BACALAUREAT 2007
VARIANTE REZOLVATE LA GEOGRAFIE
GEOGRAFIA ROMÂNIEI
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. c; 3. d; 4. d; 5. a; 6. d; 7. d; 8b; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru flecare element solicitat), astfel:
1. influente submediteraneene 2.14-Bistrita, 16-Siret, 19-Mures, 20-Somesul Mic. 3. 9-Bistrita, 11-
Botosani, 12-Zalau 4. Bucuresti 5. locomotive, autoturisme
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Carpatii Curburii) si clima D (Subcarpatii
Moldovei) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata corect): etaj climatic: în unitatea A
montan, iar în unitatea D de dealuri înalte; temperatura medie anuala: în unitatea A între 0-6°C iar în unitatea D între 6 si 8°C; precipitatii medii anuale: în unitatea A 700-1000 mm/
an, iar în unitatea D între 500-700 mm/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Carpatii Curburii) si relieful D (Subcarpatii
| Moldovei) (câte 2p pentru flecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului
A este de 1954 m, iar cea maxima din D este de 911 m; relieful unitatii A este format din | doua
siruri montane cu înaltimi diferite iar cel din D este format din doua siruri de depresiuni si doua
siruri de dealuri.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Sectorul Olt - Arges) si clima J (Câmpia de
Vest la N de Mures) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice:
in unitatea marcata cu F influente de tranzitie, iar în cea marcata cu J influente oceanice;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 650 mm/an iar în unitatea F între
500-600 mm/an.
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu C (Podisul Dobrogei de Nord):
a) - s-a format in orogeneza caledoniana (Podisul Casimcei) si respectiv hercinica
(Muntii Macinului)
- este alcatuit din roci variate: sisturi verzi, granite, calcare, pietrisuri, nisipuri
- este alcatuit din podisuri de altitudine medie de 300 m fragmentate de vai largi
- altitudinea maxima este de 467 m în Muntii Macinului, în vârful Greci (Tutuiatu); - 3 p (câte 1 p
pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Telita, Taita, Slava, Casimcea; - 1 p
c) zona stepei, zona padurilor; - 1 p
d) clasa molisoluri (soluri balane, cernoziomuri, soluri cenusii); - 1 p
e) roci de constructii, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri, nisipuri; - 3 p
f) Tulcea. - 1 p
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B
(Carpatii Meridionali de la vest de Olt: Grupele Parâng si Retezat- Gogeau): a) - s-au format în
orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m);
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gomovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)etajul climatic montan; - 1 p
c)Olt, Lotru, Jiu, Strei, Timis, Motru; - 1 p
d)lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga), lacuri de acumulare antropica (Vidra pe Lotru) - 2 p;
e)prabusiri, curgeri noroioase, avalanse; - 1 p
f)huila, hidroenergia. - 1 p
a. Habitatul de tip deltaic este un habitat restrictiv datorita suprafetelor mari acoperite
de ape ce nu sunt propice dezvoltarii umane. Suprafata redusa a grindurilor si gradul redus
al fertilitatii solurilor dar, mai ales, lipsa cailor de acces si timpul foarte mare necesar
transportului duc la o densitate redusa a populatiei. - 4 p
b. România foloseste în prezent resurse energetice primare (combustibili fosili) pentru
obtinerea energiei electrice. Partial se foloseste si hidroenergia pe râuri si atomoenergia la
Cernavoda. Resursele alternative sunt energia solara, eoliana si geotermala si sunt utilizate
doar simbolic în
sa capteze aceste energii. - 4 p
c. Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,49 km/km2.
de variate resurse de apa (râuri, lacuri, ape subterane, ape teritoriale în Marea Neagra)
având un volum de 77,4 km3/ an. Râurile din România sunt afluentii Dunarii, mai putin
râurile dobrogene care se varsa în limane si lagune. - 4 p
d. Marea variete a formelor de relief face ca pe teritoriul tarii sa întâlnim toate tipurile
de roci: sedimentare, magmatice si metamorfice. Ele sunt utilizate ca roci de constructii,
cum ar fi: din Carpati avem calcare, granite, marmura, travertin, gresii; din zonele deluroase
si de câmpie se exploateaza pietrisurile si nisipurile. - 4 p
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. septembrie, 85 m3/ s; - 2 p
b. aprilie si mai, 325 m3/ s; - 2 p
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara; - 2 p
d. 240 m3/ s; - 2 p
e. februarie -170 m3/s; august -125 m3/ s; decembrie -120 m3/ s. - 2 p
f. 175m3/s.-2p
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. a; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Lacul Rosu. 2. 15-Buzau, 16-Somesul Mare, 19-Timis, 20-Jijia. 3. 4-Galati, 8-Râmnicu Vâlcea,
9-Târgu Mures, 12-Timisoara. 4. Sfântu Gheorghe.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua asemanari între clima E (Podisul Somesan) si clima J (Dealurile
Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare asemanare enuntata corect): etaj climatic: ambele unitati
se încadreaza în etajul climatic de dealuri; temperatura medie anuala: în ambele unitati
avem 6-10°C; precipitatii medii anuale: 700 mm/an).
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Subcarpatii Moldovei) si relieful J (Dealurile
Silvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului
J este de 651 m, iar cea maxima din C este de 911 m; relieful unitatii C este format dintr-un
sir de depresiuni submontane închise de dealuri înalte subcarpatice, iar unitatea J este o
zona deluroasa acoperita de sedimente neozoice care din loc în loc domina cu maguri
vulcanice sau cristaline.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Muntii Apuseni) si clima F (Podisul Bârladului)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice: în unitatea marcata
cu B influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate; precipitatii medii
anuale: în unitatea B valori de peste 1000-1200 mm/an iar în unitatea F de 500 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
D (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 8-10°C; precipitatii medii anuale 500-800 mm/ an; influente climatice
submediteraneene si de tranzitie - 3 p;
c) clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
d) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 3 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Grupa Retezat - Godeanu):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Peleaga 2509 m)
- se întâlnesc suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita)
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice submediteraneene - 1 p;
c) lacuri glaciare (Bucura, Zanoaga) - 1 p;
d) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor), zona alpina - 1 p;
e) clasa spodosoluri (soluri alpine brune acide, podzoluri) - 1 p;
f) paduri, pasuni, hidroenergie, roci de constructii - 2 p.
Total 10punctd
a. Fondul edafic al României cuprinde mai multe tipuri si subtipuri de sol specifice
atitudinilor medii, dar si ale zonelor sudice, oceanice si continentale datorita climatului de
ranzitie. Clasa molisoluri, cea mai fertila, predomina în zonele de câmpie si dealuri joase;
lasa argiluvisoluri se întâlneste în regiunile de dealuri joase peste padurile de stejar;
lasa cambisoluri în zona deluroasa înalta si la munte, iar clasa spodosoluri în muntii
jarte înalti. De asemenea, exista si soluri azonale ca o consecinta a microclimatului si a
jcilor cum ar fi solurile nisipoase, halomorfe, hidromorfe, organice etc. 4 p;
b. Orasele Tulcea si
ale tarii.
ât si pe cel feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigura
ansportul fluvial, feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferryoat-
ul între
s axa fluviilor si a canalelor si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea
lediterana) -4p;
c. Relieful variat si dispus pe trepte, climatul temperat sunt favorabile practicarii unor
jlturi diversificate pe regiuni si forme de relief. De asemenea, solurile împreuna cu clima
fluenteaza puternic agricultura. Alaturi de acestea se adauga conditiile tehnico-materiale,
île demografice si cele industriale. Se disting patru regiuni agrogeografice: regiunea
jricola mixta, în câmpii, dealuri joase si depresiuni, regiunea agricola cu predominarea
ymiculturii, viticulturii si cresterii animalelor, regiunea de
crestere a animalelor (
regiunea agricola piscicola. - 4 p;
d. Podisul Dobrogei este format în etape geologice diferite. Partea centrala, respectiv
3disul Casimcei în orogeneza caledoniana: predomina sisturile verzi. Partea nordica s-a
rmat în orogeneza hercinica; s-au ridicat astfel Muntii Macinului alcatuiti din granite,
irtea sudica a podisului s-a format prin sedimentare si retragerea apelor, aici predominând
sss-ul. Geomorfologic, sudul este alcatuit din podisuri joase sub 300 m, fragmentate de
i largi, iar nordul din dealuri si culmi ce depasesc 300 m - 4 p.
Total 16 puncte . Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/ s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. topirea zapezilor, precipitatii bogate de primavara, secete - 3 p;
d. toamna - 2 p;
e. februarie -160 nr" s; august - 60 m3/ s; decembrie -100 m3/ s - 3 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.c; 2. d; 3. b; 4. a; 5. d; 6.
d ; 7. d; 8. a; 9. c; 10. a.
Total 20 puncte Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel: 1.2-
Petrosani, 4 - Slobozia, 5 - Drobeta Turnu Severin, 7 - Târgoviste, 10 - Târgu 12 - Cluj Napoca 2.
