ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
VARIANTA
I. 1. d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6.b; 7. d; 8. b; 9. b; 10. c.
ii. 1. orasele: Bârlad, Suceava, Prahova; - 3 p 2.
orasele:
III. a. Deltei Dunarii si clima Podisului Târnavelor:
- cantitatea medie de precipitatii difera - în P 17117q1612r odisul Târnavelor este de 500-700 mm/an si în Delta Dunarii 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - brize marine si crivatul (iarna) în Delta Dunarii si vânturile de vest în Podisul Târnavelor;
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice în Delta Dunarii si oceanice în Podisul Târnavelor;
- etajul climatic difera: - etaj climatic de câmpie joasa în Delta Dunarii si etaj climatic de dealuri în Podisul Târnavelor.
b. Muntilor Poiana Rusca si relieful Dealurilor de Vest:
- în alcatuirea petrografica a Muntilor Poiana Rusca se gasesc roci metamorfice (sisturi cristaline) spre deosebire de Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) care cuprinde roci sedimentare;
- Muntii Poiana Rusca s-au format prin încretirea scoartei terestre, iar Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) prin depuneri de sedimente;
- Altitudinile sunt mai mari în Muntii Poiana Rusca de 1374 m (Vf. Pades), fata de altitudinile din Dealurile de Vest (Jugul Intracarpatic) de 300-400 m.
c Câmpiei Moldovei (Câmpia Jijiei) si clima Grupei Fagaras:
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - în Grupa Fagaras 1000-1400 mm/ an si în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) 400-600 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul bate iarna în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) si vânturile de Vest în Grupa Fagaras;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) si oceanice în Grupa Fagaras;
- etajul climatic difera - etaj climatic de câmpie joasa în Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei) si climat montan si alpin în Grupa Fagaras.
IV. a. - este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei în ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri, sare, carbuni);
- altitudinea maxima este întâlnita în Pintenul Ivanetu -1021 m sau în Magura Odobesti - 996m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele muntilor se desfasoara un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este marita de prezenta pintenilor montani - Pintenul Ivanetu, Pintenul Homorâciu;
- la vest de valea Buzaului prezinta un singur sir de depresiuni mari - Valenii de Munte pe râul Teleajen, Câmpina pe Prahova si Pucioasa pe Ialomita;
- orientarea culmilor este arcuita de la N-S si NNE-SSV la V-E;
- sâmburii de sare formeaza cute diapire - Slanic Prahova;
- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - "Vulcanii noroiosi" de la Berca-Arbanasi si "Focul Viu"delaAndreiasu;
- vaile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase.
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte; o influenta climatica - 1 p influente est-continentale;
c) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul stejarului si etajul fagului (zona de padure);
d) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa dintre urmatoarele: carbuni (lignit), sare, petrol (hidrocarburi lichide), gaze de sonda (hidrocarburi gazoase), roci pentru constructie (nisip, pietris);
e) un hazard natural cu posibilitate de producere si o cauza a acestuia - 2 p: hazardul natural - alunecarile de teren; cauza - defrisarile.
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente:
a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre urmatoarele). Exemplu de raspuns:
- este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei si prin eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor în teritoriu se individualizeaza trei siruri de roci
-vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (sisturi cristaline) în C si sedimentare (calcare, gresii, conglomerate) în E;
- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;
- orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe aceasta directie un paralelism culme-vale;
- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri care adapostesc lacuri (Lacul Lala si Buhaescu), vai glaciare;
- relieful vulcanic este prezent prin conuri si cratere modelate de agentii externi în Muntii Oas, Gutâi, Ţibles;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane, culoare de vale;
- vaile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare si defileuri, cu peste 6 terase.
b) o influenta climatica - 1 p: oricare influenta climatica dintre urmatoarele - influente climatice oceanice sau scandinavo-baltice;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre urmatoarele - lacuri glaciare (Lacul Lala, Buhaescu), lacuri în masive de sare (Lacul Costiui, Ocna sugatag);
d) o zona de vegetatie - 1 p: oricare zona de vegetatie dintre urmatoarele - zona de padure, zona alpina;
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare din tipurile - podzoluri, alpine brune acide/ clasa - spodosoluri;
f) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa naturala dintre urmatoarele - minereuri complexe (sulfuri complexe), sare, mangan, roci pentru constructie;
e) numele unei depresiuni - 1 p: oricare dintre depresiunile: Maramuresului, Domelor, Oasului.
V. a.: temperaturile medii anuale scad odata cu cresterea altitudinii astfel: în zona de câmpie temperatura medie anuala este de 10-11° C, în zona de deal si podis 6-10° C, iar în zona montana de 6-0° C (sub 0°C în zona alpina);
b. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata: datorita asezarii geografice a celor doua orase:
- Constanta (oras port la Marea Neagra) si Tulcea (oras situat pe Dunare).
- activitati de transporturi maritime, rutiere, feroviare, aeriene pentru Constanta si de transporturi fluvio-maritime, feroviare, rutiere, aeriene pentru Tulcea.
c. Dupa forma satele în zona de munte sunt risipite, iar dupa functie deosebim: functie zootehnica, functie forestiera, functie turistica.
d.Datorita altitudinilor mai mari din Subcarpati (circa 1000 m) cantitatea de precipitatii este mai mare decât în Muntii Macin (altitudinea maxima de 467 m); în Muntii Macin sunt predominante influentele est-continentale care corelate cu altitudinile conduc la precipitatii foarte reduse.
VI. a. valoarea maxima a debitului mediu lunar este aproximativ 90 m3/s - 1 p; luna în care se înregistreaza este martie - 1 p; «
b. valoarea minima a debitului mediu lunar este aproximativ 10 m3/s - 1 p; luna în care se înregistreaza este august - 1 p;
c. doua cauze care contribuie la înregistratrea valorilor reduse ale debitului sunt: secetele din timpul verii si perioada de înghet din timpul iernii - 2 p;
d. diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a debitului mediu lunar este de 80 m3/s - 2 p;
e. o cauza care determina producerea debitului maxim o reprezinta precipitatiile
abundente corelate cu topirea zapezilor, ghetii la începutul primaverii - 2 p.
VARIANTA
I. 1. b; 2. b; 3. d; 4. c; 5. b; 6. a; 7. a; 8. d; 9. b; 10. c.
II. 1. hazarduri industriale (accidente nucleare) sau accidente navale, feroviare
2.
- este o câmpie în formare, prin aluvionarea unui fost golf al Marii Negre în ultimii 10000 de ani;
- altitudinea maxima este de 12,4 m în Grindul Letea;
- în alcatuirea depozitelor deltaice intra nisipuri, pietrisuri în alternanta cu material organic, lentile de turba, aluviuni recente si nisipuri marine;
- uscatul este reprezentat de grinduri: fluviale (fâsii de nisip situate de-a lungul bratelor principale si orientate V-E), fluvio-maritime (perpendiculare pe directia bratelor Dunarii si formate prin actiunea comuna a Dunarii si a Marii Negre) si continentale (vechi portiuni de uscat predeltaic acoperite de nisip);
- portiunile joase sunt acoperite de ape (brate, lacuri, balti, gârle, canale, mlastini);
- la gura de varsare a bratului Sulina s-a format o bara de aluviuni ce a impus construirea unui dig în mare de peste 10 km lungime;
- la varsarea bratului Sfântu Gheorghe s-au format prin acumulare de nisip insulele Sacalinul Mare si Mic. 4. orase - Cluj Napoca, Vaslui si Suceava (3 p);
5. râuri - Trotus si Buzau (2 p).
