VARIANTA
I: 1. c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d;6. c; 7. b; 8. d; 9. d; 10. b.
II. 1. H - Gr. Retezat-Godeanu - Parâng: risipit; 2. 14 - Cluj Napoca; 17 - Baia Mare; - 3. 1 - Arges; 2 - Prahova; 4 - Vedea; - 4.1 - Muntii Banatului: minereu de fier, huila, roci constructie; - 5.15 - lasi; 16 - Calarasi; -
III. a. B (Subcarpatii Moldovei) si J (Câmpia de Vest - Câmpia Banatului: etaj climatic - în unitatea B, de dealuri, iar în unitatea J,de câmpie; temperaturi medii anuale - în unitatea B, 7-8°C, iar in unitatea J, 11°C; influente
climatice -în unitatea B, influente baltice, iar în unitatea J, influente submediteraneene.
b. 4 A (Podisul Bârladului) si G (Subcarpatii Getici: - unitatea A are un relief tipic 22322v2117w structural cu platouri netede, iar unitatea G are un relief format din doua siruri de depresiuni închise la sud de dealuri; - altitudinea, în unitatea A, scade de ia nord la sud, iar în unitatea G, altitudinile depasesc 1000 m.
c D (Podisul Tâmavelor) siI (Muntii Banatului): etaj climatic - în unitatea D, de dealuri, iar în unitatea I, de dealuri înalte (în vest) si montan (în est); influente climatice - în unitatea D, influente oceanice, iar în unitatea I, influente submediteraneene.
IV. a. C (Grupa Centrala a Carpatilor Orientali):
a. - au altitudini ce depasesc 2000 m în Muntii Calimani (Vf. Pietrosu - 2100 m);
- culmile muntoase prezinta paralelism si au orientare NV spre SE;
- structura geologica este formata din roci vulcanice, cristaline, sedimentare; -
b. munti vulcanici: Muntii Calimani, Gurghiu, Harghita, s.a.; - 2 puncte
c. - etaj climatic: montan (temperaturi medii anuale = 2-6°C, precipitatii = 700-1200 mm/an);
- inversiuni de temperatura în depresiunile: Giurgeu, Ciuc; - 2 puncte
d. etajul stejarului, fagului si coniferelor; - 1 punct
e. prabusiri, caderi de stânci, avalanse, viscole; inversiuni de temperatura în depresiunite
b. E (Câmpia Olteniei):
a. - s-a format prin sedimentare (umplerea unui mare lac care exista pe teritoriul actual al Câmpiei Române);
- se întâlnesc dune de nisip; - 2 puncte
b. Olt, Jiu; - 2 puncte
c. etaj climatic: de câmpie, cu temperaturi medii anuale 10-11 °C;
- influenta climatica : submediteraneana - 2 puncte
d. etajul silvostepei, cu pajisti stepice si pâlcuri de padure de stejari termofili; -
e. molisoluri, soluri nisipoase; - 1 punct
f. roci de constructie, terenuri agricole; - 1 punct
V. a. are în vedere valorificarea materiilor prime, respectiv minereuri de fier, huila dinMuntii Banatului (Resita) si minereuri de fier (Muntii Poiana Rusca) si huila (Depresiunea Petrosani) pentru Hunedoara; - 4 puncte
b. relieful; conditiile climatice (durata si intensitatea vântului, durata stralucirii Soarelui);
c. structura geologica, gradul de înclinare a pantelor, defrisari masive; -
c. - etaj climatic de câmpie, moderat, cu precipitatii medii anuale de 630 mm/an
- influenta climatica submediteraneana; - 2 puncte
d. stepa (pe o mica întindere în extremitatea vestica), silvostepa; - 1 punct
e. inundatii, îmlastiniri si saraturi, datorita fenomenului de subsidenta (coborâre) - C.Timisului; - 2 puncte
f. Timisoara. - 1 punct
V. a. circulatia generala a maselor de aer pe teritoriul României este de la vest la est, acestea fiind bogate în precipitatii. Influenta acestora este foarte evidenta în unitatile de relief din vestul tarii: Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Muntii Apuseni;
b. - temperatura medie anuala scade de la sud spre nordul tarii cu aproximativ 2- 2,5°C datorita desfasurarii teritoriului pe circa 5° latitudine nordica;
- Câmpia Româna - temperatura medie anuala: 10-11 °C; în Podisul Sucevei este 7- 8° C; - 4 puncte
c. - în Câmpia Moldovei, primavara, topirea rapida a zapezii si ploile bogate provoaca inundatii, în timp ce vara multe râuri seaca, situatie care a determinat amenajarea de iazuri.