port maritim 3.15 -
Total 10 puncte
III. Se acoraa izpuncieum care:
b. 4 p pentru 2 deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima I (Delta Dunarii)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): etaj climatic - în unitatea E etaj climatic de
câmpie, iar în unitatea I etaj climatic de litoral si delta; precipitatii medii anuale: 550 mm/ an în
unitatea E, si 350- 400 mm/ an în unitatea I; influente climatice: submediteraneene în unitatea E si
de ariditate si pontice în unitatea I.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica A Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului A este de 2303 m, iar cea maxima din B este de
1954 m; relieful unitatii A este format din trei siruri paralele orientate NV-SE, iar cel al
unitatii B din doua siruri de forma semicirculara; unitatea A prezinta relief vulcanic si
glaciar iar unitatea B nu.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Câmpia Moldovei) si clima J (Câmpia
Transilvaniei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
uitatea marcata cu J influente oceanice, iar în cea marcata cu F influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea J valori de peste 550-650 mm/an, iar în unitatea F de
500 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu G (Subcarpatii Moldovei):
a) - s-a format prin cutarea si ridicarea sedimentelor, asemeni Carpatilor;
- sunt alcatuiti dintr-un sir de depresiuni submontane închise spre exterior de dealuri înalte (maxim
911 m)
- predomina pietrisurile, nisipurile, argilele, gresiile, conglomeratele
- întâlnim frecvente alunecari de teren; - 3p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)
c) etajul padurilor de fag - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brune si brun acide) - 1 p;
e) petrol, gaze de sonda , roci de constructii - 1 p;
f)
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu C
(Muntii Poiana Rusca):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- este un masiv izolat format din sisturi cristaline;
- altitudinea maxima 1374 m în vf. Padesu;
- 3 p (câte 1p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 6° C, precipitatii medii anuale 700-1000 mm/ an; influente oceanice -
2 p;
c) zona padurilor (etajul fagului si al coniferelor) - 1 p;
d) clasa cambisoluri (soluri brun acide) -1 p;
e) paduri, roci de constructii, marmura fier -3 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Bucuresti este capitala tarii având peste 2 milioane locuitori. Din capitala pornesc 9
magistrale feroviare catre toate colturile tarii. Tot de aici pleaca înspre toate aeroporturile tarii
avioane fiind un oras unic în aceasta privinta. Toate drumurile importante europene ce traverseaza
Coanda), lânga Bucuresti. - 4 p;
b. Estul Câmpiei Române (câmpia Baraganului) si Podisul Dobrogei se încadreaza în
arealul de ariditate din estul României. Aici precipitatiile scad sub 400 mm/an ce se dezvolta
pe seama temperaturilor ridicate anuale de peste 10-11 °C si a secetelor frecvente, dar si
a influentelor climatice de ariditate. în perioada de iarna bate Crivatul, un vânt rece si
uscat - 4 p;
c. Zonele montane cuprind toate tipurile de roci datorita varietatii formelor de relief si a
modului de formare a muntilor. Rocile magmatice se formeaza datorita eruptiilor vulcanice
sau a consolidarii magmei. Rocile sedimentare se formeaza prin diferite metode cum ar fi:
descompunere organica, distrugerea celorlalte tipuri, cimentare naturala etc. Rocile
metamorfice se formeaza la temperaturi si presiuni ridicate. - 4 p;
d. Relieful României este definit de mai multe caracteristici. O caracteristica este
varietatea si deosebita complexitate a alcatuirii si evolutiei sale. Astfel întâlnim munti,
dealuri, podisuri, câmpii si vai largi cu terase, depresiuni, iar la tarmul Marii Negre se afla
Delta Dunarii si plaje de nisip si faleze. Aceste caracteristici nu le întâlnim si la alte tari,
facând-o unica. -4p.
Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel: a. august 6°C-2p; b.februarie -11°C-2p;
c. Muntii Bucegi - 2 p;
d. 10°C-2p;
e. 17°C-2p;
f. miscarea de revolutie a Pamântului - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: ,90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. b; 3. b; 4.d; 5. a;
6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. b.
Total 20 puncte
I. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Tulcea, 3- Suceava, 5- Giurgiu, 7-,Satu Mare, 12- Timisoara 2. Vidrau 3. 14 - Crisul Negru,
15-
Total 10 puncte
II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Podisul
bârladului) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în
mitatea E influente oceanice iar în unitatea F influente de ariditate; precipitatii medii anuale:
i unitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala
i Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima
reliefului B este de 1849 m, iar cea maxima din H este de 2100 m; relieful unitatii H este Icatuit din
siruri paralele orientate pe directia NV-SE, iar unitatea B o forma radiara cu Ititudinile cele mai
mari în centru;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Podisul Getic) si clima G (Câmpia Baraga¬nului) (câte 2
p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitatea marcata cu D influente
submediteraneene si de tranzitie, iar în cea marcata cu G influente de ariditate; precipitatii medii
anuale: în unitatea D valori de peste 500-700 mm/an iar în unitatea G sub 500 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
J (Dealurile Silvaniei):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin carpatic;
- vaile râurilor sunt largi, cu terase ce se deschid spre câmpie;
- dealurile scad altitudinal de la 400 m la contactul cu muntele la 200 m;
- altitudinea maxima 651 m dealul Prisnel; -
- din loc în loc apar maguri de roci dure cristaline sau vulcanice (Mg. Simleu, 597 m; Culmea
Codrului 588 m); - 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b)influente climatice oceanice, precipitatii medii anuale de 750 mm/ an - 2 p;
c)zona padurilor, etajul stejarului - 1 p;
d)clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 1 p;
e)roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere, pietrisuri,
nisipuri - 1 p;
f)Zalau, Baia Mare - 2 p:
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu A
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
-prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an - 2 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 1 p;
d) zona stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri (soluri balane dobrogene) - 1 p;
f) terenuri arabile, roci de constructii -1 p;
g) hazarde biologice, secete furtuni - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Fauna este influentata de altitudine, vegetatie, clima, activitati umane. Carpatii
Orientali prezinta o diversitate mai mare fata de Podisul Moldovei deoarece: prezinta mai
multe zone si etaje de vegetatie (etajul fagului, coniferelor, etajul alpin) are o suprafata mai
mare, este mai putin populat si au mai putine activitati umane, suprafata padurilor este
mai mare. - 4 p
b. Scaderea drastica a populatiei ocupate în industrie se datoreaza mai multor factori
precum: lipsa acuta a resurselor financiare, investitiile straine venind foarte greu; lipsa de
resurse materiale, ca urmare a reducerii drastice a productiei naturale de resurse;
neîncrederea în privinta investitiilor, instabilitatea politica interna si internationala; cresterea
populatiei ocupate în servicii, fenomen caracteristic tarilor dezvoltate. - 4 p
c. Deasupra teritoriului României, la altitudini ridicate, predomina circulatia maselor de
aer vestice, specifice latitudinilor medii. Acestea au anual o pondere de 45 %. Se adauga
masele de aer nordice si nord-vestice cu circa 30 %, sudice cu aproximativ 15%, iar mase
de aer anticiclonale 10%. La altitudini mai joase vântul are particularitati regionale determi¬
nate de pozitia si forma de ansamblu a reliefului. - 4 p
d. Orasele mari ale României sunt cele care depasesc 100 mii
locuitori:
functie administrativa, fiind resedinte de judet. în acelasi timp au si o dezvoltare industriala
fiind vechi centre mestesugaresti din perioada medievala sau interbelica. - 4 p
Total 16 puncte VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. aprilie, 225 m3/s - 2 p;
b. septembrie, 50 m3/s - 2 p;
c. 175 m3/s - 1 p;
d. primavara, topirea zapezilor din Carpati, ploi de primavara - 3 p;
e. ianuarie 80 m3/s - 2 p
f. 100m3/s. -2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. d; 3. a; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. b; 9. b; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.13-Moldova, 14-Bistrita, 15-Motru, 16-Siret 2. Industria siderurgica 3.1-Calarasi, 3-rârgu Jiu, 5-
Drobeta Turnu Severin, 12-Zalau; 4. Cutremure tectonice, alunecari de teren, îroziunea în suprafata
furtuni, secete etc.
Total 10 puncte II. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Podisul Somesan) si clima F (Sectorul Olt-
\rges) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influenta climatica - în unitatea
z influente oceanice iar în unitatea F influente de tranzitie; precipitatii medii anuale: în
jnitatea E de 700 mm/ an, iar în unitatea F 500 - 600 mm/ an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) si
elieful B (Muntii Apuseni) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea
naxima a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea A este de
I954 m; relieful unitatii B cuprinde si roci vulcanice iar relieful unitatii A nu;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Subcarpatii Moldovei) si clima G (Muntii
3oiana Rusca) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice -
n unitatea marcata cu D influente de ariditate, iar în cea marcata cu G influente oceanice;
irecipitatii medii anuale: în unitatea D valori de peste 600-700 mm/ an iar în unitatea G
ieste 1000 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
C (Podisul Dobrogei de Sud):
a) - s-a format prin ridicari epirogenetice peste care s-a depus un strat gros de
sedimente;
- predomina calcarele, gresiile sarmatice si loess-ul;
- altitudinile nu depasesc 300 m (maxim 204 m);
- prezinta un relief usor ondulat întrerupt de unele abrupturi stâncoase; - 3 p (câte 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente climatice
de ariditate si pontice, etajul climatic de câmpie - 4 p;
c) limanuri fluviale, limanuri maritime, lagune - 2 p;
d) hazarde nucleare - 1 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu J
(Câmpia de Vest la N de Mures):
a) - s-a format prin umplerea cu sedimente a fostei Mari Panonice, devenind uscat în
Pleistocen (câmpiile înalte) si holocen (dâmpiile joase, luncile);
- este alcatuita la suprafata din pietrisuri, loess si aluviuni recente; -
- altitudinea medie 100 m;
- are o înclinare foarte redusa si de aceea râurile au cursuri meandrate, divagante;
2 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Mures) - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
d) clasa molisoluri (cernoziomuri) -1 p;
e) terenuri arabile, petrol, ape geotermale, roci de constructii - 1 p;
f) Satu Mare,
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul
de aici plecând trenuri în 5 directii si punct de trecere a 3 magistrale feroviare. Prin Brasov
trece E 60, si exista aeroport. - 4 p
b. Industria moraritului si panificatiei este bazata în principal pe materii prime locale si
are o mare traditie în
pe piata; industria este extrem de variata si cunoaste cea mai larga repartitie teritoriala pe
cuprinsul tarii, practic neexistând nici un oras românesc fara întreprinderi de acest gen 4 p;
c. Podisul Mehedinti: S-a format prin cutare, asemanator Carpatilor Meridionali.
Alcatuirea petrografica este asemanatoare muntilor, roci cristaline, calcare, dar si gresii,
marne. Altitudinile sunt între 500 - 600 m. Relieful este alcatuit din platouri si culmi,
separate de vai adânci create prin eroziune diferentiata. Pe roci calcaroase s-a format
relief carstic, reprezentat prin pesteri (Topolnita, Ponoare), chei (Topolnita, Cosustei),
poduri naturale (Ponoare), vai seci (sohodoale), depresiuni în calcar (Zaton); (câte doua
puncte pentru oricare doua raspunsuri corecte). - 4 p;
d. eruptiile vulcanice si miscarile orogenetice ce au dat nastere Carpatilor si
Subcarpatilor. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1930-2 p;
b. f992 - 2 p;
c) 1966 - rurala 60%,
d. usor negativa - 2 p;
e. dezvoltarea industriei, explozia
f. disponibilizarile din industrie. - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. b; 3. a; 4. c; 5. b; 6. a; 7. d; 8. c; 9. b; 10. b.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.15-Buzau, 16-SomesulMare, 18-Moldova, 19-Timis, 20-Jijia. 2. Cutremure tectonice, alunecari de
teren, eroziunea în suprafata 3. Altitudinile scad de la N (400-500 m) la S (200 m); datodrita
defrisarilor, alunecarile de teren se produc cu frecventa mare; 4.5-Giurgiu, 8-Râmnicu Vâlcea, 9-
Târgu Mures.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
b. 4 p pentru doua deosebiri între clima F (Podisul Bârladului) si clima J (Dealurile Silvaniei) (câte
2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea F influente de ariditate
iar în unitatea J influente oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea F 500 - 600 mm/an, iar in
unitatea E de 700 mm/an.
b. 4p pentru doua deosebiri între relieful B (Muntii Apuseni) si relieful H (Grupa Centrala
a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima
a reliefului în unitatea B este de 1849 m, iar cea maxima din unitatea H este de 2100 m;
relieful unitatii B este dispus radiar, cu altitudinile cele mai mari în centru, iar relieful H pe
siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul
Somesan) (câte 2p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
unitatea marcata cu A influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influente
aceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea A valori de sub 500 mm/an iar în unitatea E
Deste 700 mm/ an.