III. a. Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures) si clima Câmpiei Baraganului:- cantitatea medie de precipitatii este mai mare în Câmpia de Vest (la sud de râul Mures) 500-600 mm/ an, decât în Câmpia Baraganului 400-500 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul bate iarna în Câmpia Baraganului si austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) în Câmpia Baraganului si submediteraneeneîn sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures).
b. l Grupei Nordice a Carpatilor Orientali si Carpatilor Meridionali la Vest de valea Oltului:
- modul de formare al Grupei Nordice a Carpatilor Orientali este diferit de al Carpatilor Meridionali la Vest de valea Oltului, deoarece au avut loc eruptii vulcanice în Neogen;
- alcatuirea petrografica a celor doua unitati este diferita - Carpatii Meridionali la Vest de
valea Oltului sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, ia care se adauga calcare si conglomerate, iar Grupa Nordica a Carpatilor Orientali este alcatuita din roci vulcanice (în V), cristaline (în C) si sedimentare (în E);
- altitudinea maxima este mai ridicata în Carpatii Meridionali la Vest de valea Oltului
- Muntii Parâng 2519 m, vârful Parângul Mare, fata de Grupa Nordica a Carpatilor Orientali
- Muntii Rodnei 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei;
- în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de actiunea agentilor externi - conuri, ziduri, maguri, iar în Carpatii Meridionali la Vest de valea Oltului relieful vulcanic lipseste;
- în Carpatii Meridionali la Vest de valea Oltului apar forme ale reliefului carstic -pesteri (Pestera Muierii, Polovragi, Cioclovina), chei (Cheile Oltetului, Galbenei), iar în Grupa Nordica a Carpatilor Orientali lipsesc aceste forme.
c Câmpiei Jijiei si clima Câmpiei Transilvaniei:
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - în Câmpia Transilvaniei 600-700 mm/ an si în Câmpia Jijiei 400-600 mm/an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul bate iarna în Câmpia Jijiei si vânturile de Vest în Câmpia Transilvaniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente continentale (de ariditate) în Câmpia Jijiei si oceanice în Câmpia Transilvaniei.
IV. a. - este o unitate de platforma, având un fundament al platformei Moesice (coborât catre Carpatii Meridionali) acoperit cu depozite sedimentare;
- alcatuit din roci moi (nisipuri, pietrisuri, marne, argile cu intercalatii de carbuni);
-altitudinea maxima este întâlnita pe rama nordica - peste 600 m, iar la contactul cu Câmpia Româna are altitudini de 250-300 m;
- prezinta o înclinare pe directia N-S, punându-seîn evidenta caracterul piemontan al unitatii;
- este alungit pe directia V-E;
- structura monoclinala a favorizat aparitia reliefului asimetric de tip cuesta la contactul cu Subcarpatii Getici;
- sunt întâlnite, mai ales în jumatatea nordica, frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri, care degradeaza terenurile;
- vaile cu 3-5 terase bine dezvoltate si interfluviile cu spinari netede se înclina usor si se largesc spre sud (divergent) sau converg în zone de adunare a apelor (Pitesti pe Arges si Filiasi pe Jiu);
b) o influenta climatica - 1 p: influente de tranzitie sau submediteraneene;
c) doua orase - 2 p:
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare dintre urmatoarele - clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune si brune acide);
e) trei resurse de subsol - 3 p: petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), roci pentru constructie (nisip, pietris).
b. a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre urmatoarele). Exemplu de raspuns:
- este o unitate de platforma ce evolueaza în legatura cu teritoriile deluroase
xtracarpatice si este sedimentat prin repetate transgresiuni si regresiuni marine;
- fundamentul este alcatuit din gresii si calcare iar cuvertura sedimentara formata din .ess, nisipuri, pietrisuri;
- cea mai veche unitate de relief a tarii (Podisul Casimcei) modelata subaerian din omentul formarii;
- altitudinea maxima este de 204 m în Podisul Oltinei;
- înclinarea este pe directia E-V, dar si spre centru (catre valea râului Carasu, de-a ngul careia a fost construit Canalul Dunare-Marea Neagra);
- relieful are aspect neted sau usor ondulat;
- relieful litoral este reprezentat de faleze si plaje în jumatatea sudica.
b) un etaj sau tip climatic - 1p: etajul climatic de dealuri joase sau etaj climatic de mpie si influente est-continentale (de ariditate) sau influente pontice;
c) doua tipuri genetice de lacuri si câte un exemplu de lac pentru fiecare tip; - 4 p oricare doua tipuri si doua exemple dintre urmatoarele: Hmanuri maritime - Lacul Techirghiol, Mangalia; laguna maritima - Lacul Siutghiol; limanuri fluviale - Lacul Oltina, Bugeac, [Dunareni, Mârleanu, Vederoasa;
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare dintre urmatoarele - clasa molisoluri (cernoziom, sol balan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun-roscate de padure);
e) un oras cu peste 300000 de locuitori - 1 p: Constanta. N. a. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata: Ca urmare a conditiilor de relief si pedoclimatice tara noastra are un fond funciar variat (terenuri agricole - 62%, paduri, ape si balti, alte suprafete) cu o proportie ridicata a terenurilor arabile - 9,4
mii. ha în cadrul terenurilor agricole - 14,8 mii. ha. Terenurile arabile au extensiunea cea mai mare în zonele joase de câmpie si dealuri putin înalte,
unde se întâlnesc conditii naturale prielnice culturii plantelor - suprafata reliefului este neteda sau putin înclinata, temperaturi medii anuale favorizeaza ajungerea la maturitate k culturilor, precipitatiile naturale sunt suficiente desfasurarii proceselor fiziologice ale plantelor, solurile au o fertilitate ridicata, arterele hidrografice pot asigura apa sistemelor de irigatie, lucrarile de îmbunatatiri funciare (fixarea nisipurilor, desecarea si eliminarea excesului de umiditate, reducerea eroziunii terenurilor etc.) extind suprafata terenurilor arabile.
Varietatea de culturi agricole care se pot practica în tara noastra asigura componentele esentiale ale alimentatiei umane (cultura cerealelor), materii prime pentru industrie (plante tehnice), baza furajera pentru cresterea animalelor (plante furajere).
b. Râurile din Podisul Dobrogei au urmatoarele caracteristici:
- fac parte din Grupa râurilor dobrogene;
- sunt râuri scurte si putine datorita configuratiei reliefului;
- au debite scazute ca urmare a influentelor climatice est-continentale (de ariditate);
- directia de curgere este NV-SE pentru râurile din jumatatea nordica si EV pentru cele din jumatatea sudica;
- se varsa în Marea Neagra prin limanuri si lagune maritime în jumatatea nordica si în Dunare prin limanuri fluviale în jumatatea sudica.
c. Se acorda 4 p pentru explicatia solicitata:
Lacurile din Depresiunea colinara a Transilvaniei sunt legate de substratul acestei unitati de relief, deoarece în regiunile în care sarea se afla la suprafata sau la mica adâncime, prin tasarea si prabusirea peretilor unor vechi galerii de exploatare a sarii, au rezultat lacuri sarate - Lacul Ursu, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Ocna Dej. Frecventele alunecari de teren formeaza, între valurile corpului, alunecari, lacuri cu suprafete variabile. Multe lacuri în Câmpia Transilvaniei sunt amenajate de om, pentru piscicultura si irigatii (iazuri si elestee), pe râurile care secau vara, iar la ploi bogate provocau inundatii.
d. alunecarile de teren au o frecventa mai ridicata în Subcarpati fata de Câmpia Româna din urmatoarele cauze:
- cantitatea de precipitatii este mai mare în Subcarpati (700-900 mm/an) fata de Câmpia Româna (400>600 mm/ an);
- în Subcarpati versantii detin o pondere mare (peste 80%) si panta reliefului este accentuata (10-30°) în comparatie cu Câmpia Româna unde predomina relieful orizontal cu o pondere redusa a versantilor (sub 10%) si pante mici (sub 5°);
- în aceste conditii depozitele situate deasupra stratului de argila se deplaseaza gravitational catre baza versantului, declansând alunecari de teren cu o frecventa mai mare în Subcarpati;
- în Subcarpati au avut loc despaduriri masive ce au favorizat deplasarile pe versant.
