VARIANTA 56 - 62 rezolvari

VARIANTA

I. 1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. d; 6. b; 7. d; 8. c; 9. c; 10. d.

II. 1. Crisul Repede; 2. Focsani, Resita, Zalau; 3.Somesul Mic, Suceava 4. Cibin, Crisul Alb, Bârlad;

III. a. E (Podisul Getic) H- (Carpatii Mojdo-Transilvani)

E- se înscrie climatului de dealuri si podis, iar H- climatului montan;Temperatura medie anuala, 8°C - 10°C în E, iar în H, 8°C - 9°C precipitatiile medii multe anuale 500-700 mm/an în E si 1000-1200 si peste în H.

b. A- Subcarpatii Moldovei si D-Subcarpatii Curburii.

Unitatea de relief A constituie cel mai simplu areal de top subcarpatic, formata din 3 mari depresiuni închise spre exterior de dealuri cu structuta cutata, iar unitatea D are o structura complexa, cuprinzând un rând de depresiuni la contactul cu muntele - puse în evidenta prin procese erozionale - închise spre exterior de un aliniament de dealuri cu structura cutata. înspre exteriorul

acestora se afla un al doilea sir de depresiuni "intracolinare", închise de dealuri cu structura cutata; altitudinea maxima în A este de 911 m - culmea Plesu, iar în D 1236 m în Dealu Chicera.

c. G - Podisul Târnavelor; J-Câmpia Moldovei; G - Etaj climatic de deal si podis, iar în J de câmpie;

Temperaturi medii anuale 8°C - 9°C in G, iar în J , ,9°C - 10°C precipitatiile medii multe anuale 500-700 mm/an în G si sub 500 mm/an în J; influente climatice oceanice în G si de ariditate în J.

IV. a. Podisul Dobrogei

a) - cel mai tipic si complex podis din România.

- partea centrala a podisului s-a format în onogeneza baikalian-coledoniana când se cuteaza sisturile verzi din Podisul Casimcei, în onogeneza hercinica se pun în evidenta cutele orientate în NV-SE din Muntii Macinului, iar manifestarile vulcanice din zona Tulcei întregesc Dobrogea de Nord; partea sudica a podisului suporta în neozioc ample procese de sedimentare prin depunerea straturilor de calcar si gresie, peste un fundament cutat si foliat anterior. Este îmbracat cu un strat de loess (30 m grosime), strapuns de frecvente roci calcaroase.

- Are în structura o mare varietate de roci;

- Relieful prezinta aspecte montane înm -tii Macinului, munti cu aspect rezidual, neuniform (piramide, stâlpi, pietre rotunjite), dezvoltat pe roci dure (granite hercinice).

- Relieful colinar si de podis în Dl. Tulcei, Niculitel

- Relieful carstic (doline, poli, pesteri).

- Altitudinea medie 125 m-maxima 467 m M-tii Macin.

b) soluri balane;

c) pontice;

d) stepa;

e) limane fluviatile, lagune maritime;

f) Constanta, Tulcea.

B a. H- Carpatii Maramuresului si Bucovinei

- tripla zonalitate petrografica (vulcanic-sisturi cristaline-flis crotacic paleogen)

- varietatea tipurilor de relief - glaciar (vai), vulcanic (conuri, cratere, neck), petrografic, pe gresii, conglomerate.

- altitudini mari: 2303 m Rodnei;

- cea mai mare latime: 130-140 km pe granita de N.

b. spodosoluri;

c. scandinavo-baltice;

d. lacuri formate în masive de sare, glaciare, de baraj antropic;

e. padurea, apele, minereuri neferoase.