Total 12 puncte
V. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
G (Câmpia Baraganului):
a) - s-a format prin retragerea apelor Marii Sarmatice, prin depunere de sedimente;
- predomina nisipurile, argilele si loess-ul;
- este o zona de câmpie tabulara cu interfluvii largi si netede;
- în aceasta câmpie se întâlnesc crovuri, formate prin tasarea loes-ului; - 2 p (câte 1 p >entru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11 °C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/an, influente ;limatice
de ariditate, etajul climatic de câmpie - 4 p;
c) limanuri fluviale, lacuri formate în crovuri - 1 p;
d) zona stepei, etajul stepei - 1 p;
e) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1 p;
f) hazarde biologice, secete, furtuni - 1p.
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu I
(Grupa Parâng):
a) - s-au format în orogeneza alpina, în urma cutarilor scoartei terestre;
- sunt foarte masivi si au înaltimi ce depasesc 2500 m (vf. Parângul Mare 2519 m); -se întâlnesc
suprafete de nivelare întinse si etajate (Borascu, Râu Ses, Gornovita);
- prezinta relief glaciar cu creste ascutite, circuri, vai glaciare;
- prezinta si relief carstic cu variate forme: chei, pesteri; 3 p (câte 1p pentru flecare caracteristica a
reliefului);
b) lacuri glaciare, lacuri antropice - 2 p;
c) zona padurilor, etajul padurilor de,fag si conifere - 1 p;
d) clasa spodosoluri, tip soluri brune acide -1 p;
e) huila, pajisti, roci de constructii - 2 p;
f) prabusiri, avalanse, curgeri noroioase - 1 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Solurile sunt influentate direct de conditiile climatice si se caracterizeaza prin
asocierea zonalitatii Iatitudinaie cu cea altitudinala. Solurile specifice câmpiilor si dealurilor
joase (sub 300 m) sunt cele din categoria molisoluri. Dealurile, podisurile si versantii muntilor
(300-1800 m) au ca soluri specifice argiluvisolurile, cambisolurile si spbdosolurile. Muntii
înalti au soluri din clasa spodosoluri. - 4 p
b. Dunarea este cel mai important fluviu european deoarece strabate 10 tari si patru
capitale. De asemenea, asigura transportul fluvial în interiorul Europei si face legatura
dintre Marea Neagra si Marea Nordului prin sistemul de canale Dunare- Main- Rhin. 4 p;
c. Podisul Dobrogei prezinta o particularitate în ceea ce priveste structura etnica.
Alaturi de românii majoritari întâlnim rusi lipoveni în Delta Dunarii. în partea centrala întâlnim
tatari si turci. - 4 p;
d. Carpatii Orientali ne ofera resurse naturale complexe datorita reliefului variat si
formelor.diverse: în zona eruptiva minereuri complexe, auro-argentifere, izvoare minerale;
zonele de cristalin ne ofera roci de constructii, fier, mangan; zonele de flis, calcare, roci
sedimentare diverse; la acestea se adauga resursele forestiere, pajistile alpine. Podisul
Moldovei fiind mai unitar în privinta diversitatii rocilor si formelor de relief ne ofera în
special terenurile agricole, mici resurse de petrol si gaze asociate, nisipuri cuartoase,
nisipuri si pietrisuri, resurse forestiere reduse. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1992-2 p;
b. 1912-2 p;
c. 1,2 milioane- 2 p;
d. 2,6 milioane - 2 p;
e. sporul migratoriu negativ, scaderea nivelului de trai, emanciparea populatiei -, 2 p;
f. 7,4 milioane locuitori - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. a;
6. d; 7. b; 8. d; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.14- Bârlad, 15 -
Petrosani, 12 - Cluj Napoca 3. S-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre prin
pierea cu aluviuni aduse de Dunare, pe fondul lipsei mareelor si curentilor marini;
altitudinea medie este de 0,5 m.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care;
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Câmpia de vest la sud de Mures) si clima
l (Delta Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice -
in unitatea E influente submediteraneene iar în unitatea I influente de ariditate si pontice;
precipitatii medii anuale: în unitatea E avem 550 - 600 mm/an, iar in unitatea I sub 400
i/an.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si
relieful B (Grupa Sudica a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru flecare deosebire enuntata
corect): altitudinea maxima a reliefului în unitatea A este de 2303 m, iar cea maxima din
unitatea B este de 1954 m; relieful unitatii A este dispus pe siruri paralele orientate pe
directia NV-SE iar relieful unitatii B sub forma semicirculara ce închid la interior o depresiune;
relieful unitatii A prezinta relief glaciar si vulcanic iar cel al unitatii B nu are;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima D (Muntii Apuseni) si clima G (Subcarpatii
MoIdovei) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
unitatea marcata cu D influente Oceanice, iar în cea marcata cu G influente de ariditate;
precipitatii medii anuale: în unitatea D valori de 1000-1200 mm/an iar în unitatea G 600-
> mm/an.
Total 12 puncte
a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu F (Câmpia Moldovei):
a) s-a format pe fundamentul vechi al Platformei Est Europene, prin depunere de
sedimente mezozoice si neozoice;
- predomina nisipurile, argilele;
- este o zona deluroasa de altitudini reduse, interfluvii netede;
- altitudinea medie este de 200 m, iar maxima de 265 m (D. Cozancea);
- 3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) temperatura medie anuala 10-11 ° C, precipitatii medii anuale sub 400 mm/ an, influ-B climatice
de ariditate - 3 p;
c) zona stepei, etajul stepei si silvostepei - 1 p;
d) clasa molisoluri, tip cernoziom - 1p;
e) Botosani, lasi - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu H (Sectorul Olt - Arges):
a) s-a format prin depunere de sedimente în urma retragerii Marii Sarmatice;
- altitudinea maxima depaseste 300 m în nord;
- are aspect de câmpii tabulare, cu interfluvii largi si netede; 3 p (câte 1 p pentru fiecare
caracteristica a reliefului);
b) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
c) Clasa molisoluri, tip cernoziom; clasa argiluvisoluri, tip soluri brun roscate - 1 p;
d) petrol, gaze naturale, terenuri arabile - 2 p;
e)
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Orasul Constanta se afla în Podisul Dobrogei fiind situat într-o zona extrema a tarii.
rutier, aerian si special. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,
si respectiv a marilor( Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana) - 4 p
b. Fondul funciar al României este de aproximativ 23,7 mii. ha, din care suprafata
agricola este de 14,8 mii. ha adica 62% din suprafata. Din acest fond terenul arabil ocupa
9,4 mii. ha, pajistile naturale 4,8 mii. ha, iar viile si livezile 0,6 mii. ha. Ponderea mare din
suprafata tarii precum si calitatea terenurilor agricole face ca fonduLfunciar agricol sa fie
resursa naturala de baza a tarii. - 4 p;
c. Relieful este suportul care permite desfasurarea unor activitati economice multiple
cum ar fi extractia de minereuri, sare, materiale de constructii, exploatarea padurii, cresterea
animalelor, diverse culturi agricole etc. în acelasi timp relieful ne ofera o mare accesibilitate
pentru locuire si comunicatie, favorizata de existenta suprafetelor netede, a depresiunilor
si a vailor mari ale râurilor. - 4 p;
d. Cresterea numerica a populatiei oraselor se datoreaza unor factori precum: cresterea
demografica accelerata a populatiei, industrializarea ce a creat locuri noi de munca,
mecanizarea agriculturii ce a eliberat o însemnata cantitate de forta de munca, mirajul
orasului. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 1930-33%-2 p;
b. 1930-20%-2 p;
c. 2000- 8% - 2 p;
d. 1958-9%-2 p; -
e. scaderea nivelului de trai, lipsa de locuri de munca, emanciparea populatiei - 2 p;
f. 1995 si 2000-2p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. a; 3. d; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. d; 9. c; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Podisul Somesan. 2. Carbune brun, fier, cupru, minereuri auro-argentifere 3. Somes.
III. Se acorda 12 puncte din care:
b. 4 p pentru doua deosebiri între clima A (Sectorul Olt - Arges) si clima H (Câmpia Moldovei)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea A influente
climatice de tranzitie iar în unitatea H influente de ariditate; precipitatii medii anuale: în unitatea A
avem 500 - 700 mm/an, iar în unitatea H sub 500 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea A
10-11°C , iar în unitatea H de 6- 10°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful F (Grupa Parâng) si relieful J (Muntii Apuseni)
(câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea maxima a reliefului în
unitatea F este de 2519 m, iar cea maxima din unitatea J este de 1849 m; relieful unitatii
D prezinta relief glaciar iar cel al unitatii J nu are; relieful unitatii D este foarte rnasiv în
timp ce relieful unitatii J este foarte fragmentat.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima C (Podisul Dobrogei de Sud) si clima E (Podisul
Somesan) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
unitatea marcata cu C influente de ariditate si pontice, iar în cea marcata cu E influente
oceanice; precipitatii medii anuale: în unitatea C valori sub 400 mm/ an iar în unitatea E
600-700 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu D (Subcarpatii Getici):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 100 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de est;
- altitudinea maxima este de 1213 m D Chicera;
- 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) lacuri în masive de sare - 1 p;
c) petrol, gaze naturale, sare, lignit - 3 p;
d) Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea - 2 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu G (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali):
a) s-a format în urma orogenezei alpine si a eruptiilor vulcanice neogene (V);
- este structurata pe siruri paralele orientate pe directia NV-SE;
- sirul vestic este vulcanic (Roci eruptive);
- sirul central din sisturi cristaline; este cel mai înalt (maxim 2303 m);
- sirul de est alcatuit din roci sedimentare cutate (flis): calcare, gresii etc.
- întâlnim relef glaciar cu vai glaciare, creste ascutite în Muntii Rodnei;
3 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) influente climatice oceanice (V) si baltice (E) - 1 p;
c) Somesul Mare,
d) zona stepei, etajul stepei si silvostepei (N) - 1 p;
e) clasa cambisoluri, spodosoluri - 1 p;
f) minereuri complexe, auro-argentifere, mangan, cupru sare - 2 p.