VI.a. valoarea maxima aproximativa a temperaturii medii lunare este de 22,5° C, înregistrata în luna iunie -
b. valoarea minima aproximativa a temperaturii medii lunare este de - 2° C, înregistrata în luna ianuarie - 2
c. amplitudinea medie anuala se calculeaza facând diferenta dintre temperaturile me¬dii lunare ale lunilor ianuarie si iulie - 2 p;
d. temperatura medie a lunii noiembrie este de aproximativ 7,5° C, temperatura medie a lunii decembrie este de aproximativ 2,5° C si diferenta de aproximativ 5° C - 2 p;
e. amplitudinea termica anuala este de aproximativ 24,5° C - 2 p;
f. temperatura medie anuaJa se calculeaza prin însumarea temperaturilor medii lunare ;i împartirea sumei la 12 (numarul de luni ale anului) - 2 p.
VARIANTA
I. 1. c; 2. d; 3. d; 4. d; 5. b; 6. c; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
II. 1. orase - 3 p: Piatra-Neamt, Târgu-Jiu, Suceava; 2. doua tipuri genetice de lacuri din Grupa de Nord a Carpatilor Orientali - 2 p: lacuri, limanuri maritime, lagune; 3. râuri - 3 p: Trotus, Jiu si Buzau; 4. doua resurse de subsol din Grupa Nordica a Carpatilor Orientali - 2 p: oricare doua dintre urmatoarele resurse - minereuri complexe (sulfuri de cupru, plumb, zinc în amestec cu aur si argint), sare, mangan, roci pentru constructii;
III. a. 4 p pentru doua deosebiri între clima Podisului Dobrogei de Sud si clima Dealurilor Silvaniei (Silvano-Somesene):
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - în Podisul Dobrogei de Sud 350-500 mm/ an si în Dealurile Silvaniei 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul si brize marine în Podisul Dobrogei de Sud si vânturile de Vest în Dealurile Silvaniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) si pontice în Podisul Dobrogei de Sud si oceanice în Dealurile Silvaniei.
b. Podisului Getic si relieful Câmpiei Jijiei:
- altitudinea maxima în Podisul Getic de peste 600 m în Platforma Argesului este mai mare decât altitudinea Câmpiei Jijiei 200-300 m;
- în alcatuirea geologica a Podisului Getic apar si orizonturi de carbuni (lignit), petrol si gaze asociate, roci care nu se gasesc în Câmpia Jijiei;
- înclinarea stratelorîn Podisul Getic este N-S, iar în Câmpia Jijiei NV-SE; / - desfasurarea Podisului Getic este V-E, iar a Câmpiei Jijiei NS.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures) si clima Deltei Dunarii:
- cantitatea medie de precipitatii difera - în Câmpia de Vest (la sud de râul Mures) 500-600 mm/ an si în Delta Dunarii 350-400 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - brize marine si crivâtu! (iarna) în Delta Dunarii si austrul în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente pontice în Delta Dunarii si submedite-."aneene în sudul Câmpiei de Vest (la sud de râul Mures).
IV. a. a) patru aspecte specifice ale reliefului - 4 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prinîncretirea scoartei;
- la începutul cuaternarului a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 m, capatând caracter alpin, fiind numiti "Alpii Transilvaniei";
- sunt alcatuiti petrografic din sisturi cristaline cu intruziuni granitice si calcare;
- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Parâng - 2519 m, vârful Parângul Mare, în Muntii Retezat - 2509 m în vârful Peleaga;
- sunt prezente trei platforme de eroziune (suprafete de nivelare) - Borascu (2000-2200 m),
Râu-ses (1200-1600 m) si Gornovita sau a Predealului (1000 m);
- prezinta urme ale modelarii glaciare - circuri care adapostesc lacuri (Lacul Gâlcescu -Muntii Parâng, Lacul Bucura si Zanoaga - Muntii Retezat), vai glaciare;
- pe depozitele calcaroase se întâlnesc forme carstice - chei (Cheile Oltetului, Galbenei), pesteri (Pestera Polovragi, Muierii, Cioclovina)
- masivitate accentuata ca urmare a alcatuirii petrografice din roci dure;
- gradul de fragmentare este scazut - putine depresiuni intramontane, culoare de vale;
- vaile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare si defilee, cu peste 6 terase;
b) o influenta climatica - 1 p: oricare influenta climatica dintre urmatoarele - influente oceanice sau submediteraneene;
c) doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: lacuri glaciare (Lacul Gâlcescu, Bucura, Zanoaga), lacuri hidroenergetice (Lacul Vidra);
d) o resursa de subsol - 1 p: carbuni (huila) si numele diviziunii intramontane în care se exploateaza - 1 p: Depresiunea Petrosani;
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele - clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri, alpine brune acide).
b. a) trei aspecte specifice ale reliefului -
- este o unitate de platforma, având un fundament al platformei Moesice acoperit cu depozite sedimentare;
- alcatuita din roci moi (nisipuri, pietrisuri, argile, marne);
- este acoperita cu un strat de loess, care depaseste în grosime 40 m;
- prezinta o înclinare de la vest spre est, nord-est, asa cum s-a umplut Lacul Pontic cu materiale aduse de râuri;
- pe loess se formeaza, prin tasare, crovuri (mici adâncituri), uneori umplute cu apa, formând lacuri sarate;
- pe partea dreapta a râurilor din Baragan se gasesc dune de nisip;
- vaile sunt largi, cu lunci extinse si 1-3 terase;
- sunt întâlnite câmpii tabulare cu un relief neted, cu interfluvii ca niste platouri;
b) o influenta climatica - 1 p: influente est-continentale (de ariditate);
c) un râu - 1 p: oricare râu dintre urmatoarele - Ialomita, Calmatui;
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa molisoluri (cernoziom, cernoziom cambie);
e) zona de vegetatie - 1 p; zona stepei cu etajul stepei;
f) doua orase cu peste 50000 loc. - 2 p: oricare oras dintre urmatoarele - Braila, Slobozia,Calarasi;
g) o resursa energetica - 1 p: oricare resursa dintre urmatoarele - hidrocarburi lichide (petrol) si hidrocarburi gazoase (gaze asociate).
