VARIANTA
I. 1.a; 2.a; 3.d; 4.b; 5.d;6.a; 7.d; 8.c; 9.b; 10.c.
II. 1. Bacau, Alexandria, Hunedoara. 2. Somesul Mare. 3.1= Muntii Apuseni: minereuri neferoase, rociconstructie. 4. B = Gr. Sudica a Carpatilor Orientali: Brasov, Sf. Gheorghe. 5. H = Podisul Tarnavelor: hazard - alunecari de teren; cauza - defrisari masive.
III. a. A (Campia Baraganului) C (Campia de Vest) :precipitatii medii anuale: in CamDia Baraaanului. sub 500 mm/an. in Camoia de Vest, 630 mm/an; influente climatice: in Campia Baraganului, influente de ariditate, in Campia de Vest, influente oceanice.
b. I (Muntii Apuseni) : in Gr. Parang altitudinile depasesc 2500 m (Vf.
Parangul Mare - 2 242b118c 519 m), iar in Muntii Apuseni altitudinile sunt sub 2000 m (Vf. Bihor -1849 m); in Gr. Parang se intalneste relief glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare, iar in Muntii Apuseni lipsesc; Gr. Parang este masiva, Muntii Apuseni sunt fragmentati de "depresiunile golf, vai.
c. B (Gr. Sudica a Carpatilor Orientali) si H (Podisul Tarnavelor); etaj climatic: Gr. Sudica a C. Orientali - etaj climatic montan, in Pod. Tarnavelor - etaj climatic de dealuri; temperaturi medii anuale: in Gr. Sudica a C. Orientali, 2 - 6°C, in Pod. Tarnavelor, 5 - 7°C; precipitatii medii anuale: in Gr. Sudica a C. Orientali, 700 ^ 1000 mm/an, in Pod. Tarnavelor, 600 mm/an.
IV. a D (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a.- s-a format prin incretire si in urma eruptiilor vulcanice;
-structura geologica: roci vulcanice in vest, cristaline in centru si sedimentare (flis) in est;
-culmile sunt paralele si au orientare nord-vest spre sud-est;
-este bine dezvoltat relieful glaciar (circuri si vai);
-cea mai mare altitudine - Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu 2303 m).
b.- etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2-6°C; precipitatii, 700-1400 mm/an; vanturi puternice);
-etaj climatic alpin in Muntii Rodna, Maramures;
- influente scandinavo-baltice. - 2 puncte
c.- lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodna);
-lacuri pe masive de sare: Ocna Sugatag, Costiui (Depr. Maramures) - 2 puncte
d.- minereuri neferoase (Muntii Gutai, Maramures), ape minerale, roci de constructie, mangan (Vatra Dornei).
b E (Podisul Barladului):
a.- relief tipic structural, cu platouri netede;
-versanti afectati de degradari;
-altitudinea scade de la 500 m in nord la 10 m in Lunca Prutului, (cate 1 punct pentru fiecare caracteristica) - 3 puncte
b.- etajul clirnatic al dealurilor cu altitudine medie (temperaturi medii anuale, 10°C bate crivatul; precipitatii sub 500 mm/an);
-influente de ariditate. - 2 puncte
c.- clasa molisoluri (cernoziom levigat);
-clasa argiluvisoluri (favorabile culturilor agricole).