- în Câmpia Transilvaniei, existenta vailor scurte si largi pe care s-au format iazurile, favorizate de prezenta substratului argilos, impermeabil. - 4 puncte
d. - are statut de capitala;
- locuri de munca mai multe si mai bine platite; -
- dezvoltarea economica. - 4 puncte
VI. a. 350 m3/sîn lunile aprilie, mai; - 1 punct
b. 80 m3/s în luna septembrie; - 1 punct
c. 350 m3/s - 80 m3/s = 270 m3/s; - 2 puncte
d. - în lunile aprilie - mai cad cele mai multe precipitatii, se topesc zapezile;
- în luna septembrie cantitatea de precipitatii este mica; - 4 puncte
e. în perioada aprilie - mai se pot produce inundatii; - 4 puncte
VARIANTA
I.: 1.b; 2. c; 3. c; 4. c; 5. b;6. d; 7. d; 8. b; 9. c; 10. b.
II. 1. J - Podisul Getic: petrol si gaze de sonda, roci de constructie, lignit (bazinul Motru);2. 1 - Târnava Mare; 4 - Mures; 5 - Crisul Alb; - 3.12 - Piatra Neamt; 13 - Oradea; 4. C - Câmpia de Vest (Câmpia Banatului); Timisoara; - 5. H - Podisul Dobrogei de Sud: - are relief putin accidentat, cu interfluvii netede sau usor ondulate; - se întâlneste un strat de loess cu grosimea de 30 m, strapuns frecvent de rocile calcaroase (1 punct pentru oricare caracteristica); 6.14 - Tg. Jiu ; unitatea de relief se numeste Subcarpatii Getici; - 1 punct
III. a. C (Câmpia de Vest -Câmpia Banatului) si D (Grupa Parâng-Retezat-Godeanu: etaj climatic - în unitatea C, de câmpie,iar în unitatea D, montan; temperaturi medii anuale - în unitatea C, este de 11°C, iar înunitatea D, de 2-6°C; precipitatii - în unitatea C, 630 mm/an, iar în unitatea D, 700-1200mm/an.
b. B (Dealurile Sivaniei) si I (Gr. N a Carpatilor Orientali); - în unitatea B, altitudinile ajung la 500-700 m, iar în unitatea
I, altitudinile ajung la peste 2000 m (Muntii Rodna - Vf. Pietrosu, 2303 m); - unitatea B s-a format în urma unui proces intens de sedimentare, iar unitatea I, prin încretire si în urma eruptiilor vulcanice.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu A (Câmpia Moldovei -
Câmpia Jijiei) si clima unitatii marcate cu G (Câmpia Transilvaniei); câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect, din urmatoarele doua deosebiri: precipitatii - în unitatea A este de 500 mm/an, iar în unitatea G, 600 mm/an; vânturi - în unitatea A bate crivatul, iar în unitatea G, vânturile de vest; influente climatice - în unitatea A, influente de ariditate, iar în unitatea
G, influente oceanice.