V. a. 4 p pentru explicatia solicitata:
Fondul funciar în tara noastra se modifica în raport cu altitudinea ca urmare a reliefului variat - munti, dealuri si podisuri, câmpii, în proportii aproximativ egale. Relieful aduce modificari evidente în agricultura autohtona etajând elementele climatice si solul, rezultând o diversitate agricola dispusa concentric, pe trepte de relief. Treapta câmpiilor si dealurilor joase constituie principala regiune agricola a tarii detinând 80% din terenurile arabile, netede sau putin înclinate, motiv pentru care se poate practica o agricultura mecanizata, complexa. Dealurile înalte (300-700 m) prezinta, în genere, un relief mai accidentat, cu frecvente procese de versant, însa, terasate si cu o expozitie favorabila (sud, vest, est) pot fi valorificate agricol: vita de vie si livezi cu pomi fructiferi. Muntii au teren accidentat, soluri sarace, spalate de precipitatii (percolate), însa cu întinse suprafete forestiere, de fânete si pasuni, favorizând cresterea animalelor. în depresiuni si pe versantii însoriti se extind culturile agricole.
b. Centrele metalurgiei neferoase sunt amplasate în apropierea zonelor de extractie a materiilor prime deoarece se reduc astfel cheltuielile de transport al materiei prime, obtinân-du-se un cost al produsului finit mai mic. Zacamintele de minereuri neferoase nu au rezerve prea mari si concentratia metalului în zacamânt este scazuta. Minereurile extrase au, în general, valoare mica si greutate/ volum mare, impunând prelucrarea lor în vecinatatea centrelor de extractie. Exemple: centrul metalurgic Baia Mare prelucreaza minereurile extrase din Muntii Gutâi, centrul metalurgic Zlatna prelucreaza minereurile extrase din Muntii Metaliferi, centrul metalurgic Oradea prelucreaza minereurile extrase din Muntii Padurea Craiului.
c. Se observa (analizând Harta principalelor cai ferate) ca principalele axe de transport sunt dispuse de-a lungul marilor râuri (magistrale feroviare dublate de cai rutiere). Rolul transporturilor este acela de a facilita legatura între sectoarele economiei si, totodata, asiguradeplasarea locuitorilor. Reteaua hidrografica influenteaza transporturile feroviare si rutiere, îndeosebi în zonele montane
dar si în cele colinare si de podis, concentrând asezarile si activitatile umane, precum si principalele axe de transport în lungul lor. Astfel, vaile râurilor, culoarele de vale, depresiunile, pasurile/trecatorile sunt valorificate pentru construirea de cai rutiere si feroviare, impunând o anumita configuratie acestora. în zonele de câmpie reteaua hidrografica nu mai conditioneaza configuratia retelei rutiere si feroviare. Doar zonele acvatice sau cu exces de umiditate sunt evitate, în gene¬ral, de caile de transport rutier si feroviar. dRelieful si clima reprezinta factorii principali în repartitia zonal-altitudinala a vegetatiei.
De fapt,relieful impune etajarea elementelor climatice si implicit etajarea elementelor biopedogeografice.Muntii Carpati, prezenti sub forma unui arc central, determina repartitia concentrica a vegetatiei, atât spre zonele extracarpatice, cât si spre Depresiunea colinara a Transilvaniei, în centru. Astfel,
altitudinal se dispun: zona stepei cu etajul stepei si silvostepei sub 300 m altitudine, zona padurii cu etajul stejarului, fagului si coniferelor între 300-1800 m altitudine si zona alpina cu etajul subalpin si alpin la peste 1800 m altitudine.
Expozitia versantilor aduce o variatie de înaltime a etajelor, care pe versantii sudici "urca" 200 m în raport cu cei nordici. Fragmentarea reliefului aduce inversiuni de vegetatie: pe vatra depresiunii, mai rece, specifice sunt molidisurile, în timp ce fagetele urca pe culmile însorite.
VI. a. valoarea maxima aproximativa a debitului mediu lunar este de 320 m3/ s si se înregistreaza în lunile aprilie si mai - 2 p;
b. valoarea minima aproximativa a debitului mediu lunar este de 90 m3/ s si se
înregistreaza în luna septembrie - 2 p;
c. cele mai ridicate valori ale debitului sunt înregistrate primavara, în lunile martie, aprilie si mai - 2 p;
d. cele mai reduse valori ale debitului sunt înregistrate toamna (lunile septembrie, octombrie si noiembrie) ca urmare a precipitatiilor scazute din anotimpul de vara, prelungite
si la începutul toamnei, dar si epuizarii resurselor de apa subterana (au alimentat râul în perioada lipsita de precipitatii) - 2 p;
e. diferenta între debitul lunilor cu valori extreme este de 230 m3/ s - 2 p;
f. valori ale debitului mediu lunar cuprinse între 150-200 m3/ s se înregistreaza în lunile februarie si iulie - 2 p.
VARIANTA
I. 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. b; 10. c.
II. 1. orasul Bucuresti - 1 p; 2. râurile: Jijia, Olt, Bârlad - 3 p;
3. Sfântul Gheorghe - 1 p; 4. orasul marcat pe harta cu numarul 14 (Galati) -
5. orasele: Ploiesti, Slobozia, Drobeta Turnu Severin, Bistrita - 4 p.
III. a. Masivului Dobrogei de Nord si clima Podisului Somesan:
- cantitatea medie de precipitatii este diferita - în Masivul Dobrogei de Nord 350-600 mm/ an
si în Podisului Somesan 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul si brize marine în Masivul Dobrogei de
Nord si vânturile de vest în Podisului Somesan;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) si pontice
în Masivul Dobrogei de Nord si oceanice în Podisului Somesan.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful Grupei Fagaras si relieful Muntilor Banatului:
- alcatuirea geologica a Grupei Fagaras este reprezentata de sisturi cristaline cu intruziuni
granitice pe când Muntii Banatului sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare;
- altitudinea maxima a Grupei Fagaras (2544 m, vârful Moldoveanu) este mult mai mare decât
cea a Muntilor Banatului (1446 m, Vârful Semenic);
- relieful glaciar este bine reprezentat în Grupa Fagaras prin circuri (Lacul Bâlea, Capra,
Podragu), vai glaciare si lipseste din Muntii Banatului;
- relieful carstic are numeroase forme în Muntii Banatului - chei (Cheile Minisului, Carasului,
Nerei), pesteri (Comarnic) si lipseste în Grupa Fagaras;
- Grupa Fagaras este putin fragmentata pe când Muntii Banatului sunt puternic fragmentati
(Depresiunea Caras-Ezeris, Almajului, vaile Nerei, Carasului, Bârzavei).
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima Dealurilor Upovei si clima Podisului Sucevei:
- temperatura medie anuala este diferita - în Podisul Sucevei 6-8° C si în Dealurile Lipovei9-10°C;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul în Podisul Sucevei si vânturile de vest în Dealurile Lipovei;
- influentele climatice sunt diferite - influente scandinavo-baltice în Podisul Sucevei I si oceanice în Dealurile Lipovei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podisul Sucevei si de dealuri joase în - Dealurile Lipovei.