d.- hazard: alunecari de teren
-cauze: despaduriri, structura geologica. - 2 puncte
e.Vaslui, Barlad - 2 puncte
f.sate rasfirate, specifice zonei de deal si podis. - 1 punct
V. a.- varietatea reliefului;
-conditiile climatice: temperatura scade in raport cu altitudinea, iar cantitatea de
precipitatii creste; - 4 puncte
b.- centrul siderurgic Resita este cel mai vechi din tara si valorifica materiile prime din apropiere (huila si minereul de fier din Muntii Banatului);
-centrul siderurgic Hunedoara valorifica materiile prime din apropiere (minereu de fier din Muntii Poiana Rusca si huila din bazinul Petrosani);
-in ambele cazuri intervine traditia si se valorifica forta de munca - 4 puncte
c.- zona marginala prezinta o structura cutata mai slab in sud si vest si mai accentuata in est, unde exista o alternativa de dealuri si depresiuni; partea estica mai este cunoscuta si sub denumirea de "Subcarpatii Transilvaniei"
-in zona marginala sunt prezente cute diapire, cu samburi de sare care ajung, uneori, pana la suprafata. - 4 puncte
d.- relieful predominant negativ;
-conditii climatice nefavorabile;
-soluri care nu permit dezvoltarea agriculturii. - 4 puncte
VI. a.iunie, 82 mm; - 1 punct
b.februarie, 40 mm; - 1 punct
c.vara; - 2 puncte
d.iarna; - 2 puncte
e.perioada de topire a zapezii si ploi mai abundente spre sfarsitul primaverii si inceputul verii; - 2 puncte
f.aprilie - 48 mm; august - 50 mm. - 2 puncte
g.82 mm - 40 mm = 42 mm; - 2 puncte
VARIANTA
1. 1.a; 2. a; 3. c; 4. b; 5. d; 6. a; 7. a; 8. a; 9. b; 10. d.
II. 1.1- Podisul Dobrogei de Nord: calcare, granite, paduri foioase, terenuri agricole; 2.6 = Alba Iulia, 8 - Piatra Neamt; 3. F - Delta Dunarii ariditate, seceta datorita cantitatii mici de precipitatii care cad; consecinta - densitatea mica a populatiei; 4. 18 - Olt: Sf. Gheorghe, Rm. Valcea, Slatina.
III. a. H (Muntii Banatului) si E (Podisul Barladului): in unitatea H oscileaza intre 6 - 10°C, iar in unitatea E este de 10°C; influente climatice: in H - influente submediteraneene, in E -influente de ariditate; vanturi: in H - austrul, in E - crivatul.
b. C (Gr. N a CarpatilorOrientali) si J (Gr. Retezat-Godeanu: - cele doua grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina; amandoua grupele au altitudini ce depasesc 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m; Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m);
- in ambele grupe este bine dezvoltat relieful glaciar, reprezentat prin circuri si vai glaciare. c.4 p pentru doua deosebiri intre clima unitatii marcate cu D (Podisul Somesan) si clima unitatii marcate cu G (Carpatii Curburii); cate 2p pentru fiecare asemanare enuntata corect, dintre urmatoarele doua: - etajul climatic: in unitatea D, de dealuri inalte; in unitatea G, montan; - precipitatii medii anuale: in unitatea D, 800 mm/an; in unitatea G, 700-1000 mm/an; - influente climatice: in unitatea D, influente oceanice; in unitatea G, inversiuni de
temperatura, in depresiuni.
IV. a. A (Muntii Apuseni):
a.- constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti;
-cea mai mare altitudine abia depaseste 1800 m (Vf. Bihor, 1849 m);
-intra in contact cu Campia de Vest in dreptul Muntilor Zarand;
-patrunderea "depresiunilor golf de-alungul Crisurilor;
-alcatuire geologica complexa": sisturi cristaline, roci sedimentare si magmatice, care onstituie un adevarat mozaic;
-are mare dezvoltare relieful carstic, dar lipseste relieful glaciar.
