietre); hazarde climatice (viscol, înghet, vânturi puternice); hazarde hidrologice (inundatii), hazarde antropice (focul).
b) Scaderea cantitatii de radiatie solara de la sud catre nordul tarii 1115 Kcal/ cm2/min. latitudine face ca temperatura aerului sa aiba valori mai scazute cu 20 în N decât în sudul tarii (8°C - 9°C la 10°C -11°C). Precipitatiile scad de la sud catre nord, ca urmare a modificarii treptelor de relief, de la cel de câmpie, cu cantitati medii de precipitatii de 400-600 mm/an la cel de munte 1000-1200 mm/an, sau podis cu 600-800 mm/an.
Influentele exterioare - submediteraneene si de ariditate SV si S si cele ocenice si scandinavobaltice explica scaderea temperaturii dar si pe a precipitatiilor de la N la S.
c) Stepa din C. Baraganului. Stepa reprezinta astazi o zona de vegetatie reconstituita dupa peticile care au mai fost pastrate, în unele zone mai greu accesibile. în ultima suta de ani, aceasta a fost înlocuita prin culturi, în special graminee, datorita solurilor fertile si extinderii asezarilor.
d) Marea Neagra este pentru România fereastra catre Oceanul Planetar, din care decurge avantajul dezvoltarii transportului maritim. De asemenea, ofera posibilitatea comunicarii cu tarileriverane marii, posibilitatea dezvoltarii turismului balnear.
VI. a.- 2°C -februarie; - 2 puncte
b. 19°C-iunie;-2 puncte
c. 17°C; - 2 puncte
d. 4°C; - 2 puncte
e. radiatia solara si relieful; - 4 puncte
|