IV. a. a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei si prin eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor în teritoriu se individualizeaza trei siruri de roci - vulcanice (andezit, bazalt) în V, cristaline (sisturi cristaline care dispar la S de valea râului i Trotus) în C si sedimentare cutate - flis (calcare, gresii, conglomerate) în E; fâsia estica ; se extinde treptat spre S;
- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Calimani - 2100 m, vârful Pietrosul Calimanilor; -orientarea culmilor este NV-SE, prezentând pe aceasta directie un paralelism culme-vale; - relieful vulcanic este prezent prin conuri, cratere si platouri vulcanice, modelate de agentii externi în Muntii Calimani-Gurghiu-Harghita; - relief pe conglomerate cu forme curioase apare în Muntii Ceahlau -
Caciula Dorobantului, Panaghia; - - relieful carstic este întâlnit în Muntii Hasmasu Mare si în Muntii Rarau;
- grad de fragmentare ridicat - depresiuni intramontane (Giurgeu, Ciuc, Borsec, r Comanesti), culoare de vale longitudinale si transversale (Olt, Mures, Trotus, Bistrita);
- vaile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare si defileuri, cu I peste 6 terase.
b) doua râuri care izvorasc din unitate - 2 p: oricare râu dintre urmatoarele -Olt,
f Mures, Târnava Mare, Târnava Mica, Trotus, Bicaz;
c) trei tipuri genetice de lacuri - 3 p: lac de baraj natural (Lacul Rosu), lac vulcanic (Lacul
Sfânta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui);
d) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri).
e) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul fagului, etajul padurii de amestec fag si rasinoase, etajul rasinoaselor, etajul subalpin si etajul alpin.
b. a) trei aspecte specifice ale reliefului - 3 p (câte 1 p pentru fiecare aspect specific al reliefului, oricare dintre urmatoarele):
- este o unitate de orogen, având un fundament carpatic scufundat (Marea Panonica), acoperit cu depozite sedimentare;
- alcatuita din roci moi (nisipuri, pietrisuri, argile, marne), peste care s-a depus un strat de loess;
- altitudinea maxima este întâlnita în Câmpia Carei - 143 m;
- orientarea generala este NE-SV;
- prezinta o înclinare usoara de la E spre V, fapt evidentiat de directia de curgere a râurilor;
- câmpia se extinde spre est, patrunzând în lungul râurilor carpatice ca niste golfuri de câmpie
- în Câmpia Carei se gasesc dune de nisip;
- în câmpiile înalte, pe loess, apar crovuri;
- Câmpia Aradului vine în contact direct cu regiunea montana (Muntii Zarand);
- vaile sunt largi, cu lunci extinse si terase;
- sunt întâlnite doua trepte de relief: câmpii înalte (peste 100 m), ferite de inundatii si câmpii joase (sub 100 m) cu miscari lente de subsidenta (terenuri mlastinoase, râuri divagante cu frecvente revarsari).
b) o influenta climatica - 1 p: influente oceanice;
c) o zona de vegetatie - 1 p: oricare zona de vegetatie dintre urmatoarele - zona stepei cu etajul silvostepei sau zona de padure cu etajul stejarului;
d) doua resurse de subsol - 2 p: oricare doua resurse dintre urmatoarele - petrol, gaze associate, ape geotermale, roci pentru constructii (nisip);
e) doua orase cu peste 100000 de locuitori - 2 p: oricare doua orase dintre urmatoarele - Arad, Oradea, Satu Mare;
f) un tip sau o clasa de sol - 1 p: clasa molisoluri (cerniziomuri, cernoziomuri levi-gate).
V. a. Pozitia României pe continent stabileste o particularitate importanta a climatului -climat temperatcontinental de tranzitie între cel temperat oceanic în centrul si vestul Europei si cel continental în partea estica. Teritoriul României se desfasoara VE pe 9° longitudine, iar diminuarea cantitatii de precipitatii se produce pe masurarea cresterii distantei fata de Oceanul Atlantic, de la vest spre est (peste 600 mm/ an în Câmpia de Vest, 500-600 mm/ an în Câmpia Româna partea central vestica, 400-500 mm/ an în Baragan si Dobrogea, 350-400 mm/ an pe litoral si în Delta Dunarii). Cantitatea de precipitatii scade astfel V-E, ca urmare a interferentelor climatice: influente climatice oceanice în
vestul si centrul tarii, inclusiv în Câmpia de Vest - cu precipitatii abundente si uniforme în cursul anului, aduse de vânturile de vest, spre deosebire de estul tarii, inclusiv Câmpia Baraganului, cu influente climatice de ariditate - cu precipitatii scazute. Muntii Carpati, prin pozitia, altitudinea si desfasurarea lor, au un rol important în bararea maselor de aer care circula deasupra tarii noastre (îndeosebi cele oceanice si continentale) si în distributia teritoriala a cantitatii de precipitatii. Odata cu cresterea altitudinii creste si cantitatea de precipitatii cazuta, de la 400-500 mm/ an în câmpii, la 500-700 mm/ an în dealurile joase, 700-1000 mm/ an în dealurile înalte, la peste 1000 mm/an în muntii (si chiar peste 1200 mm/ an la peste 2000 m altitudine);
b. Fondul forestier al României este variat ca o consecinta a particularitatilor reliefului si a conditiilor climatice. Relieful prin dispunerea concentrica a unitatilor de relief si prin cresterea altitudinii aduce
modificari ale elementelor climatice (temperatura, precipitatii si vânturi), care contribuie ladiversificarea fondului forestier. Astfel, în functie de necesarul de caldura si umiditate, zona de padure are succesiv urmatoarele etaje de vegetatie: etajul stejarului (cer, gârnita, stejar pufos, stejar pedunculat, gorun) între 250-600 m; etajul fagului între 600-1200 m; etajul padurilor de amestec (fag si conifere) între 1200-1400 m; etajul padurilor de conifere (brad, molid, pin, în unele locuri zada) între 1400-1800 m;
c. Activitatile economice ale orasului Constanta sunt influentate de pozitia acestuia pe litoralul românesc. Aparitia orasului este legata de activitatile comerciale desfasurate de greci pe tarmul Marii Negre. Si astazi, prin portul Constanta, se deruleaza aproximativ 60% din comertul exterior al
tarii noastre, fiind cel mai important port în bazinul Marii Negre. Existenta conditiilor naturale de amenajare a portului Constanta (incinta portuara, lungimea digurilor, adâncimea apei) au favorizat dezvoltarea santierului naval (construirea navelor maritime de mare tonaj>. Activitatile turistice desfasurate în statiunea Mamaia valorifica potentialul turistic (heliomarin) al Marii Negre.
d. Bazinul hidrografic al Jiului este dezvoltat pe Grupele Parâng si Retezat-Godeanu, Podisul Mehedinti, Subcarpatii Getici, Podisul Getic si Câmpia Olteniei. în alcatuirea geologica a Depresiunii Petrosani si a Podisului Getic apar si intercalatii de carbune supe¬rior (huila) în Bazinul Petrosani si carbune inferior (lignit) în Bazinul Motru-Rovinari. Cele doua bazine concentreaza cele
mai mari zacaminte de carbune ale României si sunt traversate de râul Jiu si afluentii sai.
VI. a. lunile aprilie si mai cu un debit de 350 m3/ s - 2 p;
b. ianuarie cu un debit mediu de 75 m3/ s - 2 p;
c. o cauza a producerii debitului maxim lunar este cresterea valorilor de temperatura ce provoaca topirii zapezii, ghetii acumulate în timpul iernii, dar si precipitatiilor ridicate din anotimpul de primavara - 2 p;
d. diferenta între debitul lunar cu valori extreme este de 275 m3/ s - 2 p;
e. o cauza a debitului scazut este legata de precipitatiile predominant solide (tempe¬ raturile sunt scazute) si acumularea sub forma de gheata sau strat de zapada, perioada în care râurile sunt alimentate aproape exclusiv din surse subterane - 2 p;
f. valoarea aproximativa a debitului în luna septembrie este de 125 m3/ s - 2 p.