b.influenta climatica oceanica; - 1 punct
c.in calcare - Lacul Varasoaia; - 1 punct
d.- etajul stejarului, fagului
-la peste 1400 m - amestec fag cu rasinoase - 1 punct pentru oricare raspuns;
e.- argiloiluviale (brune si brun-roscate) sub padurile de stejar;
-cambisoluri sub padurile de fag - 1 punct pentru oricare raspuns;
f.minereuri neferoase, roci constructie - marmura, bauxita. - 3 puncte
b. B (Campia Baraganului):
a.- s-a format prin sedimentare, prin umplerea unui lac care s-a retras treptat spre est;
-structura geologica este formata din pietrisuri, nisipuri, argile, peste care s-a depus c cuvertura de loess cu o grosime de peste 40 m; -se prezinta ca o campie tabulara, neteda; -in loess sau format mici excavatiuni numite crovuri. b.- etaj climatic de campie;
-influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
c.zona stepei - ierburi xerofile; - 1 punct
d.molisoluri (cernoziomuri bogate in humus); - 1 punct
e.Slobozia; - 1 punct
f.petrol, gaze de sonda. - 2 puncte
V. a.Cantitatea de precipitatii scade de la vest la est datorita:
-scaderii influentelor maselor de aer vestice si a frecventei maselor estice si sudice, mai uscate;
-reliefului, prin altitudine si orientarea versantilor. - 4 puncte
b.Multimea centrelor de exploatare a lemnului in Carpatii Orientali comparativ cu
Muntii Poiana Rusca este in stransa legatura cu existenta fondului forestier, centrelor de consum, valorificarea fortei de munca (cel mai important fond forestier este in Carpatii Orientali). - 4 puncte
c.Varietatea asezarilor rurale se desfasoara intre asezarile foarte mici din zona montana (cranguri sau catune), cu un numar redus de locuitori si constructii, pana la asezari rurale mari, concentrate sau compacte, cu o structura bine definita si un numar de locuitori mai mare. - 4 puncte
d.- in Muntii Carpati, depresiunile, vaile si chiar anumite defileuri au favorizat stabilitatea asezarilor; activitati economice cum ar fi: exploatarea unor resurse naturale, dezvoltarea cailor de comunicatie, oportunitatile turistice, potentialul hidroenergetic, pasunile intinse sunt influentate de relief;
-in Campia Romana activitatile economice sunt favorizate de relief care este, in
general, putin inalt si fragmentat si permite dezvoltarea agriculturii. - 4 puncte
VI. a.iulie, + 22°C; - 2 puncte
b.ianuarie, - 4°C; - 2 puncte
c.iarna; - 2 puncte
d.26°C; - 2 puncte
e.caracterul continental al climei; - 2 puncte
f.se calculeaza media aritmetica a valorilor celor 12 luni. - 2 puncte
VARIANTA
I. 1. a; 2. c; 3. d; '4. d; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c
II.1.4- Mures : Tg. Mures, Alba lulia, Deva; 2. 10 - Botosani, 18 - Ploiesti, 20 -Focsani; 3. B - Podisul Dobrogei: Tulcea, Constanta; 4. petrol si gaze de sonda; roci de constructie.
III. a. D (Podisul Barladului) si J (Subcarpatii Getici),: in unitatea D, 10°C, in unitatea J, 7-8°C; precipitatii medii anuale: in unitatea D, 500 mm/an, in unitatea J, 700-800 mm/an; influente climatice: in unitatea D, influente de ariditate, in unitatea J, acestea lipsesc.
b. G (Carpatii Curburii) I (Gr. N a Carpatilor Orientali): altitudini: in unitatea G este sub 2000 m (Muntii Ciucas - 1954 m), iar in unitatea I, depasesc 2000 m (Muntii Rodna -Vf. Pietrosu, 2303 m); orientarea culmilor: in unitatea I, culmile sunt paralele, iar in unitatea G lipsesc culmile paralele; relief glaciar: in unitatea G, acesta lipseste, iar in unitatea I, este bine reprezentat prin circuri si vai glaciare; structura geologica: in unitatea G, este constituita din roci sedimentare
(flis), iar in unitatea I din roci vulcanice, cristaline, sedimentare.
c. A (Campia Transilvaniei) si F (sectorul central al Campiei Romane): etaj climatic: in unitatea A, de dealuri, in unitatea F, de campie; vanturi: in unitatea A, vanturi de vest, in unitatea F, crivatul; influente climatice: in unitatea A, influente oceanice, in unitatea F, de tranzitie de la cele submediteraneene la cele de ariditate.