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Apele subterane au o repartitie ineaala. fiind abundente si la adâncimi variahilfi în
de m3. Cele mai numeroase ape subterane sunt situate în straturi freatice de mica adâncime ce se
alimenteaza din precipitatii. Acestea se folosesc în alimentatie si pentru nevoi gospodaresti. Altele
sunt situate la adâncime si au o mineralizare si duritate variata. Unele, cele termale se exploateaza
prin foraje sau de la izvoare si se folosesc pentru balneoterapie, dar si în alimentarea cu apa a
localitatilor sau a unor activitati economice. - 4 p
b. Subsolul Subcarpatilor este foarte bogat în resurse. Principalele resurse sunt: petrolul,
gazele de sonda, antracitul, lignitul, sarea. - 4 p;
c. Orasele Tulcea si
ale tarii.
feroviar, rutier, aerian si special. Tulcea este situat pe Dunare si asigjra transportul fluvial,
feroviar si rutier în zona. Portul Constanta asigura transportul cu ferry-boat-ul între România,
si respectiv a marilor (Marea Caspica - Marea Neagra - Marea Mediterana). - 4 p;
d. în zonele montane, cu exceptia vailor largi, satele sunt mici, risipite cu gospodariile
împrastiate datorita formelor de relief, loturilor de padure, pajistilor sau loturilor agricole.
Acestea au functii agricole în care predomina cresterea animalelor, forestiere, miniere sau
mixte. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 325 m3/s lunile aprilie si mai - 4 p;
b. 80 m3/s septembrie - 2 p;
c. primavara, datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. toamna, datorita lipsei precipitatiilor - 2 p;
e. 190m3/s - 2 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. d; 2. d; 3. b; 4. a; 5. c; 6. d; 7. b; 8. a; 9. d; 10. d.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.4- Bistrita, 5- Sfântu Gheorghe, 6- Oradea, 7- Târgoviste. 2. Relieful este alcatuit
din platouri si culmi deluroase despartite de vai adânci; predomina rocile cristaline, calcarele,
gresiile si marnele; pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic evidentiat de pesteri, chei, vai
seci, poduri naturale 3.15 - Mures, 17 - Ialomita, 20 - Somesul Mic.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima H (Dealurile Silvaniei) si clima J (Podisul Dobrogei
de Nord) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea
H influente climatice oceanice iar în unitatea J influente de ariditate si pontice; precipitatii
medii anuale: în unitatea H avem peste 700 mm/an, iar in unitatea J sub 450 mm/an;
temperatura medie anuala: în unitatea H este 6-10° C , iar în unitatea J de 10-11 ° C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful A (Câmpia Transilvaniei) si relieful D (Câmpia de vest la
sud de Mures)(cate 2p pt fiecare deosebire enuntata corect): altitudinea
174 m; relieful unitatii A este format din dealuri joase, brazdate de vai largi, iar relieful unitatii D
este de câmpie joasa în cea mai mare parte si câmpii înalte.
c.4 p pentru doua deosebiri între clima E (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali) si clima I (Grupa
Parâng) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în unitatea
marcata cu E influente de oceanice si baltice, iar în cea marcata cu I nu se resimt; precipitatii medii
anuale: în unitatea E valori peste 1200 mm/ an iar în unitatea I 800-1200 mm/an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
B (Podisul Sucevei):
a)- s-a format prin depunerea de sedimente odata cu retragerea Marii Sarmatice spre S;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata în partea de vest;
- altitudinea maxima este de 688 m D Ciungi;
- relieful se prezinta cu zone joase (depresiuni, vai, culoare, sei) si zone înalte deluroase. - 2 p (câte
1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) etajul climatic de dealuri înalte, influente climatice baltice - 2 p;
c) Suceava, Siret
d) Zona padurilor, etajul padurilor de fag - 1 p;
e) Clasa argiluviseluri, tip brun argiloiluvial -1 p, t) Suceava- 1 p.
Total 10 puncte b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la
unitatea notata cu C (Subcarpstii de Curbura):
a) s-au format prii» cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri il aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4
p(câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului).
b)Dealuri subcarpatice: Rachitas, Odobesti, Deleni, Istrita; Depresiuni: Pucioasa, Campina,
Vrancei, Pdiciori, Mera - 2 p;
c) petrol, gaze nafcirale, sare, lignit - 2 p;
d) cutremure de panânt - ciocnirea placilor tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari
- 2 p;
Total 10 puncte y. Se acorda 16 puncte astfel:
a. în România temperatura aerului scade de la S la N si în altitudine datorita pozitiei am pe glob.
Astfel, la S avem o temperatura medie anuala de peste 11 grade, în N de 8,5 Jrade si m altitudine 0
Ffde la peste 2000 m. Precipitatiile atmosferice scad de la vest la îst si cresc în altitudini In N
precipitatiile cresc datorita altitudinii si influentelor oceanice »i oaitice, iar în sud SJnt reduse
datorita climatului de ariditate si a altitudinii mici de -ampie. - 4 p
b Formele de reliefau un rol esential în raspândirea populatiei si asezarilor. în România ¦e disting o
mare varietate a formelor de habitat, fiecare având trasaturi proprii. Distingem
c. Resursele vegetale au o însemnatate deosebita pentru om. Ele sunt reprezentate
de paduri, pasuni, fânete naturale de munte, deal si câmpie, care au pondere diferita de la
un judet la altul si valoare deosebita în functie de speciile de arbori si plante din care sunt
alcatuite. - 4 p;
d. în zonele montane hazardele sunt mult mai variate si mai complexe datorita
diversitatii peisajelor carpatice. Se pot produce cutremure de pamânt, prabusiri, curgeri de
noroi si grohotisuri, avalanse, ploi, ninsori, fulgere, grindina, înghet. - 4 p;
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 260 m3/s luna mai - 4 p;
b. 75 m3/s septembrie - 4 p;
c. datorita topirii zapezilor si a ploilor de sezon - 2 p;
d. datorita lipsei precipitatiilor - 1 p;
e. 85 m3/s - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: .
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4-
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea E influente climatice
oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea E
este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,
creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta
Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4
p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus,
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis
se afla orasele:
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: .
1.c; 2. d; 3. b; 4. b; 5. c; 6. c; 7. a; 8. c; 9. d; 10. c.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.1- Satu Mare, 2- Bucuresti, 4-
Carbune brun, lignit, petrol, sulf, bazalt, andezit.
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
d. 4 p pentru doua deosebiri între clima E (Dealurile Silvaniei) si clima G (Podisul Dobrogei) (câte
2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influente climatice - în unitatea E influente climatice
oceanice iar în unitatea G influente de ariditate si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea E
avem peste 700 mm/an, iar in unitatea G sub 450 mm/an; temperatura medie anuala: în unitatea E
este 6-10° C, iar în unitatea G de 10-11°C.
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful C (Grupa Retezat- Godeanu) si relieful J
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect):
altitudinea maxima a reliefului în unitatea C este de 2509 m, iar cea maxima din unitatea
J este de 2100 m; relieful unitatii C este foarte masiv si înalt, iar relieful unitatii J este
fragmentat de depresiuni; în unitatea C exista relief glaciar bine reprezentat de circuri, vai,
creste iar în unitatea J nu întâlnim.
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima B (Sectorul Olt- Arges) si clima A (Delta
Dunarii) (câte 2 p pentru fiecare deosebire enuntata corect): influentele climatice - în
unitatea marcata cu B influente de tranzitie, iar în cea marcata cu A influente de ariditate
si pontice; precipitatii medii anuale: în unitatea B valori de 500-700 mm/ an iar în unitatea
A sub 400 mm/ an.
Total 12 puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu I (Podisul Getic):
a) - s-a format prin acumulare de materiale piemontane (pietrisuri, nisipuri, argile)
peste un fundament cristalin;
- este o unitate tipic piemontana, cu interfluvii a caror latime creste de la nord spre
sud;
- relief înclinat pe directia nord-sud;
- altitudini cuprinse între 600 - 700 m în nord si 300 m în sud, la limita cu Câmpia
Româna;
- vai longitudinale, însotite de lunci si terase, dezvoltate mai ales în partea sudica a
unitatii;
- relief afectat de procese de eroziune si predispus la alunecari de teren si fenomene
torentiale; - 4 p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) roci de constructii, petrol, lignit, gaze asociate, terenuri arabile, resurse forestiere,
pietrisuri, nisipuri - 2 p
c) etajul climatic de dealuri joase; influente climatice submediteraneene si de tranzitie - 2 p;
d) argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale) - 2 p.
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu D
(Subcarpatii de Curbura):
a) s-au format prin cutarea rocilor neogene fiind o regiune de orogen asemanatoare
muntilor Carpati;
- predomina nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, sâmburi de sare în cute diapire;
- relieful de dealuri îl aseamana cu cel de deal si podis dar altitudinile ce depasesc 800 m altitudine
se aseamana cu muntii;
- altitudinea medie este de 500-600 m mai ridicata la contactul cu muntele;
- altitudinea maxima este de 996 m în Magura Odobesti;
- sunt formati din doua siruri de depresiuni separate între ele de culmi semete cu structura cutata; - 4
p (câte 1 p pentru fiecare caracteristica a reliefului);
b) Trotus,
c) Etaj climatic de dealuri înalte, influente de ariditate - 1p;
d) cutremure de pamânt - placi tectonice ce se întâlnesc în zona; alunecari de terendefrisari-
1 p;
Total 10 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a. Relieful carstic este legat de rocile dizolvabile, în care s-au creat goluri, iar prin
precipitarea solutiilor suprasaturate au rezultat cruste si forme pozitive. Este specific
calcarelor si dolomitelor, dar si sarii. Relieful vulcanic cuprinde atât forme create prin
vulcanism cât si pe cele care au rezultat în urma actiunii agentilor externi. Aceste roci
sunt andezitele, bazaltele, granitele etc. - 4 p;
b. precipitatii, topirea zapezilor, locul de unde îsi are izvorul, perioadele si frecventa
secetelor, anotimpurile - 4 p;
c. Râurile Bârlad si Jijia se afla în grupa râurilor de est, primul fiind afluent al Siretului
si respectiv al Prutului. Amenajarile hidroenergetice lipsesc datorita pantei reduse de
scurgere a râurilor, a debitului redus datorita influentelor climatice de ariditate - 4 p;
d. La contactul Câmpiei Române cu unitatile deluroase sau de podis
se afla orasele:
Toate orasele sunt situate pe vai largi ce înlesnesc legaturile comerciale cu celelalte regiuni. O alta
explicatie este legata de microclimatul favorabil, cu precipitatii si temperaturi moderate fata de
restul teritoriului - 4 p.
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a. 12° C luna august - 4 p;
b. -20° C, luna ianuarie - 4 p;
c.+35°C-1 p;
d. munte - 1 p;
e. decembrie si martie -10°C - 1 p;
f. iarna, viscolul - 1 p.