VARIANTA
I. 1. d; 2. a; 3. c; 4. b; 5. b; 6. a; 7. c; 8. d; 9. b; 10. c.
II. 1. - hidrocarburi lichide (petrol), hidrocarburi gazoase (gaze asociate), ape geotermale, solul;
2. doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare doua tipuri genetice de lacuri dintre urmatoarele -lac de baraj natural (Lacul Rosu), lac vulcanic (Lacul Sfânta Ana), lacuri hidroenergetice (Lacul Izvorul Muntelui); 3. Jijia, Timis, Bârlad - 3 p; 4. Bacau, Timisoara, Bistrita - 3
III. a. Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mures) si clima Podisului Sucevei:
- temperatura medie anuala este diferita - în Podisul Sucevei 6-8° C si în Câmpia deVest (la Nord de râul Mures) 9-10° C;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul în Podisul Sucevei si vânturile de Vest în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente baltice în Podisul Sucevei si oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mures);
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podisul Sucevei si moderat de câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mures).
b Grupei Centrale a Carpatilor Orientali si relieful Grupei Fagaras:
- modul de formare al Grupei Centrale a Carpatilor Orientali este diferit de al Grupei Fagaras, deoarece au avut loc eruptii vulcanice în Neogen;
- alcatuirea geologica a Grupei Fagaras este reprezentata de sisturi cristaline cu intruziuni granitice pe când Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este alcatuita din roci vulcanice (în V), cristaline (în centru) si sedimentare (în E);
- altitudinea maxima a Grupei Fagaras - 2544 m, vârful Moldoveanu este mult mai mare decât cea a Muntilor Rodnei - 2303 m, vârful Pietrosul Rodnei din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;
- în Grupa Centrala a Carpatilor Orientali sunt forme de relief vulcanic modelate de actiunea agentilor externi - conuri, ziduri, maguri, iar în Grupa Fagaras relieful vulcanic lipseste;
- Grupa Fagaras este putin fragmentata pe când Grupa Centrala a Carpatilor Orientali este puternic fragmentata (Depresiunea Giurgeu, Ciuc, Comanesti, culoare de vale longitudinale si transversale - Bistrita, Trotus).
c. Masivului Dobrogei de Nord si clima Dealurilor Lipovei:
- cantitatea de precipitatii medii anuale este diferita - în Masivul Dobrogei de Nord 350-600 mm/ an si în Dealurile Lipovei 600-800 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul si brizele marine în Masivul Dobrogei de Nord si vânturile de vest în Dealurile Lipovei;
- influentele climatice sunt diferite - influente est-continentale (de ariditate) în masivul Dobrogei de Nord si oceanice în Dealurile Lipovei.
IV. a. a) - este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei în ultimele faze de cutare;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile, nisipuri, pietrisuri, sare, carbuni);
- altitudinea maxima este întâlnita în Pintenul Ivanetu - 1021 m sau în Magura Odobesti - 996 m;
- este cel mai complex sector subcarpatic - la poalele muntilor se desfasoara un aliniament de depresiuni submontane închise de dealuri interne, urmate de un aliniament de depresiuni intracolinare închise de dealuri externe;
- complexitatea sectorului este marita de prezenta pintenilor montani - Pintenul Ivanetu, Pintenul Homorâciu;
- la vest de valea Buzaului prezinta un singur sir de depresiuni mari - Valenii de Munte pe râul Teleajen, Câmpina pe Prahova si Pucioasa pe Ialomita;
- orientarea culmilor este arcuita de la N-S si NNE-SSV la V-E;
- sâmburii de sare formeaza cute diapire - Slanic Prahova;
- apar forme pseudocarstice în sare - Platoul Meledic;
- sunt întâlnite frecvent procese de versant - alunecari de teren, siroiri care degradeaza terenurile;
- sunt prezente fenomene geologice - "Vulcanii noroiosi" de la Berca-Arbanasi si "Focul Viu"de la Andreiasu;
- vaile sunt largi în depresiuni, cu lunci extinse si 3-5 terase;
b) un etaj climatic - 1 p: etajul climatic de dealuri înalte;
c) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun roscate de padure) sau clasa cambisoluri (soluri brune, brunacide);
d) un etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul stejarului si etajul fagului (zona de padure);
e) trei resurse de subsol - 3 p: oricare resursa dintre urmatoarele: carbuni (lignit), sare, petrol (hidrocarburi lichide), gaze de sonda (hidrocarburi gazoase), roci pentru constructie (nisip, pietris).
f) o activitate agricola cu suprafete însemnate - 1 p: viticultura.
b. a) - este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei terestre:
- sunt alcatuiti din roci cristaline (sisturi cristaline) si sedimentare (îndeosebi calcare);
- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Semenic - 1446 m, vârful Semenic;
- relieful prezinta doua trepte - treapta estica mai înalta (Muntii Semenic si Almajului) si treapta vestica mai joasa (Muntii Aninei, Locvei si Dognecei);
- prezinta relief carstic foarte bine dezvoltat - chei (Cheile Carasului, Minisului, Nerei), pesteri (Comarnic), izbucuri (Bigar);
- fragmentarea este ridicata - depresiuni intramontane, culoare de vale, chei, Defileul Dunarii;
- vaile sunt largi în depresiuni, cu peste 6 terase;
b) o influenta climatica - 1 p: influente submediteraneene;
c) un râu - 1 p: oricare râu dintre urmatoarele - Timis, Bârzava, Caras, Nera, Minis, Cerna;
d) etaj de vegetatie - 1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul fagului, etajul coniferelor (zona de padure);
e) un tip sau o clasa de sol - 1 p: oricare tip sau clasa de sol dintre urmatoarele -clasa cambisoluri (soluri brune, brun-acide) sau clasa spodosoluri (podzoluri);
f) doua resurse de subsol - 2 p: oricare resursa dintre urmatoarele: carbuni (huila), minereuri de fier, minereuri neferoase, roci pentru constructie;
g) un oras cu o populatie cuprinsa între 50000-100000 locuitori - 1 p: Resita.
V.a. Solurile sunt influentate, în principal, de relief si clima, precum si de vegetatie, activitati umane etc. Fata de unitatile de câmpie, uniforme din punct de vedere al reliefului si cli¬matic, unitatile de deal si podis introduc o diversificare a caracteristicilor reliefului si a conditiilor climatice, si implicit a
conditiilor pedologice. Astfel, în unitatile de deal si podis, se succed în altitudine mai multe clase si tipuri de soluri: clasa molisoluri (cernoziom levigat) la trecerea de la etajul de câmpie la etajul dealurilor joase, clasa argiluvisoluri (soluri cenusii, soluri brun-roscate de padure) în etajul dealurilor joase, clasa cambisoluri (soluri brune) în etajul dealurilor înalte. Pe portiuni restrânse se întâlnesc soluri azonale: lacovisti (soluri cu exces de umiditate), soluri
aluvionare de lunca (soluri tinere, în formare), saraturi (soluri cu acumulari de saruri).
b. Reteaua feroviara a României este influentata de pozitia arcului carpatic si a orasului capitala. Inelul carpatic prin desfasurare si declivitate constituie un obstacol în repartitia cailor ferate, acestea urmarind culoarele de vale, depresiunile, pasurile/ trecatoriie pentru a traversa spatiul montan. în
zonele montane sunt necesare lucrari suplimentare pentru pregatirea si asigurarea stabilitatii terasamentului caii ferate, pentru depasirea declivitatii accentuate prin construirea de poduri, viaducte si tuneluri.