- prezinta fragmentare accentuata cu mari depresiuni (Maramuresului, Domelor) si culoare de vai;

b) climat montan; influente scandinavo-baltice si oceanice; - 2 puncte

c) minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie; - 2 puncte

d) avalanse, prabusiri, alunecari de teren; precipitatii bogate, pante accentuate; pagube materiale; - 3 puncte

V. a. - Orientarea lantului carpatic, cu rol de bariera în circulatia maselor de aer influenteaza separarea influentelor oceanice de cele continentale, determinând precipitatii mai bogate în vestul si centrul tarii si mai scazute în exteriorul Carpatilor. Precipitatiile sunt influentate de altitudinea reliefului, astfel în zonele de câmpie se înregistreaza sub 600 mm/an, în zonele colinare între 600-800 mm/an, iar în zonele montane peste 800, atingând chiar si 1400 mm/an în muntii înalti de peste 2000 m. - 4 puncte

b. - Prin cantitatea si calitatile lor apele subterane pot fi utilizate în alimentarea cu apa a localitatilor, cele cu caracteristici chimice si fizice deosebite (apele minerale si termale), se utilizeaza în scop terapeutic în multe statiuni balneare si la încalzirea serelor si chiar a locuintelor acolo unde exista. - 4 puncte

c. -Varietatea etajelor climatice determinate de altitudinea reliefului a impus si o etajare a vegetatiei, astfel în zonele cu climat de câmpie, vegetatia specifica este cea de stepa si silvostepa, în zonele cu climat de deal si podis cea a padurilor de foioase (stejar si fag), iar în zonele cu climat montan etajul padurilor de conifere si al vegetatiei alpine. - 4 puncte

d. - Prin rangul si statutul de oras capitala, prin marimea demografica si importanta economica, orasul Bucuresti este cel mai important nod de comunicatii din România. Bucurestiul reprezinta punctul de convergenta a celui mai mare numar de cai ferate magistrale si sosele importante din tara, prin care se conecteaza la circulatia internationala. La Bucuresti se afla cel mai mare aeroport international al tarii - 4 puncte

VI. a. 58 mm; noiembrie; - 2 puncte

b. 144 mm; iunie; - 2 puncte

c. vara; altitudine ridicata; - 2 puncte

VARIANTA

I.1.c; 2. d; 3. a; 4. a; 5. a; 6. b; 7. c; 8. d; 9. d; 10. d.

II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:

1. Timis, Buzau; 2. Ciuc, Giurgeu; 3. Somes; 4. Râmnicu Vâlcea, Giurgiu; 5. Minereu de fier,cupru, plumb;

III. a. 4 p pentru doua deosebiri dintre clima unitatii marcate cu B (Dealurile Silvaniei) si E (Câmpia Baraganului) etajul climatic în B de dealuri în E de câmpie; temperatura medie anuala 8°C - 9°C, iar în E 10°C - 11 °C, precipitatiile medii anuale 700-800 mm/an, iar în E 400-500 mm/an; influenta oceanica în B si de ariditate în E;

b J (Grupa Parâng si H (Podisul Someselor). Relieful unitatii I se caracterizeaza prin masivitate datorita structurii geologice-sisturi cristaline, în timp ce relieful unitatii H este format din interfluvii netede dezvoltate pe un substrat sedimentar usor înclinat spre S -E; altitudinea în J depaseste 2500 m (2519 în Parângu Mare) în timp ce unitatea H are altitudini de 500-600 m.

c. F (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) si I (Piemontul Getic); în F se înscrie climatul montan în timp ce în I de deal si de podis; temperatura medie anuala în F este 0°C - 6 °C, iar în I 8°C - 10°C; precipitatiile medii anuale în unitatea notata cu F sunt de 1000-1200 mm/an, iar în unitatea notata cu I 500-700 mm/an; influenta climatica în F scandinavo-baltice, iar în I submediteraneene;

IV. a) C Masivul Dobrogiei de N:

a. S-a format în etape orogenetice succesive (baikalian-caledonica-hercinica-alpina); Are o structura geologica variata de sisturi verzi-granite paleozoice - calcare triasice si formatiuni sedimentare recente; Cuprinde cea mai veche peneplena (Podisul Casimciei); Are o înclinare generala de la Dunare spre mare.