Total 12 puncte
Total test: 90 de puncte + 10 puncte din oficiu
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.a; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d; 6. d; 7. b; 8. d; 9. a; 10. c;
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 p pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Drobeta Turnu Severin, Bârlad,
gaze de sonda.
III. Se acorda 12 puncte din care:
a. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief marcata cu D (Câmpia Transilvaniei) si
clima unitatii de relief marcata cu F (Câmpia Moldovei), câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect:
- precipitatii medii anuale: în unitatea D, 500-700 mm/an, în unitatea F, sub 500 mm /an;
- influenta climatica: în unitatea D, oceanica, în unitatea F, de ariditate;
b. 4 p pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu A (Muntii Banatului) si relieful unitatii
marcate cu H (Grupa Fagaras); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect enuntata:
- relieful unitatii A s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare),
în timp ce relieful unitatii H s-a format numai pe roci cristaline;
- altitudinea maxima din unitatea A este de 1446 m, pe când în unitatea H de 2544 m;
c. 4 p pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu G (Dealurile Silvaniei si
Dealurile Crisene) si clima unitatii marcate cu J (Subcarpatii Moldovei); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect:
- etaj climatic: în unitatea G, de dealuri joase, în unitatea J, de dealuri înalte;
- influenta climatica: în unitatea G, oceanica, în unitatea J, de ariditate;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu E (Câmpia Baraganului):
a) 2 puncte (câte 1 punct pentru fiecare caracteristica a reliefului);
- reprezinta cea mai întinsa câmpie neteda, orizontala;
- este acoperita cu un strat gros de loess;
b)- influenta de ariditate; -1 punct
c)- din cauza cantitatilor scazute de precipitatii atmosferice exista regiuni fara scurgere de suprafata;
- exista unele lacuri cu apa sarata;
d) - petrol, gaze de sonda; - 2 puncte
e) - Slobozia, Calarasi,
f) Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu B
(Podisul Dobrogei de Sud):
a) - aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea
turismului; - 3 puncte
b) - climat de câmpie; -1 punct
c) - lagunele maritime: Razim, Zmeica, Sinoe, Golovita; .
- Umanele fluvio-maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d) - zona stepei;
- zona padurilor de foioase; - 2 puncte
e) - clasa molisolurilor (soluri balane dobrogene); - 1 punct
f) -
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) - relieful carstic este cel mai bine dezvoltat, creat în rocile carbonatice de catre apa
încarcata cu bioxid de carbon;
- relieful format pe sisturi cristaline, întregul sector al Muntilor Apuseni fiind fragmentat
în blocuri ce au cauzat crearea unor horsturi si grabene, iar în partea lor nordica la formarea
unor insule de cristalin; - 4 puncte
b) - în regiunile din vestul si centrul tarii cantitatile de precipitatii sunt mai mari (600-
700 mm/ an) decât în cele din partea de est (400-500 mm/ an);
- unitatile de relief din vestul tarii au un caracter de moderatie termica, pe când cele
estice au veri calde, secete frecvente ierni geroase si contraste termice mari; - 4 puncte
c) - satele foarte mari (cu peste 4000 de locuitori) sunt specifice mai ales zonelor de
câmpie (Câmpia Româna, Câmpia de Vest) sau de-a lungul Argesului, lalomitei, Dâmbovitei;
- satele mici (sub 500 de locuitori) sunt situate mai ales în zonele montane (Muntii
Apuseni), cu exceptia depresiunilor si a vailor largi, dar si în Podisul Getic, Podisul
Bârladului; - 4 puncte
d) - Centrele de prelucrare a lemnului de pe teritoriul tarii noastre au o repartitie
neuniforma. Acest lucru se datoreaza, mai ales, distributiei padurilor, care sunt localizate
în general în zonele montane (peste 60 %, cea mai mare parte în Carpatii Orientali). La
polul opus se afla regiunile de câmpie, mai ales Câmpia Româna, unde padurile ocupa
suprafete restrânse.
Pentru o eficienta cât mai mare, centrele de prelucrare a lemnului sunt amplasate în imediata
apropiere a padurilor. - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte, astfel:
a) 325 m3/s, în luna mai; - 2 puncte
b) 110m3/s; -2 puncte
c) 60 m3/s în luna octombrie; - 2 puncte
d) toamna, din cauza precipitatiilor atmosferice scazute; - 2 puncte
e) topirea zapezilor (si ploile de primavara); - 2 puncte
f) 7 luni; - 2 puncte
VARIANTA
|. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. b; 2. c; 3. b; 4. b; 5.
d; 6. d; 7. d; 8. d; 9. b; 10. a.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.
Oltul; 5. lac glaciar (sau lacuri de acumulare).
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu B (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu I (Delta Dunarii); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect: etaj
climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea I, de litoral si delta temperatura medie anuala: în
unitatea B, 6-10 grade Celsius, în unitatea I, peste 11 grade Celsius; precipitatii medii anuale: în
unitatea B, 600-700 mm/an, în unitatea I, sub 400 mm /an; influenta climatica: în unitatea B,
oceanica, în unitatea I, pontica;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii C (Podisul Dobrogei de Sud) si relieful
unitatii D (Subcarpatii Getici); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare din
urmatoarele:
- aspectul reliefului este neted, pe alocuri depasind 200 m altitudine;
- peste un fundament de calcare si gresii sarmatiene, s-a depus un strat de loess cu grosimi mari, de
peste 40 m;
- spre Marea Neagra, acest podis se termina cu faleze si plaje care au favorizat dezvoltarea
turismului;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii de relief notata cu A (Sectorul
central al Câmpiei Române) si clima unitatii de relief marcate cu E (Podisul Somesan);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic:
în unitatea A, de câmpie, în unitatea E, de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala:
în unitatea A" 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 7-9 grade Celsius; precipitatii medii
anuale: în unitatea A 500-600 mm/an, în unitatea E, 600-800 mm/an; influenta climatica:
în unitatea A de tranzitie, în unitatea E, oceanica;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu J (Muntii Apuseni):
a) - reprezinta sectorul cel mai extins, complex si diversificat al Carpatilor Occidentali;
- substratul petrografic este foarte diversificat, încât reprezinta un adevarat mozaic petrografic;
- un element de originalitate este dat de patrunderea câmpiei si a dealurilor în interiorul zonei
montane, sub forma unor "depresiuni-golf;
- masivele muntoase pornesc radiar, dinspre zona centrala, în toate directiile;
- nu au subdiviziuni transversale;
- altitudinile depasesc 1800 m doar în trei vârfuri: Bihorul Mare (1849 m), Vladeasa (1836 m) si
Muntele Mare (1826 m);
- numeroase fenomene carstice (chei, pesteri, avene, cursuri subterane);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- influenta oceanica; - 1 punct
c)- Somesul Mic, Ariesul, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb etc; - 2 puncte
d)- clasa cambisolurilor sau a spodosolurilor; - 1 punct
e)- minereuri de fier, bauxita, marmura, calcar, granit, carbune brun, minereuri auro-argintifere,
minereuri complexe (câte 1 punct pentru oricare trei raspunsuri corecte). - 3 puncte
IV.b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera A (Sectorul central al Câmpiei Române):
a)- s-a format pe locul unui fost lac, prin umplerea cu sedimentele aduse de râuri, succesiv, de la
vest spre est si de la nord spre sud; - 1 punct
b)- relieful este dat de vai largi si interfluvii;
-are un aspect tabular;
-suprafata sa este acoperita cu un strat de loess, cu grosimi ce cresc dinspre vest spre est;
-inaltimile cele mai mari ating 300 m (în Câmpia Pitestilor);
-cuprinde câmpii înalte câmpii joase si câmpii netede (câte 1 punct pentru oricare doua raspunsuri
corecte); - 2 puncte
c)- zona stepei, zona padurilor; - 2 puncte
d)- clasa molisolurilor (cernoziom propriu-zis, cernoziom castaniu); - 1 punct
e)petrol, gaze naturale; - 2 puncte
f)Slatina,
V.a. - resurse de hidrocarburi: petrol si gaze de sonda, care sunt utilizate în industria
energetica si industria chimica;-
-ape geotermale, valorificate pentru încalzirea serelor, locuintelor si tratarea diferitelor
boli si afectiuni; - 4 puncte
b.- roci eruptive (bazalte, andezite);
- roci sedimentare (calcare, gresii, travertin);
- roci metamorfice (marmura); - 4 puncte
c.- relief fluvial;
-relief carstic; - 4 puncte
d.- sate de tip rasfirat, de marime mijlocie (500-1500 locuitori);
-sate de tip însirat (liniar). - 4 puncte
VI.a. 6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
b.-10 grade Celsius, în lunile ianuarie si februarie; - 2 puncte
c.-altitudinile mari; - 2 puncte
d.-16 grade Celsius; - 2 puncte
e.-treapta
f.-5 grade Celsius. - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.b; 2. d; 3. b; 4. d; 5.9; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Deva, Satu Mare,
prin orogeneza;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul Dobrogei de Sud)
si clima unitatii de relief marcata cu litera G (Dealurile Silvaniei si Crisene); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
- etaj climatic - în unitatea B, de câmpie, în unitatea G, de dealuri joase;
-temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius în unitatea B. 8-9 grade Celsius în unitatea G;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, sub 400 mm/an, în unitatea G 700-1000 mm/an;
-influenta climatica: în unitatea B, de ariditate, în unitatea G, oceanice;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera F (Câmpia
Moldovei) si relieful unitatii marcate cu litera J (Subcarpatii Moldovei); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii J (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce
relieful unitatii F (Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
- relieful unitatii J se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane
inchise la exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea F se prezinta sub forma
unor dealuri scunde;
- relieful unitatii J are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii F
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Muntii Banatului)
si clima unitatii marcate cu litera D (Câmpia Transilvaniei): câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii A, de munte si dealuri înalte, al unitatii D, de dealuri joase;
-temperatura medie anuala: în unitatea A, 6-10 grade Celsius, în unitatea D, 8-9 rade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea A, 1000-1200 mm/an, în unitatea D, 500-700 mm /an;
-influente climatice: în unitatea A, submediteraneene, în unitatea D, oceanice;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera H (Grupa Muntilor Fagaras): ' a) - s-a format prin orogeneza alpina (cretaciccuatemar);
-a suferit o ridicare în bloc cu 1000 m (la sfârsitul neogenului -începutul cuaternarului);
- predomina sisturile cristaline;
- au masivitatea si înaltimea maxima din Carnatii Românesti (Vf. Moldoveanu - 2544 m);
- prezinta o culme unitara în nord, orientata E-V si culmi mai joase, perpendiculare pe