Cel mai important nod feroviar al României este orasul Bucuresti, de unde se desprind divergent cele opt magistrale feroviare care se îndreapta spre extremitatile tarii.Configuratia reliefului impune retelei feroviare o textura radiar concentrica, cu doua inele, intracarpatic si extracarpatic, unite prin linii transcarpatice care converg spre orasul capitala.
c. Structura socio-economica a populatiei a suferit modificari importante dupa 1990, ca urmare atransformarilor economice si politice intervenite în tara noastra.Ponderea sectorul primar cunoaste o crestere, ca urmare a aplicarii Legii fondului funciar siretrocedarii terenurilor. Ponderea sectorului secundar resimte o scadere, ca urmare a restructurarii
activitatilor industriale considerate energofage si energointensive. Restructurarea economiei a determinat disponibilizarea unui numar mare de muncitori, care fie sunt în cautarea unui nou loc de munca, fie s-au reîntors în mediul rural. Ponderea sectorului tertiar a crescut usor prin dezvoltarea
serviciilor prestate catre populatie.
d. Pe glob, România este situata în emisfera nordica la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, fiind traversata de paralela de 45° latitudine nordica. Consecinta fizico-geografica principala
a pozitiei matematice a României pe Glob o reprezinta situarea în plina zona de clima temperata, cu o serie de trasaturi caracteristice: durata si intensitate inegala a luminarii si încalzirii (cu un maxim la solstitiul de vara si un minim la solstitiul de iarna), durata inegala a zilelor si a noptilor într-un an,
modificarea elementelor biopedogeo-grafice si a culturilor agricole.
Pe continent, România este traversata de meridianul de 25° longitudine estica, care împarte Europa în doua jumatati aproximativ egale, iar pe Glob fiind situata în emisfera estica. România se afla la distante aproximativ egale fata de extremitatea vestica, nordica si estica a Europei (2700 km fata de
Peninsula Iberica - Capul Roca, 2800 km fata de Oceanul Arctic - Capul Nord si 2600 km fata de Muntii Ural) si mai aproape de extremitatea sudica (1000 km fata de sudul Greciei - Capul Matapan). Principala consecinta fizico-geografica este situarea României la contactul a trei sectoare
climatice europene: estic (continental excesiv), sudic (mediteranean) si vestic (oceanic), determinând un climat temperat moderat sau de interferenta, cu temperaturi moderate si precipitatii suficiente, materializate într-o vegetatie naturala diversificata si culturi agricole variate.
VI. a. debitul lunar maxim are valoarea aproximativa de 225 m3/ s si se înregistreaza în luna aprilie - b. valori ale debitului mediu lunar mai mari de 150 m3/s se înregistreaza în patru luni, respectiv februarie, martie, aprilie si mai - ; c. debitului lunar minim are valoarea aproximativa de 50 m3/ s si se înregistreaza în luna septembrie - d. diferenta între debitul maxim si minim lunar este de 175 m3/ s ; e. cele mai reduse valori ale debitului, înregistrate în lunile august-octombrie, sunt o consecinta a precipitatiilor scazute, din anotimpul de vara si la începutul toamnei, dar si epuizarii resurselor de apa subterana (care au alimentat râul în perioada de vara cu deficit
de precipitatii) - f. anotimpul cu cele mai crescute debite este primavara (lunile martie, aprilie si mai), ca urmare a cresterii valorilor de temperatura si topirii zapezii, ghetii acumulate în timpul iernii, dar si precipitatiilor ridicate din anotimpul de primavara -
VARIANTA
II. 1. orase: Botosani, Vaslui, lasi - 3 p; 2. râuri: Ialomita, Bega - 2 p;
3. Lacul Vidraru - 1 p;4. orase: Slobozia,
5. doua caracteristici ale reliefului, oricare dintre urmatoarele: unitate de orogen formata prin încretirea scoartei terestre în ultimele faze de cutare a orogenezei alpine; alcatuita geologic din sisturi cristaline acoperite de calcare si gresii; altitudinile de 500-600 m o plaseaza în categoria unitatilor de podis; relieful carstic este bine dezvoltat - pesteri (Pestera Topolnita, Ponoare), chei,
sohodoluri, podul natural de la Ponoare, lacuri carstice (Lacul Zaton) - 2 p.
III. a. 4 p pentru doua deosebiri între clima Podisului Sucevei si clima Câmpiei Olteniei:
- temperatura medie anuala este diferita - în Podisul Sucevei 6-8° C si în Câmpia Olteniei 10- 11,5° C;
- cantitatea de precipitatii medii anuale difera - în Podisul Sucevei 600-800 mm/ an si în Câmpia Olteniei 500-600 mm/ an;
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - crivatul în Podisul Sucevei si austrul în Câmpia Olteniei;
- influentele climatice sunt diferite - influente scandinavo-baltice, în Podisul Sucevei si submediteraneeneîn Câmpia Olteniei;
- etajul climatic este diferit - de dealuri înalte în Podisul Sucevei si moderat de câmpie în Câmpia Olteniei.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful Subcarpatilor Getici si relieful Podisului
Târnavelor:
- modul de formare a Subcarpatilor Getici este prin cutarea straturilor în ultimele faze ale orogenezei alpine, pe când Podisul Târnavelor s-a format prin sedimentarea placii Transilvane scufundate cu 4000-5000 m;
- altitudinea maxima difera - Subcarpatii Getici 1218 m în Dealul Chiciora sau 1018 m în Magura Matau si Podisul Târnavelor 600-700 m pe latura estica la contactul cu Subcarpatii Interni ai Transilvaniei;
- în Podisul Târnavelor sunt întâlnite structuri boltite, numite domuri gazeifere, structuri care lipsesc în Subcarpatii Getici;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima Podisului Mehedinti si clima Câmpiei de Vest (la Nord de râul Mures):
- vânturile sunt diferite în cele doua unitati - austrul în Podisul Mehedinti si vânturile de vest în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mures);
- influentele climatice sunt diferite - influente submediteraneeneîn Podisul Mehedinti si oceanice în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mures);
- etajul climatic este diferit - de dealuri joase în Podisul Mehedinti si moderat de
câmpie în Câmpia de Vest (la Nord de râul Mures).
IV.a) - este o unitate de orogen, formata în timpul orogenezei alpine prin încretirea scoartei si prin eruptii vulcanice (Neogen);
- dupa tipurile de roci si repartitia lor în teritoriu prezinta un "mozaic petrografic" - roci cristaline (sisturi cristaline), roci sedimentare (calcare, gresii, conglomerate) si roci vulcanice (bazalt);
- altitudinea maxima este întâlnita în Muntii Bihor - 1849 m, vârful Bihor (Curcubata Mare);
- prezinta relief carstic foarte bine dezvoltat - pesteri (Scarisoara, Focul Viu, Ursilor, Vântului), chei (Cheile Turzii, Râmeti), doline, lapiezuri etc;
- relieful vulcanic este prezent în Muntii Metaliferi;
- fragmentarea este ridicata - depresiuni intramontane (Brad, Zlatna, Huedin), culoare de vale;
- prezinta depresiuni "golf, sub forma unor patrunderi ale câmpiei si dealurilor în zona de munte;
- vaile sunt largi în depresiuni, cu sectoare înguste de lunci în culoare si chei, cu peste 6 terase;
- zona centrala, cu altitudini de peste 1800 m, ca si o coloana vertebrala este orientata N-S (Muntii Bihor si Vladeasa), din care se desprind celelalte masive orientate V-E;
b) doua râuri - 2 p: oricare doua râuri dintre urmatoarele - Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Mic, Aries, Ampoi, Mures;
c) un tip genetic de lac - 1 p: oricare tip genetic de lac dintre urmatoarele - lacuri naturale: lacuri în roci calcaroase (Lacul Varasoaia, Ighiu); lacuri antropice: lacuri hidro¬energetice (Lacul Valiug pe râul Bârzava, Fântânele si Tarnita pe Somesul Cald, Gilau pe Somesul Mic);
d) trei resurse naturale - 3 p: oricare trei resurse naturale dintre urmatoarele - minereuri complexe (sulfuri polimetalice), carbuni (carbune brun), bauxita, roci pentru constructii, ape, paduri, pasuni si fânete naturale.