b. Muntii Macinului, Dl. Tulcei, Podisul Babadag, Podisul Casimcei;

c. de dealuri joase, de ariditate;

d. silvostepa;

e. cutremur de pamânt.

b) a. D (Subcarpatii Moldovei): 3 puncte

b. Bistrita.Trotusi; 2 puncte

c. alunecari de teren; 2 puncte

d. Piatra Neamt; 2 puncte

e. sare, petrol. 1 punct

V. a) altitudiniile mai mari în N tarii, influentele climatice oceanice si scandinavo-baltice fac ca precipitatiile sa fie mai mari decât în S tarii, temperaturile medii anuale mai coborâte cu ~2°C se explica prin diferenta de 5°C latitudine înte N si S tarii ceea ce determina scaderea radiatiei solare de la 125 kcal/cm/mm în S la 115 kcal/cm/min.

, b) patrunderea în interiorul Subcarpatilor Curburii, a unor pinteni montani din flis paleo-gen. Altitudinile mari 996 m Magura Odobestilor; Structura întortocheata a depresiunilor; Numarul mare al teraselor (10);

c) Densitatile mari de populatie se explica prin:

- Favorabilitatea mediului în anumite trepte de relief (Subcarpatii Curburii, Cui. siretului);

- Existenta unor regiuni cu potential demografic ridicat (Moldova);

- Prezenta unor resurse ale solului si subsolului (Podisul Transilvaniei-Cul. Muresului);

- Prezenta unor orase cu numar mare de locuitori;

d) în treapta câmpiilor si dealurilor joase predomina: terenurile arabile, în timp ce pe dealuri si podisuri: viile si livezile, iar în zona montana: pasunile si fânetele.

VI. a) - 2 °C - ianuarie; 3 puncte

b) 23°C - iunie; 3 puncte

c) 25°C; - 1 punct

d) relieful, distributia radiatiei solare pe parcursul unui an; - 4 puncte

e)4°C.-1 punct'

VARIANTA

I.1. d; 2. c; 3. c; 4. c; 5. c; 6. b; 7. b; 8. b; 9. a; 10. d.

II. 1. Bârlad, Somes, Prahova; 2. Târgoviste, Craiova, Focsani, Piatra Neamt; 3. Mures;4. Timisoara;

III. a. A (Delta Dunarii) si J (Muntii Fagaras)

- etajul climatic de câmpie în A si montan în J; temperatura medie anuala în unitatea marcata cu A 10°C -11°C si în unitatea marcata cu J 0°C - 6°C; precipitatii medii anuale 300-350 mm/an în A si în J 1000-1200 mm/an si peste, influente pontice în A si oceanice în J;

b. D (Subcarpatii Curburii) si F (Câmpia Moldovei): relieful unitatii D s-a format prin tectonizarea sedimentelor din avanfosa

carpatica în orogeneza alpina în timp ce în F s-a format prin depunerea de sedimente (nisip, argile, marne) peste un fundament cristalin (Platforma est-europeana). Altitudinile din D se apropie de 1000 m în timp ce în E se mentin în jur de 200 m; unitatea marcata cu D prezinta o structura întortocheata de dealuri si depresiuni în timp ce în F are un relief usor ondulat cu interfluvii plate si vai paralele cu frecvente alunecari de teren si torenti;

c. B (Podisul Mehedinti) si E (Câmpia Moldovei: etajul climatic în unitatea B dealuri joase si înalte si montan în E; temperaturile medii anuale 7°C - 10°C în B si 0°C - 6°C în E;

- precipitatiile medii anuale 600-800 mm/an în B si 1000-1200 mm/an în E.