aceasta (N-S);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 4 puncte
b)- lacuri glaciare: Bâlea, Capra Podragu;
- lacuri de acumulare: Vidraru, pe Arges; - 2 puncte
c)- Arges, Dâmbovita (Olt); - 2 puncte
d)- paduri de conifere (etaj alpin); -1 punct
e)- podzoluri, soluri brun-acide - ambele din clasa spodosolurilor; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera I (Delta Dunarii):
a) - acumularea aluviunilor la gurile de varsare ale Dunarii;
-mareele slabe ale Marii Negre;
-curentii ocazionali de suprafata;
-panta redusa a Dunarii; - 2 puncte
b) - uscatul predeltaic (grinduri continentale);
-gridurile fluviale (longitudinale);
-grindurile fluvio-maritime (transversale);
-ostroave; - 3 puncte
c) - temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
- precipitati medii anuale: sub 400mm/an;
- influenta climatica: pontica; - 3 puncte
d) - pescuitul, exploatarea si prelucrarea stufului; - 2 puncte
V. Se acorda 16 puncte astfel:
a) - râuri putine si scurte;
- debite scazute;
- majoritatea se varsa în Marea Neagra prin intermediul lagunelor si limanurilor mari¬time, câteva
se varsa în Dunare prin limanuri fluviatile; - 4 puncte
b) - Muntii Carpati;
-fluviul Dunarea;
- pozitia geografica la interferenta marilor regiuni geografice europene; - 4 puncte
c) - industrializarea, care a determinat exodul rural-urban;
-cresterea populatiei ca urmare a sporului natural;
-transformarea unor asezari rurale în orase; - 4 puncte
d) - Carpatii Meridionali (grupa Retezat-Godeanu) - relief glaciar;
-Subcarpatii Getici - relief geomorfologic, piemontan;
-Câmpia Româna - relief fluvial, pe nisipuri; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)12 grade Celsius, luna august; - 2 puncte
b)-20 grade Celsius, luna ianuarie; - 2 puncte
c)-iarna, cauzate de slaba expunere fata de Soare, consecinta a miscarii de revolutie, existenta
stratului de zapada care mentine o reflexie ridicata a radiatiei solare; - 2 puncte
d)32 grade Celsius; - 2 puncte
e)-12 grade Celsius; - 2 puncte
f)-1 grad Celsius. - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1.d; 2. c; 3. b; 4. a; 5. d; 6. d;
7. a; 8. a; 9. c; 10. c.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1. Deva,
uscatul ocupa 13 % din suprafata (grinduri, ostroave); 4. minereuri feroase, minereuri neferoase,
carbuni, roci de constructie;
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Sectorul Central al
Câmpiei Române - între Olt si Arges) si clima unitatii de relief marcate cu litera (Delta Dunarii);
câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie
anuala: 10-11 grade Celsius în unitatea A, peste 11 grade Celsius în unitatea I; precipitatii medii
anuale: în unitatea A, 500-600 mm/an, în unitatea I sub 400 mm/an; influenta climatica: în unitatea
A, de tranzitie, în unitatea I, pontice;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Getici) si
relieful unitatii marcate cu litera H (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii D (Subcarpatii Getici) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii H
(Câmpia Moldovei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma a doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu
structura cutata, pe când unitatea H este un ansamblu de dealuri joase;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 1018 m în Magura Matau, iar al unitatii H scade de
circa 200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera B (Dealurile Lipovei) si
clima unitatii marcate cu litera E (Podisul Somesan): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-temperatura medie anuala: în unitatea B, 9-10 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea B, 700-1000 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm /an;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera F (Grupa Muntilor Parâng):
a) - s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile cristaline;
-culmile muntoase sunt dispuse radiar;
-este tipic relieful glaciar; - 4 puncte
b)- montan (sau alpin); - 1 punct
c)- lacuri glaciare: Gâlcescu; - 2 puncte
- lacuri de acumulare: Vidra;
c) Lotrul, Jiul de Est, Cibinul; - 2puncte
d)- paduri de conifere, etaj alpin; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prin sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a asternut o cuvertura groasa de loess;
-relieful este usor ondulat, înaltimile depasesc doar pe alocuri 200 m;
-tipuri genetice de relief: de litoral, relief dezvoltat pe loess; - 3 puncte
b)- de ariditate;
-pontice; - 2 puncte
c)- limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)- stepa, paduri de stejar; - 1 punct
e)- balane dobrogene (molisoluri); - 1 punct
f)- deversarea unor produse petroliere; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- etajarea climei;
-etajarea elementelor biogeografice;
-natura resurselor minerale; - 4 puncte
b)- frecventa mai mare a alunecarilor de teren în Subcarpatii Curburii fata de Dealurile
de Vest;
- diferentele mai mari de altitudine;
-frecventa mai mare a stratelor de argila;
-miscarile seismice; - 4 puncte
c)- adâncimea mica a albiilor râurilor;
-degradarea digurilor de protectie^
-depozitarea resturilor manajere pe malul râurilor; - 4 puncte
d) - scaderea temperaturii odata cu altitudinea;
- cresterea cantitatii de precipitatii odata cu cresterea înaltimii; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)10 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
b)-7 grade Celsius, în luna februarie; - 2 puncte
c)8 grade Celsius; - 2 puncte
d)17 grade Celsius; - 2 puncte
e)6 grade Celsius; - 2 puncte
f)în munti; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. d; 3. c; 4. d; 5. b; 6. d;
7. b; 8. c; 9. d; 10. d.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.Suceava; Petrosani;
2.- s-au format prin orogeneza;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare;
-prezinta doua siruri de depresiuni delimitate de dealuri cu structura cutata;
3.Târgu-Mures, Deva,
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca) si
clima unitatii de relief marcate cu litera H (Câmpia Baraganului); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic - în unitatea D (m-tii Poiana Rusca), de
munte, în unitatea H (Câmpia Baraganului), de câmpie; temperatura medie anuala: 6-8 grade
Celsius în unitatea D, 10-11 grade Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea D,
peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H 400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea D, oceanica,
în unitatea H, de ariditate;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei) si
relieful unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii E (Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce relieful unitatii I
(Podisul Getic) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii E se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la exterior
de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea I este un piemont tipic;
-relieful unitatii E are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesu, iar al unitatii I scade de la
600-700 m în N la 300 m în Sud;
c)4 puncte pentrudoua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera C (Câmpia
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera G (Subcarpatii Getici): câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii C (Câmpia Moldovei), de câmpie, al unitatii G (Subcarpatii
Getici), de dealuri înalte si joase;
-temperatura medie anuala: în unitatea C, 9-10 grade Celsius, în unitatea G, 6-8
grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea C, 400-500 mm/an, în unitatea G, 700-1000 mm/
an;
-influente climatice: în unitatea C, de ariditate, în unitatea G, submediteraneeana si
de ariditate;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera F (Podisul Dobrogei de Sud):
a)- s-a format prim sedimentare;
-peste un fundament de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat gros de loess;
-relieful este usor ondulat, depaseste rar 200 m altitudine;
-este prezent relieful dezvoltat pe loess (de tasare si sufoziune);
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)- temperatura medie anuala: peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii anuale: sub 400 mm/an;
-influente climatice: de ariditate, pontica (pe litoral); (câte 1 punct pentru fiecare element corect) - 3
puncte
c)lacuri: - limanuri fluviatile: Oltina, Bugeac, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia; - 2 puncte
d)oras cu peste 100000 de locuitori: Constanta-comertul, constructii de nave. - 2
puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera A (Câmpia de Vest la nord de Mures).
a)- s-a format relativ recent (cuaternar) prin sedimentarea lacului Panonic din vestul
Muntilor Apuseni;
-înclinarea generala a reliefului E-V;
- prezinta sectoare joase (sub 100 m): Câmpia Somesului, Câmpia Crisurilor si sectoare mai înalte
(peste 100 m): Câmpia Carei, Câmpia Aradului;
-compartimentul cel mai înalt (peste 140 m) este Câmpia Carei acoperita de dune de nisip fixate
prin plantatii de vii si pomi fructiferi;
(câte 1 punct pentru oricare trei caracteristici) - 3 puncte
b)influenta climatica: oceanica; -1 punct
c)resurse naturale: petrol, gaze asociate, ape termale; - 2 puncte
d)râuri: Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile,
e)orase cu populatie de peste 100000 de locuitori: Satu Mare,
V.Seacorda 16 puncte astfel:
a)densitatea în Podisul Dobrogei este mai mare decât în Delta Dunarii datorita:
-uscatului predominant;
-altitudinilor joase si gradului mic de fragmentare; -solurilor fertile;
-existenta litoralului cu activitati portuare si turistice;
-prezenta materialelor de constructii (granite si calcare);
-prezenta unor minereuri (cupru, baritina); - 4 puncte
b)Frecventa alunecarilor de teren în Subcarpati si în Depresiunea Colinara a
Transilvaniei este pusa pe seama:
-rocilor de tipul pietrisurilor, nisipurilor, marnelor în alternanta cu stratele de argila;
-gradul ridicat de înclinare a reliefului;
-reteaua hidrografica cu caracter subsecvent capabila sa submineze versantii;
-precipitatiile abundente care alimenteaza stratul argilos;
-activitatea antropica nechibzuita: defrisari, excavatii la baza versantiilor. - 4 puncte
c) Amenajarea hidroenergetica a râurilor de munte este facilitata fata de cele din câmpie
prin:
-alimentare pluviometrica si nivala a râurilor;
-natura rocilor, care prin duritate permit constructii hidrotehnice;
-îngustimea sectoarelor de vale;
-panta ridicata si viteza mai mare a apei. - 4 puncte
d) diferente de precipitatii în Câmpia Baraganului fata de Dealurile de Vest:
-în Câmpia Baraganului sub 500mm/an datorita influentei de ariditate si altitudinilor reduse (sub
200 m);
-în Dealurile de Vest 600-700 mm/an datorita influentelor oceanice si înaltimii mai mari (peste 300
m); - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)valoarea minima a precipitatiilor medii lunare: 20 mm în luna februarie; - 2 puncte
b)valoarea maxima a precipitatiilor medii lunare: 105 mm în luna iulie; - 2 puncte
c)anotimpul cu cele mai mari cantitati de precipitatii: vara; - 2 puncte
d)diferenta dintre valoarea maxima si minima a precipitatiilor lunare: 85 mm; - 2 puncte
e)anotimpul cu valoarea mediilor lunare în scadere: toamna; - 2 puncte
f)diferenta august-decembrie: 75 mm; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1.d; 2. d; 3. d; 4. a; 5. c; 6. c; 7. c; 8. d; 9. d; 10. b.