b. - este o unitate de platforma cu o complexa evolutie geologica - în orogeneza bai kaliana începe formarea Podisului Casimcei si se definitiveaza în orogeneza caledonica; în orogeneza hercinica se formeaza Muntii Macin;
- alcatuit din roci variate - sisturi verzi si calcare (Podisul Casimcei), granit, bazalt (Muntii Macin), calcare, nisipuri, pietrisuri (Podisul Babadag);
- cea mai veche unitate de relief a tarii (Podisul Casimcei) modelata subaerian din momentul formarii;
- altitudinea maxima - în Masivul Dobrogei de Nord este întâlnita în vârful Greci (Ţutuiatu) Muntii Macin - 467 m;
- Masivul Dobrogei de Nord prezinta o înclinare usoara pe directia NNV-SSE, indicata de directia de curgere a râurilor;
- pe depozitele calcaroase apar forme carstice în Podisul Casimcei (Pestera La Adam, Lilieci);
- Masivul Dobrogei de Nord evolueaza catre stadiul de peneplena prin epuizarea energiei de
orogen si modelarea subaeriana îndelungata;
- relieful litoral este jos, reprezentat de limanuri si lagune;
b) o influenta climatica - 1 p: influente est-continentale (de ariditate) sau influente pontice;
c) doua tipuri genetice de lacuri - 2 p: oricare doua tipuri genetice de lacuri dintre urmatoarele - lagune maritime (Lacul Razim, Sinoe, Zmeica, Golovita), limanuri maritime (Lacul Tasaul), limanuri fluviale (Lacul Cerna, Pecineaga);
d) un etaj de vegetatie -1 p: oricare etaj de vegetatie dintre urmatoarele - etajul stepei sau etajul silvostepei (zona stepei) sau etajul stejarului (zona de padure);
e) o clasa sau un tip de sol - 1 p: oricare clasa sau tip de sol dintre urmatoarele -clasa molisoluri (cernoziom, sol balan dobrogean); clasa argiluvisoluri (soluri cenusii si brun-roscate de padure).
V. a.Habitatul colinar si de podis se remarca prin diversitate de forme ca urmare a conditiilor naturale (relief, clima, vegetatie, soluri), dar si prin rolul favorabil al zonelor de contact (deal/ podis - munte, deal/ podis - câmpie), sau prin complementaritatea resurselor si a axelor de comunicatie. în dealuri si podisuri cele mai favorabile conditii pentru asezari sunt pe culoarele largi ale râurilor.
Din punct de vedere al formei, în dealuri si podisuri, majoritatea satele sunt rasfirate (satul de padure, cu gospodarii însirate de-a lungul vailor sau al drumurilor, având o tendinta de grupare întrun nucleu; vatra are un contur precis, cuprinzând în interiorul sau o parte din terenurile cultivate,
îndeosebi plantatii de pomiviticole). Ca urmare a conditiilor morfologice satul prezinta o varianta speciala, aceea a satului drum (liniar), iar ca urmare a influentei populatiei sasesti apare satul compact, întâlnit în sudul si centrul Transilvaniei;
b. România este o tara pontica deoarece are iesire la Marea Neagra pe o lungime de aproximativ 240 km. Aceasta deschidere pontica a tarii noastre îi confera multiple avantaje:
- Marea Neagra comunica cu Oceanul Planetar facilitând relatiile comerciale ale tarii noastre cu majoritatea tarilor lumii prin porturile maritime Constanta si Mangalia;
- plasarea României pe "axa marilor" (Mediterana-Neagra-Caspica) cu consecinte economice benefice;
- în apele teritoriale exista platforme de foraj marin care extrag petrol din platforma continentala;
- potentialul heliomarin este valorificat în turism, mai ales în jumatatea sudica a litoralului românesc;
- un important domeniu de pescuit marin îl constituie litoralul si platforma continentala.
c. Diversitatea lacurilor din zona montana este determinata de geneza cuvetei în care este acumulata apa, care poate fi de origine naturala sau antropica.
Lacurile naturale au dimensiuni mici si sunt create de actiunea agentilor externi -lacuri glaciare (Lacul Lala, Bâlea, Gâlcescu, Bucura, Zanoaga), lacuri de baraj natural (Lacul Rosu), lacuri formate în roci calcaroase (Lacul Varasoaia), lacuri formate în ocne de sare (Costiui si Ocna sugatag). In categoria lacurilor create de agentii interni includem lacul vulcanic Sf. Ana din craterul masivului
Ciomatu (Muntii Harghita). Lacurile antropice au aparut în aproape toate masivele montane ca urmare a resurselor
mari de apa si a multiplelor utilizari (potentialului hidroenergetic ridicat, alimentare cu apa a localitatilor, regularizarea debitului etc). Cele mai mari amenajari antropice sunt lacurile Izvorul Muntelui pe Bistrita, Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru etc.
d.Fondul funciar al dealurilor si podisurilor din tara noastra se caracterizeaza printr-o mare diversitate ca urmare a particularitatilor reliefului (altitudine, fragmentare, expozitie, alcatuire geologica, procese geomorfologice etc.) si conditiilor pedoclimatice. Structura terenurilor agricole este foarte
variata, întâlnindu-se terenuri arabile, plantatii pomi-viticole, pasuni, fânete si suprafete forestiere. Dealurile joase au un relief cu pante domoale pe care eroziunea nu s-a dezvoltat, valori de temperatura (8-10° C) si precipitatii (500-700 mm/an) favorabile dezvoltarii plantelor, soluri bogate în humus. Sunt cultivate în cea mai mare parte cu cereale, plante tehnice si legume.
Dealurile înalte au relieful mai accidentat, cu pante mai abrupte, impunând lucrari agrotehnice pentru mentinerea stabilitatii versantilor si reducerea eroziunii terenurilor. Clima prezinta temperaturi mai scazute (7-10° C) si precipitatii mai bogate (600-800 mm/ an), favorabile pentru culturi variate. Solurile (argiluvisoluri) sunt cultivate agricol având o fertilitate medie. Vegetatia
naturala de padure a fost înlocuita pe mari suprafete de culturi agricole.
Cultura plantelor este foarte diversificata, ca o consecinta a cadrului natural variat. Se întâlnesc terenuri arabile ocupate de porumb, grâu, sfecla de zahar, cartof, plantatii viticole extinse - Subcarpatii de Curbura, plantatii pomicole. Cresterea animalelor este practicata în toate unitatile pe baza pasunilor naturale, plantelor pentru nutret sau cerealelor. Se cresc: bovine si ovine (pe baza pasunilor), porcine (pe baza culturilor de porumb si cartof), pasari.
VI. a. valoarea maxima aproximativa a cantitatii medii lunare de precipitatii este de 83 mm si se înregistreaza în luna iunie - 2 p;
b. valoarea minima aproximativa a cantitatii medii lunare de precipitatii este de 40 mm si se înregistreaza în luna februarie - 2p;
c. anotimpul cu cea mai mare cantitate anuala de precipitatii este cel de vara si cauza este cantitatea mare a precipitatiilor din acest sezon datorita influentelor climatice oceanice (vânturilor de vest) - 2 p;
d. diferenta între valoarea maxima si minima a cantitatii medii lunare de precipitatii este de 43 mm - 2 p;
e. diferenta dintre cantitatea medie de precipitatii din luna mai (69 mm) si din luna octombrie (50 mm) este de aproximativ 19 mm - 2 p;
f. valoarea aproximativa a cantitatii de medii de precipitatii din luna iulie este de 62 mm - 2 p.
|