IV. a) C (Podisul Târnavelor);

- Cea mai întinsa subunitate a Podisului Transilvaniei;

- S-a format prin umplerea cu sedimente (pietrisuri, argile, gresii, conglomerate, calcare) a unei vechi zone de scufundare lenta, aparuta la începutul orogenezei alpine;

- Are un relief înalt, peste 600 m ce coboara în trepte de la E-V;

- Prezenta domurilor si cuestelor;

- Asimetria vaii;

- Intensitatea alunecarii de teren; - 2 puncte

b) climat de deal si de podis, oceanica; - 2 puncte

c) Târnava Mare.Tamava Mica; 2 puncte

d) iazurile; în spatele unor valuri de alunecare; - 2 puncte

e) cambisoluri; - 1 punct

f) Târgu Mures; - 1 punct

b) G (sectorul Câmpiei României între Olt si Arges).

a) s-a format pe o succesiune de acumulari sedimentare masive în lacul ce acoperea teritoriul actual al/Câmpiei Române.

- Este constituita din pietris (nisip, argila si loess);

- înclinata de la N-S dar si de la V-E(Oltul si Argesul spre SE);

- Are altitudini de 300 m în Câmpia Pitestilor;

- Prezinta un relief de trasare sub forma de gavane si padive;

- Este format din mai multe tipuri de câmpii (piemontane, tabulare, de subsidenta);

b) de câmpie moderat, de tranzitie;

c) silvostepa;

d) molisoluri;

e) Alexandria;

V. a) structura geologica-sisturi cristaline în Carpatii Meridionali si mozaicata în Carpatii Occidentali;

- Altitudinile de peste 2500 m în Carpatii Meridionali si doar 1848 m în Carpatii Occidentali;

- Numarul mic de vai transversale în Carpatii Meridionali (Valea Oltului) si numarul mare în Carpatii Occidentali;

- Depresiuni si trecatori putine în Carpatii Meridionali si multe si diferite ca geneza în Carpatii Occidentali (depresiunile golf); - 4 puncte

b) influenta Marii Negre se reduce la o falie îngusta în zona laterala -30-35 km de la tarm spre interior si consta în veri lipsite de canicula, ierni blânde (+1°C în ianuarie la Mangalia) si producerea brizelor (diurne si nocturne); - 4 puncte

c) Dupa marime satele din zona de munte sunt din categoria celor mjci-pâna la 100 locuitoricatune si crânguri mici pâna la 500 locuitori. Din punct de vedere econonic sunt sate - 4 puncte

zootehnice (bovine, ovine), forestiere (cherestea), miniere (Cu, Fe, carbune), turistice (zona Bran, Moldova);

d) Delta Dunarii si Carpatii Meridionali. în prima unitate datorita suprafetelor întinse de apa,iar în a doua unitate: altitudinea, masivitatea, fragmentarea redusa. - 4 puncte

VI. a)145m3/s-lunie;- 2 puncte

b) 55 m3/s-octombrie; - 2 puncte

c) 90 m3/s; - 2 puncte

d) ascendent-precipitatiile determinate de circulatia verticala; - 3 puncte

e) 65 m3/s, 130 m3/s, 80 m3/s. - 3 puncte Total 12 p

VARIANTA

I. 1. b; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. b; 8. b; 9. d; 10. b.

II. 1. Somes, Satu Mare; 2. Târgoviste, Galati, Piatra Neamt, Bucuresti; 3. autica, auticlitate; 4. Crisul Repede, Bega, Prahova;

III. a. F (Muntii Poiana Rusca) si D (Podisul Târnavelor) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic, în unitatea F este de munte, iar în unitatea marcata cu D de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala 700-1200 mm/an în F si 500-700 mm/an în D.

b. A (Carpatii Maramuresului si Bucovinei) si F (Poiana Ruscai: în A altitudinile maxime sunt de 2303 m (muntii Rodnei) iar în F 1374 în Pades, structura geologica dispusa, sub forma a trei fâsii paralele în A (vulcaniicristaline-

sedimentar) si masiva sisturi- cristaline în F; F reprezinta un horst Tipic, iar în A

caracteristic este relieful petrografic (de la cel vulcanic la cel pe gresie si calcar);

c. G (Delta Dunarii) si I : etajul climatic în G - de câmpie, iar în J de câmpie si dealuri joase; temperatura medie anuala 10°C - 11 °C în G si 8°C - 10 °C în J; precipitatii 300-350 mm/an în G si 400-500 mm/an în J. în unitatea marcata cu J apar influente de ariditate, iar în G pontice.