IV. a. E (Grupa Retezat-Godeanu):
a)- s-au format prin incretire in orogeneza alpina;
-sunt masivi, avand pasuri si depresiuni putine;
-este bine dezvoltat relieful glaciar reprezentat prin circuri si vai glaciare;
-structura geologica formata din: sisturi cristaline, calcare;
-altitudini ce depasesc 2500 m (Muntii Retezat - Vf. Peleaga, 2509 m) (1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale 2-6°C; precipitatii medii anuale 800-1200 mm/an);
-influente climatice: submediteraneene; - 2 puncte
c)lacuri glaciare: Bucura, Zanoaga; - 1 punct
d)- argiluvisoluri (brune si brun-roscate);
-cambisoluri (brune si brun-acide);
-podzoluri (clasa spodosoluri);
e)- etajul stejarului, fagului, coniferelor;
-vegetatie alpina;
-specii de vegetatie mediteraneana - in Muntii Cernei; punct
f)- roci constructie;
-huila in Depresiunea Petrosani;
-paduri (1 punct pentru oricare doua raspunsuri) - 2 puncte
b. C (Subcarpatii Moldovei):
a)- cel mai simplu areal subcarpatic format din trei depresiuni, inchise spre exterior si compartimentate de dealuri cu structura cutata;
-s-au format prin incretire, in ultima perioada a orogenezei alpine;
-au altitudini ce se apropie de 1000 m (Culmea Plesu, 911 m);
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
b)- etaj climatic de dealuri inalte, cu precipitatii mai mari de 700-800 mm/an si unde bate crivatul;
-influenta climatica: in nordul lor, influenta baltica; - 2 puncte
c)Moldova, Bistrita, Trotus;
d)petrol, gaze asociate, sare, roci constructiee)Onesti, Piatra Neamt; - 2 puncte
V. a.legatura dintre resurse, populatie si mediu reprezinta o incercare de optimizare a raportului dintre posibilitatile unui teritoriu de a se dezvolta din punct de vedere economic,
dar fara a periclita mediul inconjurator; in acest fel se pune accentul pe pastrarea calitatii mediului pentru generatiile viitoare; - 4 puncte
b.- raspandirea asezarilor umane prezinta diferentieri legate de altitudinea reliefului; astfel, asezarile umane sunt mai rare in raport cu altitudinile mai mari, Delta Dunarii, unde exista intinderi mari de ape;
-regiunile depresionare din interiorul lantului carpatic si zonele deluroase prezinta concentrari mari de populatie urbana si rurala;
-in Muntii Apuseni, asezarile omenesti urca pana la 1600 m; marea accesibilitate pentru locuire si comunicatie este favorizata de existenta vailor mari, a depresiunilor si suprafetelor slab inclinate; T relieful este suportul ce permite desfasurarea unor activitati economice multiple, necesare dezvoltarii asezarilor umane. - 4 puncte
c.- in partea nordica, precipitatiile medii anuale sunt mai mari deoarece relieful este preponderent montan (800-1200 mm/an) si se resimt influente baltice; in partea sudica, respectiv Campia Romana, acestea sunt mai reduse (450-600 mm/an), influentele climatice nefiind bogate in precipitatii;
-temperatura medie anuala scade de la sud (unde este de peste 11 °C in Lunca
Dunarii) la nord (8,5°Cin nordul Podisului Moldovei), datorita diferentei de latitudine intre sudul si nordul tarii (aprox. 5°), care determina o scadere a temperaturii medii anuale de la sud la nord cu aproximativ 2 - 2,5°C. - 4 puncte
d.- distributia inegala a padurilor in tara noastra este in stransa legatura cu relieful (altitudine, orientarea culmilor), conditiile climatice (temperatura, precipitatiile), solurile, activitatile economice. - 4 puncte
a.ianuarie, -7,9°C; - 2 puncte
b.august, 9,5°C; - 2 puncte
c.17,4°C; - 2 puncte
d.zona montana; - 2 puncte
e.(+)4,5° - (-)6°C = 10,5°C; - 2 puncte
f.aprilie (0°C), septembrie (6,5°C). - 2 puncte
|