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze naturale, carbuni (lignit); - 3 puncte
2.- s-a format prin orogeneza si vulcanism; - 3 puncte
-prezinta trei tipuri de roci: cristaline, vulcanice si sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt dispuse paralel pe directia NV-SE;
-au înaltimea maxima de 2303 m (Vârful Pietrosul Rodnei);
-este prezent relieful vulcanic si cel glaciar;
3.Târgu Mures, Alba lulia Deva, Arad; - 3 puncte
4.Alexandria; - 1 punct
III.Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera I (Podisul Getic) si clima
unitatii de relief marcate cu litera C (Câmpia Moldovei); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea I, de dealuri si podisuri joase, în unitatea C, de câmpie; -temperatura
medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-10 grade Ceisiusîn unitatea C;
-precipitatii medii anuale: în unitatea 1,500-700 mm/an, în unitatea C, sub 500 mm/an;
-influenta climatica: în unitatea I, submediteraneana si de tranzitie, în unitatea C, de ariditate;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera J (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Poiana Rusca); câte 2 puncte pentru
flecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii J s-a format prin orogeneza si vulcanism, în timp ce relieful unitatii D s-a format
exclusiv prin orogeneza;
-în unitatea J sunt trei tipuri de roci (eruptive, cristaline si sedimentare cutate, pe când în unitatea D
predomina sisturile cristaline);
-relieful unitatii J are altitudinea maxima de 2303 m în Vârful Pietrosu Rodnei, iar al unitatii D doar
1374 m în Vârful Padesu;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera H (Câmpia Baraganului) si
clima unitatii marcate cu litera E (Subcarpatii Moldovei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H, de câmpie, al unitatii E, de dealuri joase si depresiuni submontane;
-temperatura medie anuala: în unitatea H, 10-11 grade Celsius, în unitatea E, 8-9 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea H, 400-500 mm/an, în unitatea E, 500-700 mm/an;
-influente climatice: în unitatea H, de ariditate, în unitatea E, baltica si de ariditate;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera E (Subcarpatii Moldovei):
a)- s-au format prin orogeneza la exteriorul Carpatilor Orientali;
- se desfasoara între Valea Moldovei si Valea Trotusului;
-se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni mari, submontane, închise spre exterior de de
dealuri cu structura cutata;
-altitudinea maxima atinge 911 m în Culmea Plesului; - 3 puncte
b)Moldova, Bistrita, Trotus; - 3 puncte
c)petrol, gaze asociate, sare, ape minerale; - 2 puncte
d)alunecari de teren, eroziunea solului, inundatii care genereaza degradarea terenurilor, locuintelor,
cailor de transport si telecomunicatiilor; - 2 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera B (Podisul Târnavelor):
a)- s-a format prin sedimentare;
-prezinta strate aproape orizontale, pe alocuri boltite, în forma de "domuri" cu acumulari de gaz
metan;
-culmile au înaltimi de 500-600 m, orientate est-vest;
-în.sud este mai înalt si mai împadurit, numit Podisul Hârtibaciului, în sud-vest este mai scund,
numit Podisul Secaselor; - 3 puncte
b)- etaj climatic de dealuri joase si înalte;
-influenta climatica oceanica; - 2 puncte
c)Târnava Mare, Târnava Mica; - 2 puncte
d)soluri cenusii si brun-roscate din clasa argiluvisolurilor; - 1 punct
e)gaz metan; - 1 punct
f)Târgu Mures; - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Industria aluminei s-a dezvoltat în Oradea pe baza materiei prime (bauxita exploatata în apropiere
(Muntii Padurea Craiului), iar la Tulcea pe baza de import; - 4 puncte
b)- Canalul Dunare-Marea Neagra reprezinta o importanta artera europeana de navigatie, reducând
cu 400 km distanta de transport naval între Constanta si Cernavoda; .
-traverseaza zona cea mai arida a tarii noastre, fiind o importanta sursa de apa pentru irigatii;
-constituie si un important obiectiv turistic; - 4 puncte
c)Diversitatea solurilor din România este cauzata de complexitatea si varietatea
factorilor pedogenetici:
-dispunerea formelor de relief în trepte si, implicit, etajarea climei;
-varietatea substratului reprezentat de toate tipurile de roci;
-diferentierile climatice impuse de altitudine, latitudine si influentele exterioare;
aportul diferit de materie organica oferit de vegetatie; - 4 puncte
d)Reliful înalt al Muntilor Carpati impune, prin traditie, un anumit specific al activitatilor
umane:
-cresterea animalelor prin valorificarea pasunilor si fânetelor;
-activitati forestiere sustinute de un important fond silvic;
-mineritul pe seama zacamintelor metalifere;
-hidroenergia asigurata de diferenta mare de altitudine;
-turismul care beneficieaza de un potential considerabil; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)2°C, în luna ianuarie; - 2 puncte
b)22°C, în luna iulie; - 2 puncte
c)martie si noiembrie; - 2 puncte d)23-24°C;-2 puncte e)11°C;-2 puncte
f) aparitia anotimpului de vara, consecinta a miscarii de revolutie a Pamântului; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. d; 2. c; 3. d; 4. c; 5. b; 6. c;
7. d; 8. d; 9. c; 10. b.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate, carbuni (lignit), sare;
2.- s-a format prin orogeneza alpina;
-predomina rocile sedimentare cutate (flis);
-culmile sunt orientate spre NE-SV, E-V, sau N-S;
-este grupa cea mai scunda din Carpatii Orientali (Vârful Ciucas - 1954 m);
3.Focsani, Sibiu;
4.Arges, Somesul Mic;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a ) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcate cu litera A (Grupa Muntilor Retezat-
Godeanu) si clima unitatii de relief marcate cu litera H (Podisul Bârladului); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele: etaj climatic: în unitatea A, de munte, în
unitatea H, de dealuri joase; temperatura medie anuala: 2-6 grade Celsius în unitatea A, 8-9 grade
Celsius în unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea A, peste 1000-1200 mm/an, în unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea A, oceanica, în unitatea H, de ariditate;
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Subcarpatii Moidovei) si
relieful unitatii marcate cu litera G (Câmpia Olteniei); câte 2 puncte pentru fiecars deosebire corect
enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D.(Subcarpatii Moldovei) s-a format prin orogeneza, în timp ce reliafui unitatii G
(Câmpia Olteniei) s-a format prin sedimentare;
-relieful unitatii D se prezinta sub forma unui singur sir de depresiuni submontane închise la
exterior de dealuri cu structura cutata, pe când unitatea G este o câmpie tabulara;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 911 m în Culmea Plesului, iar al unitatii G este de sub
200 m;
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii I, de dealuri joase, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;
-temperatura medie anuala: în unitatea 1,9-10 grade Celsius, în unit. C, peste 10-11 grade Celsius;
-precipiatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm / an în nord si
sub 400 mm/an în sud;
-influente climatice: în unitatea I, oceanice, în unitatea C, de ariditate si pontice;
IV.a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera J (Muntii Maramuresului si Bucovinei):
a)- s-au format prin orogeneza si vulcanism;
-prezinta cele trei tipuri de roci: eruptive, cristaline si sedimentare cutate (flis);
-paralelismul culmilor orientate NV-SE;
-este grupa cea mai înalta a Carpatilor Orientali (altitudinea maxima 2303 m în Vârful Pietrosul
Rodnei);
-tipuri genetice de relief: glaciar, vulcanic; - 4 puncte
b)podzoluri, soluri alpine brun-acide (spodosoluri) - 1 punct
d)minereuri neferoase, ape minerale, sare, roci de constructie; - 3 puncte
c)lac glaciar, lac în masive de sare, lac de acumulare; - 1 punct
d)oceanica, baltica; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei):
a)Constanta, Tulcea; - 2 puncte
b)soluri balane dobrogene (clasa molisolurilor); - 1 punct
c)Cernavoda; - 1 punct
d)- limanuri fluviatiie: Bugeac, Oltina, Vederoasa;
-limanuri maritime: Techirghiol, Mangalia;
- lagune: Razim, Zmeica, Golovita, Sinoe; - 4 puncte
e)- zona stepei;
-zona padurilor (de stejar); - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)- primele centre siderurgice din tara noastra (Resita si Hunedoara au fost amplasate
în imediata apropiere a zacamintelor de minereuri de fier);
-reducerea costurilor de productie prin transporturile la distante reduse; - 4 puncte
b)- altitudini mai mari;
-gradul ridicat de fragmentare;
-înclinarea mare a versantilor; - 4 puncte
c)- orogeneza baikaliana a cutat, la sfârsitul proterozoicului, sisturile verzi din partea
centrala (Podisul Casimcei);
-orogeneza hercinica (la sfârsitul paleozoicului) a înaltat Muntii Macinului (granite si ,
calcare); - 4 puncte
d) - temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii;
- în depresiunile intramontane se produc frecvente inversiuni termice; - 4 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)28 mm, în luna februarie; - 2 puncte
b)79 mm, în luna septembrie; - 2 puncte
c)51 mm; - 2 puncte
d)41 mm în luna mai, 78 mm în luna iulie; - 2 puncte
e)februarie si aprilie; - 2 puncte
f)5 mm; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. b; 2. b; 3. a; 4. d; 5. c; 6. d; 7. a; 8. d; 9. b; 10. b.