IV. a H (Dealurile Silvaniei) - 2 puncte

b. de dealuri joase si înalte, oceanice; - 2 puncte

c) cambisoluri; - 2 puncte

d) padurea de stejar si fag; - 2 puncte

e) inundatii (hazard hidrologic) precipitatii bogate într-un interval de timp scurt; f) Zalau. - 1 punct

b) J (Muntii Fagaras).

a) sunt cei mai înalti dintre toti muntii nostri (2544 m); sunt formati dintr-o culme nordica masiva, înalta si cu frecvente muscaturi ale ghetarilor cuaternari;

- sunt mai josi în S si mai fragmentati de catre afluentii Oltului, Argesului;

b) montani;

c) glaciare, de baraj antropic; d)Arges,Topolog;

e) padurea de conifere si etajul subalpin;

V. a) despicaturile, alunecarile de teren, eroziunea torentiala;

b) partea centrala a Podisului Dobrogei s-a format în timpul orogenezei baikalian-caledoniana, când se cuteaza sisturile verzi din Podisul Casimcei-cele mai vechi roci din tara care apar la suprafata; mai târziu, orogeneza hercinica pune în evidenta granitele din Muntii Macinului, iar orogeneza alpina calcarele, gresiile, conglomeratele si loessul cuaternar din partea nordica a acestuia.

c) dupa marime, satele din zona câmpiei se înscriu în categoria celor mari (1500-400) si foarte mari peste 4000 iar forma vetrei este data de (modul de dispunere a gospodariilor în teritoriu), si de textura (reteaua stradala); se deosebesc asfel: sate adunate cu o forma geometrica regulata: rectangulara, adunate, compacta;

d) variatia densitatii este determinata de:

- factorii fizico-geografici (relief, clima, vegetatie, resurse);

- factorii demografici (diferenta de spor natural între estul si vestul tari);

- factorii economici;

- factorii istorici;

Vl.a)23°C;iulie;-2 puncte

b) - 2°C; ianuarie; - 2 puncte

c)21°C;-1 punct

d)16°C,5°C; 2 puncte

e) variatia radiatiei solare de la un anotimp la altui

f) media aritmetica a temperaturilor, medii lunare; - 2puncte Total 12 p

VARIANTA

I. 1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. b; 9. c; 10. d.

II. 1. orasele: Calarasi, Braila, Galati si Brasov - 4 p

2. râurile: Buzau, Prahova - 2 p 3. antichitate (Constanta), daco-romana (Cluj-Napoca) - 2 p 4. orasele: Pitesti, Satu Mare - 2 p

III. a. Podisului Bârladului si Grupelor Parâng si Retezat-Godeanu:

- temperatura medie anuala este diferita -în Podisul Bârladului 8-10° C si în Grupele Parâng si Retezat-Godeanu 0-6° C;

- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - în Podisul Bârladului 600-800 mm/an si în Grupele Retezat-Godeanu 1000-1400 mm/an;

- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul în Podisul Bârladului si austrul în Grupele Parâng si Retezat-Godeanu;

- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale în Podisul Bârladului si submediteraneeneîn Grupa Retezat-Godeanu;

- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podisul Bârladului si montan, alpin în Grupa Parâng si Retezat-Godeanu.

b. Deltei Dunarii si Muntilor Apuseni:

- temperatura medie anuala este diferita - în Delta Dunarii 11-11,5° C si în Muntii Apuseni 0-6° C;

- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - în Delta Dunarii 300-400 mm/an si în Muntii Apuseni 1000-1400 mm/an;

- influentele climatice sunt diferite - influente pontice în Delta Dunarii si influente oceanice în Muntii Apuseni;

- etajul climatic este diferit - de câmpie joasa în Delta Dunarii si montan în Muntii Apuseni.

c. 4 p pentru doua deosebiri între relieful Subcarpatilor Moldovei si relieful Câmpiei Olteniei:

- altitudinea reliefului în Subcarpatii Moldovei depaseste 700 m si este mai mare decât altitudinea reliefului Câmpiei Olteniei (150-200 m);

- modul de formare a Subcarpatilor Moldovei este prin cutarea straturilor în ultimele faze ale orogenezei alpine, diferit de cel al Câmpiei Olteniei care s-a format în urma depunerii sedimentelor (nisipuri, pietrisuri), pe locul unui fost lac (Lacul Getic);

- în alcatuirea geologica a Subcarpatilor Moldovei predomina rocile sedimentare (gresii, conglomerate), roci care nu se gasesc în Câmpia Olteniei;

- în relieful Subcarpatilor Moldovei apar aliniamente de depresiuni submontane si aliniamente de dealuri, iar în Câmpia Olteniei relieful este dispus tabular (orizontal), cu zone unde se întâlnesc acumulari de nisip;

- desfasurarea Subcarpatilor Moldovei este N-S, iar a Câmpiei Olteniei V-E.

IV. a. a) doua aspecte specifice ale reliefului -

- Subcarpatii Getici reprezinta o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei al¬pine prin încretirea scoartei în ultimele faze de cutare;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, mame, argile, nisipuri, pietrisuri, sare, carbuni);

- cuprinde un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;

- altitudinea maxima este întâlnita în Dealul Chiciora - 1218 m sau în Magura Matau -1018m;

- orientarea culmilor este E-V, paralel cu muntii;

- la est de Valea Oltului sunt depresiuni mici separate de dealuri numite muscele -Muscelele Argesului;

- la vest de Valea Oltului depresiunile de sub munte sunt mai mari si comunica între ele alcatuind Depresiunea Subcarpatica Nord-Olteana;

- sâmburii de sare deranjeaza depozitele situate deasupra formând cute diapire;

- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza terenurile;

- trecerea la Podisul Getic se realizeaza prin cueste - relief asimetric;

- vaile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;

b) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse de subsol dintre urmatoarele -petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), sare;

c) un etaj climatic si o influenta climatica - 2 p: etajul climatic de dealuri înalte si influente de tranzitie sau submediteraneene;

d) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul padurilor de amestec al fagului cu stejarul, etajul fagului/ etajul foioaselor;

e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);

f) - 2 p: Râmnicu Vâlcea si Târgu Jiu.

- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonica), acoperit cu depozite sedimentare;

- alcatuita din roci moi (nisipuri, .pietrisuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat de loess;

- altitudinea maxima este întâlnita în Câmpia Vingai - 146 m;

- relieful este jos cu o înclinare foarte slaba, din care cauza apele râurilor au cursuri sovaielnice, cu albiile abia schitate putând iesi din matca, fapt pentru care au fostîndiguite pe unele portiuni;

- înclinarea usoara de la E spre V este evidentiata de directia de curgere a râurilor;

- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;

- vaile sunt largi, cu lunci extinse si terase;

- sunt întâlnite doua trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite de inundatii si câmpii joase (sub 100 m) cu miscari lente de subsidenta (terenuri mlastinoase, râuri divagante cu frecvente revarsari);

b) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse dintre urmatoarele - petrol, gaze asociate,ape geotermale, roci pentru constructii (nisip);

c) o zona de vegetatie - 1 p: oricare zona de vegetatie dintre urmatoarele - zona stepei cu etajul silvostepei sau zona de padure cu etajul stejarului;

d) o influenta climatica - 1 p: influente oceanice;

e) un râu dintre cele marcate pe harta -1 p: oricare din cele doua: Timis, Bega;

f) un oras cu peste 100000 locuitori - 1 p: oricare dintre Timisoara, Arad;

g) un tip sau o clasa de sol - 1 p: clasa molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri levigate).