IV. a. E (Câmpia Baragan):
a. - s-a format prin acumulare de sedimente marine, prin umplerea unui mare lac ce s-a retras treptat spre est; - este o câmpie tabulara, presarata cu mici excavatiuni în formatiunile loessoide, numite crovuri; - 2 puncte
b. - etaj climatic de câmpie (temperaturi medii anuale, 10-11°C; precipitatii, peste 400 mm/an); - influente climatice de ariditate; - 2 puncte
c. Ialomita, Dunarea; - 2 puncte
d. etajul stepei (ierburi xerofile, graminee, arbusti mici); - 1 punct
e. petrol, gaze de sonda, roci constructie; - 2 puncte
f. Slobozia; - 1 punct
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea marcata cu I (Gr. N a Carpatilor Orientali):
a. - etaj climatic montan (temperaturi medii anuale, 2 - 6°C; precipitatii, 700-1200 mm/an, sau, etaj alpin (în Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului);
- influente climatice baltice; - 2 puncte
b. Tisa, Somesul Mare, Suceava, Moldova, Bistrita;
c. - lacuri glaciare: Lala, Buhaescu (Muntii Rodnei);
- lacuri sarate: Ocna sugatag, Costiui (Depresiunea Maramuresului);
d. Depresiunea Maramuresului, Domelor, Câmpulung Moldovenesc;
e. minereuri neferoase, mangan, ape minerale, roci constructie; - 4 puncte
V.a. vegetatia de stepa se dezvolta în partea de est si sud-est a României deoarece temperaturile medii anuale sunt ridicate (10-11°C), cantitatile de precipitatii sunt mici (400- 500 mm/an) si pentru ca aici se resimt influentele climatice de ariditate; în Depresiunea colinara a Transilvaniei este o clima de adapost, cu influente oceanice, respectiv un climat umed si moderat termic; - 4
b. relieful accidentat; conditii climaterice nefavorabile (temperaturi mici, cantitati mari de precipitatii, vânturi puternice); soluri slab dezvoltate;
c. lagunele s-au format în golfurile de pe tarmul Marii Negre prin bararea acestora cu cordoane de nisip, aduse de curentii maritimi; lagunele mai comunica cu marea printr-o portita (Razim, Siutghiol); limanele maritime s-au format prin bararea gurilor de varsare ale unor râuri scurte cu acumulari de nisip (L. Tasaul, L. Techirghiol, L. Mangalia); - 4 puncte
d. - gradul de înclinare a pantelor;
- structura geologica;
- defrisarile;
d. lacurile sarate, formate pe masive de sare, se datoresc existentei cutelor diapire; existenta vailor scurte si largi pe care s-au format iazurile, favorizate si de prezenta substratului argilos impermeabil; - 4 puncte
VI. a. 22°C; luna iulie; - 2 puncte
b. (-)2°C; luna ianuarie; - 2 puncte
c. mai = 15°C; iunie = 20°C; decembrie = 2°C ; - 3 puncte
d. între lunile ianuarie = (-) 2°C si luna iulie = 22°C exista o diferenta de temperaturade 24°C; - 2 puncte
e. iarna; - 1 punct
f. se calculeaza media aritmetica pentru cele 30 (31) zile ale lunii respective; - 2 puncte
VARIANTA
I. 1. d; 2. b; 3. d; 4 .c; 5. c; 6. c; 7. a; 8. d; 9. c; 10. a.
II. 1. iazuri; 2. minereuri neferoase, roci de constructii, roci de constructii; 3. Galati, Slatina, Ploiesti;4. E 60; 5. Trotus, Arges, Buzau.
III. a. E (Câmpia Baraganului) siJ (Podisul Getic),: etaj climatic - în unitatea E, climat de câmpie, în unitatea J climat de podis; temperatura medie anuala: mai ridicata în unitatea E, de 10 -11 grade si mai scazuta în unitatea J, de 8-10 grade; precipitatii medii anuale: mai scazute în unitatea E, de 450 -500 mm/ an, si mai ridicate de 600 -700 mm/ an.
b. A (Câmpia Moldovei) si I (Carpatii Maramuresului si Bucovinei),: relieful unitatii A s-a format prin depunerea de sedimente, iar al unitatii I prin încretirea stratelor de roci în orogeneza carpatica; în alcatuirea pertografica a unitatii A predomina roci sedimentare (nisipuri, marne, argile) iar în unitatea I roci metamorfice (sisturi cristaline), magmatice si sedimentare; unitatea A prezinta relief de câmpie colinara cu altitudini de 150 -250 m si fragmentare
redusa, iar unitatea I, relief montan cu altitudini medii de 1000 -1500 m si maxime peste 2000 m, cu fragmentare accentuata, cele doua unitati au tipuri de relief diferite: în unitatea A reprezentativ este relieful fluvial, iar în unitatea I relieful vulcanic, glaciar si petrografic.
c. G (Câmpia Transilvaniei) si H (Podisul Dobrogei de Sud),: temperatura medie anuala: mai ridicata în unitatea H, de 10-11 grade si mai scazuta în unitatea G, de 8-10 grade; precipitatii medii anuale: mai scazute în unitatea H, de 400 -550 mm/ an, si mai ridicate de 600 -700 mm/ an; influente climatice: oceanice în unitatea G si de ariditate si pontice în unitatea H.