V. a. în Carpati relieful prin altitudine si prezenta terenurilor accidentate, activitatile umane /predominante sunt cele legate de zootehnie, exploatarea fondului forestier, iar în Câmpia Româna lipsa pantelor si fertilitatea mare a solurilor au determinat dezvoltarea activitatilor p!e tip agricol, în principal, cultura cerealelor, dar si exploatarea resurselor energetice (petrol si gaze.

b.Vânturile de vest care actioneaza asupra vestului tarii precum si în Depresiunea Colinara a Transilvaniei genereaza precipitatii bogate. Crivatul care îsi face simtita prezenta în estul tarii (Câmpia Moldovei, Podisul Bârladului), în sud-est (Podisul Dobrogei si Câmpia Româna sectorul estic) genereaza viscole si temperaturi ale aerului foarte scazute pe perioada iernii.

c.Doua posibilitati de crestere a populatiei în România sunt: - reducerea migratiilor; cresterea natalitatii.

d. în privinta marimii demografice putem amintim depopuiarea satelor izolate, aflate departe de cai importante de comunicatie sau de alte centre urbane. Sub aspectul functiilor economice se constata o crestere a ponderii asezarilor cu functii mixte, care i-au adaugat functiei traditionale (agricultura) fie industria prelucratoare, fie activitatea comerciala si turistica.

VI. a. intervalul de crestere numerica a populatiei este între anii 1930-1992; -

b. intervalul de descrestere a numarului de locuitori este între anii 1992-2002;

c. un factor care a contribuit la cresterea numerica a populatiei este reprezentat de sporulnatural ce a înregistrat valori mari datorita politicii antinataliste si interzicerii avorturilor. d. diferenta între numarul de locuitori în 1948 si numarul de locuitori în 1977 esteaproximativ de cinci milioane locuitori; - e. doua cauze ale scaderii numarului populatiei României dupa anul 1992: situatia economica incerta care a determinat migratii, dar si scaderea natalitatii. -

VARIANTA

I. 1. c; 2. b; 3. d; 4. b; 5. a; 6. b; 7. a; 8. d; 9. d; 10. c.

II. 1. orasele: Calarasi, Tulcea, Slobozia si Braila; - 4p 2. orasele: Târgu Mures si Alba lulia; - 2p 3. industria siderurgica; - 1p 4. râurile: Prahova, Vedea si Moldova. - 3p

III. a. 4p pentru doua deosebiri între clima Subcarpatilor Moldovei si clima Câmpiei de Vest la sud de Valea Muresului:

- temperatura medie anuala este diferita - în Subcarpatii Moldovei 8-10° C si în Câmpia de Vest la sud de Valea Muresului 10-11° C;

- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - în Subcarpatii Moldovei 800-1000 mm/an si în Câmpia de Vest la sud de Valea Muresului 500-700 mm/an;

- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul în Subcarpatii Moldovei si vânturile de vest în Câmpia de Vest la sud de Valea Muresului;

- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentaleîn Subcarpatii Moldovei si oceanice în Câmpia de Vest la sud de Valea Muresului;

- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Subcarpatii Moldovei si climat de câmpii joase în Câmpia de Vest la sud de Valea Muresului.

b. 4 p pentru doua deosebiri între clima Deltei Dunarii si clima Grupei Centrale a

Carpatilor Orientali:

- temperatura medie anuala este diferita - în Delta Dunarii 11-11,5° C si în Grupa Centrala a Carpatilor Orientali 0-6° C si sub 0°C, în Muntii Calimani datorita altitudinilor de peste 2000 m;

- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - în Delta Dunarii 300-400 mm/an si în Grupa Centrala a Carpatilor Orientali 1000-1200 mm/an;

- influentele climatice sunt diferite - influente pontice în Delta Dunarii si est-continentale în Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;

- etajul climatic este diferit - de câmpie joasa în Delta Dunarii si montan în Grupa Centrala a Carpatilor Orientali.

c. 4 p pentru doua deosebiri între relieful Podisului Bârladului si relieful Muntilor Apuseni:

- altitudinea Muntilor Apuseni (1849 m în Vârful Curcubata Mare din Muntii Bihor) este mai mare decât altitudinea Podisului Bârladului (400-500 m);

- în alcatuirea geologica a Muntilor Apuseni apar toate tipurile de roci (sedimentare, metamorfice, magmatice), însa în Podisul Bârladului sunt prezente doar rocile sedimentare;

- pe calcarele din Muntii Apuseni s-a dezvoltat un relief carstic cu pesteri si chei

(pestera Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad, Cheile Bulzului, Cheile Somesului Cald) spre deosebire de Podisul Bârladului al carui relief este alcatuit din: platouri netede si cueste.

IV. a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p

- este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei;

- la începutul cuaternarului a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 m, capatând caracter alpin, fiind numiti "Alpii Transilvaniei";

- sunt alcatuiti petrografic din sisturi cristaline cu intruziuni granitice si calcare;

- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Parâng - 2519 m, vârful Parângul Mare, în Muntii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;

- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafete de nivelare) - Borascu (2000-2200 m), Râu-ses (1200-1600 m) si Gornovita sau a Predealului (1000

- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri are adapostesc lacuri (Lacul Gâlcescu-Muntii Parâng, Lacul Bucura si Zanoaga - Muntii Retezat), vai glaciare;

- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile Oltetului, Galbenei), pesteri (Pestera Polovragi, Muierii, Cioclovina)

- masivitate accentuata ca urmare a alcatuirii petrografice din roci dure;

- gradul de fragmentare este scazut - putine depresiuni intramontane, culoare de vale;

- vaile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare si defilee, cu peste 6 terase;

b) un etaj climatic si o influenta climatica - 2 p: oricare dintre climatul montan si alpin, oricare influenta climatica dintre urmatoarele - influente oceanice sau submediteraneene;

c) doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu, Bucura, Zanoaga), lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra);

d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide)

e) o resursa de subsol - 1 p: carbuni (huila) si numele diviziunii intramontane în care se exploateaza - 1 p: Depresiunea Petrosani;

b. a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p

- Podisul Târnavelor s-a format prin sedimentarea placii Transilvane scufundate cu 4000-5000m;

- Podisul Târnavelor are altitudini cuprinse între 400-600 m, mai mari pe latura estica la contactul cu Subcarpatii Interni ai Transilvaniei;

- în Podisul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri gazeifere;

- este alcatuit din roci sedimentare, având o fragmentare mare datorita afluentilor Muresului;

b) doua râuri care traverseaza unitatea: Târnava Mare si Târnava Mica; - 2 p

c) numele unui oras cu peste 50000 locuitori: Sibiu; - 1 p

d) o influenta climatica: influente oceanice; - 1 p

e) un etaj de vegetatie: etajul stejarului; - 1 p

f) doua resurse de subsol: gaz metan, sare. - 2 p

V. a. Râurile din Podisul Dobrogei, datorita climatului excesiv continental (cu precipitatii putine) au debite reduse; vara unele dintre ele seaca.

b. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata: Cei doi factori care determina distributia inegala a padurilor pe teritoriul tarii noastre sunt:

- varietatea reliefului;

- etajarea elementelor climatice:

c. - orasul Baia Mare, cu industrie metalurgica, dezvoltata pe baza resurselor de minereuri neferoase din muntii Grupei Nordice a Carpatilor Orientali;

- orasul Oradea, cu industria aluminei, dezvoltata pe baza resurselor de bauxita din Muntii Padurea Craiului (Apuseni);

d. Populatia urbana are o pondere ridicata în Depresiunea Petrosani datorita resurselor bogate de carbuni.

VI. a. anul cu cel mai mare spor natural este 1967; - 2 p

b. anul cu cel mai mic spor natural este 1998; - 2 p

c. doi factori care au contribuit la scaderea sporului natural dupa 1993 sunt: scadereanatalitatii si migratiile; - 2 p

d. o consecinta a sporului natural negativ al populatiei este scaderea numarului delocuitori; - 2 p

e. sporul natural al populatiei se calculeaza prin diferenta dintre natalitate si mortalitate - 2 p.