IV. a D (Grupele Carpatilor Meridionali la V de Olt):
a. - s-au format prin încretirea stratelor de roci;
- sunt alcatuiti din roci dure (sisturi cristaline) si în partea vestica din calcare;
- prezinta altitudini maxime de peste 2500 m;
- au masivitate accentuata;
- prezint relief glaciar si carstic cu forme deosebite;
b. climat montan/ alpin, influente submediteraneene; - 2 puncte
c. Oltul, Jiul; - 2 puncte
d. padure de conifere / vegetatie alpina; -1 punct
e. avalanse si prabusiri, datorita reliefului accidentat; - 2 puncte
b. C (Câmpia Banatului):
a. - s-a format prin depunere de sedimente;
- prezinta relief cu altitudine scazuta, în general sub 100 m.
- relieful prezinta interfluvii plane, sau usor înclinate; (câte un punct pentru oricare doua caracteristici) - 2 puncte
b. climat de câmpie, influente submediteraneene; - 2 puncte
c. Timisul, Bega; - 2 puncte
d. silvostepa/ stepa; -1 punct
e. molisoluri/ cernoziomuri; -1 punct
f. petrol, gaze naturale; - 2 puncte
V. a. Râurile din Dobrogea sunt scurte si au debite reduse, pentru ca strabat un teritoriu restrâns unde nu pot avea lungimi mari, iar debitul este redus pentru ca au bazine hidrografice mici, cu afluenti putini într-o zona cu precipitatii reduse. - b. în estul Câmpiei Române s-au format si apar o serie de lacuri sarate datorita deficitului de umiditate din zona si a urcarii sarurilor spre suprafata în urma evaporarii, ceea ce a determinat gradul ridicat de salinitate a unor lacuri din câmpie cum sunt: Amara, Balta Alba, Lacul Sarat s.a. - 4 puncte
c. Relieful Carpatilor prin caracteristicile sale reprezinta un important factor natural care influenteaza raspândirea populatiei, generând densitati mai mari în zone de depresiuni, culoare de vai si zone mai putin accidentate (platouri, versanti domoli, plaiuri) si densitati mici, chiar arii nepopulate în zone accidentate si greu accesibile. Relieful carpatic a impus restrictii, dar a si favorizat dezvoltarea asezarilor omenesti în zona montana, la fel cum a
influentat activitatile umane specifice zonei montane: minerit, exploatarea lemnului, cresterea animalelor s.a. - 4 puncte
d. Marea Neagra prezinta o serie de particularitati cum sunt: Stratificarea în doua strate de apa, unul de suprafata, pâna la 180- 200 m, cu ape mai putin sarate (17-18%) si unul în profunzime cu salinitate de 21-22%; lipsa curentilor pe verticala; prezenta unor curenti circulari de suprafata; lipsa mareelor mari; - VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 340 m cubi/ s; aprilie/ mai; - 2 puncte
b. 70 m cubi/ s; ianuarie; - 2 puncte
c. 270 m cubi/ s; - 2 puncte
d. media debitelor celor 30 de zile ale lunii; - 2 puncte
VI.a. natalitatea (N) = 9,9 %o; mortalitatea (M) = 12,3 %o; - 1 punct f
b. N = 14 %o; M = 11,1 %o, rezulta Sn = N - M = 14 - 11,1 = 2,9 %o; - 2 c. între anii 1990 si 2002, natalitatea a scazut; cauze: plecarea în strainatate a tinerilor;conditiile economice; somajul; - 3 puncte
d. între anii 1990-2002, mortalitatea a crescut de la 11,2 %o la 12,4 %o; - 2 e. - în anul 1990 sporul natural este pozitiv, iar începând cu 1992, devine negativ;
- cauze: natalitatea mult mai mica; plecarea din tara a tinerilor; - 4 puncte
|