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate;
2.s-a format prin sedimentare, are dealuri de peste 400 m altitudine, înclinarea generala este N-S;
3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
4.Baia Mare, Botosani;
5.Bitrita, Prut;
III. Se acorda 12 puncte din care:
a) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera I (Dealurile Lipovei) si clima
unitatii de relief marcata cu litera H (Podisul Bârladului) câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 9-10 grade Celsiusîn unitatea 1,8-9
grade Celsiusîn unitatea H; precipitatii medii anuale: în unitatea 1,700-1000 mm/an, în unitatea H
400-500 mm/an; influenta climatica: în unitatea I, oceanica, în unitatea H, de ariditate. - 4 puncte
b) 4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera A (Grupa Retezat-
Godeanu) si relieful unitatii marcate cu litera B (Carpatii Curburii); câte 2 puncte pentru fiecare
deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- în unitatea A predomina sisturile cristaline, în unitatea B rocile sedimentare cutate
(flis);
- altitudinile unitatii A depasesc 2500 m (vârful Peleaga 2509 m), ale unitatii B sunt
sub 2000 m (vârful Ciucas 1954 m);
- în unitatea A este tipic relieful glaciar, în unitatea B relieful pe conglomerate; - 4
puncte
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera G (Câmpia Olteniei) si clima
unitatii marcate cu litera C (Podisul Dobrogei): câte 2 puncte pentru fiecare deosebire enuntata
corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii G, de câmpie, al unitatii C, de dealuri joase si de câmpie;
-precipiatii medii anuale: în unitatea G, 500-600 mm/an, în unitatea C, 400-500 mm/ an în nord si
sub 400 mm în sud;
-influente climatice: în unitatea G, submediteraneene, în unitatea C de ariditate si pontice; - 4
puncte
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera E (Subcarpatii Getici):
a) - s-au format prin orogeneza;
-prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutanata;
-altitudinea maxima este 1018 m în Magura Matau;
-sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, conglomerate, argile, pietrisuri); - 4 puncte
b)Dâmbovita, Motru, Arges, Olt, Jiu; - 3 puncte
c)etaj climatic: de dealuri înalte; - 1 punct
d)un tip de sol: brune si brune acide (clasa cambisoluri); - 1 punct
e)o resursa a subsolului: petrol, gaze asociate, carbune, sare; - 1 punct
Total 10 puncte
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Podisul Dobrogei);
a)- relieful prezinta doua parti distincte ca altitudine, structura geologica si petrografica,
despartite de aliniamentul Hâsova-Capul Midia;
-compartimentul nordic (Podisul Dobrogei de Nord) este cel mai vechi: format prin orogeneza
baikaliana (Podisul Casimcea) si hercinica (Muntii Macin);
-compartimentul sudic (Podisul Dobrogei de Sud) s-a format prin sedimentare;
-înaltimea este mai mare în jumatatea nordica depasind 400 m (Vârful Greci 467 m), partea sudica
este mai joasa, rar depaseste 200 m;
-petrografia este reprezentata în nord de roci dure (sisturi verzi, granite si calcare), în sud (Podisul
Dobrogei de Sud) peste fundamentele de calcare si gresii sarmatice s-a depus un strat de loess; - 4
puncte
b)influenta climatica: de ariditate, pontica; - 1 punct
c)tipuri de lacuri: limanuri fluviatile, limanuri maritime, lagune; - 2 puncte
d)zona de vegetatie: paduri de stejar, stepa; - 1 punct
e)orase peste 50000 de locuitori: Constanta.Tulcea. - 2 puncte
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a.Legatura dintre clima si vegetatie în cazul a doua trepte de relief:
-în câmpie climat mai cald (10-11 grade Celsius) si mai secetos(sub 500-600 mm/ an), determina o
vegetatie ierboasa si marunta- stepa, paduri cu specii termofile - etajul stejarului;
-în munti - climat mai rece (2-6 grade Celsius) si mai umed (700-1200 mm/an) permite dezvoltarea
vegetatiei de padure (fag si conifere); - 4 puncte
b.Doua cauze care au determinat dezvoltarea accentuata a industriei materialelor de
constructii:
-varietatea si bogatia rocilor de constructie;
-cerinta mare de materiale de constructie pe piata; - 4 puncte
c.Doua cauze care explica densitatea mai mare a tipurilor genetice de lacuri în zonele
montane fata de Subcarpati:
-extinderea mai mare în suprafata si altitudine;
-varietatea conditiilor de formare a muntilor;
-diversitatea structurii petrografice; - 4 puncte
d.Doua elemente care explica ponderea mai mare a terenurilor arabile în Câmpia
Româna fata de regiunile deluroase:
-relieul neted si întins;
-solurile cu fertilitate ridicata;
-climatul propice culturilor agricole; - 4 puncte
Total 16 puncte
VI. Se acorda 12 puncte astfel:
a)17 mm, în luna martie; - 2 puncte
b)35 mm, în luna mai; - 2 puncte
c)18 mm; - 2 puncte
d)februarie - 27 mm , august-28 mm; - 2 puncte
e)34-21 = 13 mm; - 2 puncte
f)influenta climatica de ariditate; - 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel:
1. a; 2. a; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; 7. b; 8. b; 9. b; 10. a.
Total 20 puncte
II. Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.minereuri de fier, plumb, marmura;
2.s-a format prin orogeneza alpina; este grupa cu altitudinea cea mai mare (Vârful Moldoveanu -
2544 m);
3.Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
4.lasi, Satu Mare;
5.Siret, Crisul Alb;
Total 10 puncte
III. Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii Moldovei) si
clima unitatii de relief marcata cu litera I (Podisul Somesan); câte 2 puncte pentru fiecare deosebire
enuntata corect, dintre urmatoarele: temperatura medie anuala: 6-8 grade Celsiusîn unitatea H, 7-9
grade Celsiusîn unitatea I; precipitatii medii anuale: în unitatea H, 500-700 mm/an, în unitatea I
700-1000 mm/an; influenta climatica: în unitatea H, baltica si de ariditate, în unitatea I, oceanica;
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si
Bucovinei) si relieful unitatii marcate cu litera F (Muntii Poiana Rusca); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
-relieful unitatii D (Muntii Maramuresului si Bucovinei) s-a format prin orogeneza si vulcanism, în
timp ce relieful unitatii F (Muntii Poiana Rusca) s-a format prin orogeneza;
-relieful unitatii D prezinta 3 tipuri de roci (cristaline, sedimentare, eruptive), pe când în unitatea F
predomina sisturile cristaline;
-relieful unitatii D are altitudinea maxima de 2303 m în Pietrosu Rodnei, iar al unitatii F scade la
doar 1374 m în Vârful Padesu;
-unitatea D are un evident paralelism al culmilor orientate NV-SE, pe când unitatea F este un masiv
individualizat.
c) 4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera E (Câmpia
Olteniei) si clima unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord): câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii E, de câmpie, al unitatii G, de dealuri joase si de câmpie;
-precipiatii medii anuale: în unitatea E, 500-600 mm/an, în unitatea G, 400-500 mm / an;
-influente climatice: în unitatea E, submediteraneene, în unitatea G, de ariditate si pontice;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea
notata cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei)
a)râuri: Somesul Mare, Bistrita, Viseu, Iza; - 2 puncte
b)tipuri genetice de lacuri: lacuri glaciare, în masive de sare, de acumulare; - 2 puncte
c)resurse naturale: minereuri neferoase, ape minerale, roci de constructie, paduri de conifere, pasuni
si fânete; - 3 puncte
d)tip de sol: podzoluri, soluri alpine brun acide din clasa spodosoluri; - 1 punct
e)tip de sate: risipite; - 1 punct
f)influente climatice: oceanica în vest, baltica în est; - 1 punct
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la unitatea notata cu
litera C (Delta Dunarii):
a)câmpie aluvionara în formare, uscatul reprezinta 13 % sub forma de grinduri si ostroave; - 2
puncte
b)elemente de hidrografie - cele 3 brate ale Dunarii (Chilia în nord, Sulina la mijloc, Sfântu
Gheorghe la sud); - 2 puncte
c)- temperatura medie anuala peste 11 grade Celsius;
-precipitatii medii sub 400 mm/ an;
-influenta climatica pontica; - 3 puncte
d)categorii de cai de comunicatie: navale, rutiere; - 2 puncte
e)resurse naturale: stuf, fauna piscicola si cinegetica. - 1 punct
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Distributia neuniforma a centrelor de prelucrare a lemnului pe teritoriul României:
-în Carpatii Orientali exista numarul cel mai mare de centre de prelucrare grefate pe fondul
forestier, paduri de conifere în special, cele mai extinse;
-în Câmpia Româna si Dobrogea industria de prelucrare a lemnului este slab reprezentata la fel ca si
vegetatia arborescenta; - 4 puncte
b)Variatia temperaturii medii anuale:
-temperatura medie anuala - scade pe latitudine de la 10-11 grade Celsiusîn sud la 8-9 grade
Celsiusîn nord;
-scade în altitudine de la 10-11 grade Celsiusîn câmpie la 2-6 grade Celsiusîn munti, iar la
altitudinea de peste 2200 m ajung la 0 grade Celsius; - 4 puncte
c)Densitati diferite în bazinul Argesului:
-în bazinul superior, corespunzator spatiului montan, densitatea populatiei este redusa datorita
conditiilor de teren accidentat si a climatului racoros si umed;
-în bazinul mijlociu (Subcarpatii si Podisul Getic) densitatea depaseste media pe tara datorita
conditiilor. - 4 puncte (
d)cauzele degradarii terenurilor din spatiul carpatic si subcarpatic:
-defrisarile masive;
-pasunatul irational;
-haldele de steril ale exploatarilor miniere;
-diferentele termice zilnice si sezoniere, având ca rezultat dezagregarea rocilor; - 4 puncte
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)325 m3/s, în lunile aprilie, mai; - 2 puncte
b)80 m3/s, în luna septembrie; - 2 puncte
c)primavara, inundatii, revarsari; - 3 puncte
d)ploile de primavara, topirea zapezilor; - 3 puncte
e)245 m3/s.;- 2 puncte
VARIANTA
I. Se acorda 20 puncte (câte 2 p pentru fiecare raspuns corect), astfel: 1. c; 2. c; 3. b; 4. b; 5. d; 6. c;
7. b; 8. c; 9. b; 10. a .
Total 20 puncte
II.Se acorda 10 puncte (câte 1 punct pentru fiecare element solicitat), astfel:
1.petrol, gaze asociate, sare, ape minerale;
2.unitatea cu relieful cel mai vechi, s-a format prin orogeneza, altitudinea maxima 467 m Vârful
Greci;
3.Bârlad, Vaslui;
4.Târgu Mures, Deva;
5.Somes, Ialomita.
III.Se acorda 12 puncte din care:
a)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera B (Podisul
Bârladului) si clima unitatii de relief marcata cu litera E (Câmpia Oltinei); câte 2 puncte
pentru fiecare deosebire enuntata corect, dintre urmatoarele:
-etaj climatic: în unitatea B, de dealuri joase, în unitatea E, de câmpie;
-temperatura medie anuala: 8-9 grade Celsiusîn unitatea B, 10-11 grade Celsius în unitatea E;
-precipitatii medii anuale: în unitatea B, 400-500 mm/an, în unitatea E 500-600 mm/ an;
-vânturi: în unitatea B, Crivatul, în unitatea E, Austrul.
b)4 puncte pentru doua deosebiri între relieful unitatii marcate cu litera C (Delta Dunarii)
si relieful unitatii marcate cu litera G (Podisul Dobrogei de Nord); câte 2 puncte pentru
fiecare deosebire corect enuntata, oricare dintre urmatoarele:
- relieful unitatii C este o câmpie aluvionara în formare (relieful cel mai tânar), unitatea G este un
rest al muntilor formati prin orogeneza hercinica în nord si a celor formati prin orogeneza
baikaliana în sud;
- înaltimea maxima în C este de 12 m în Grindul Letea, în unitatea G de 467 m în Vârful Greci;
- petrografia în C este reprezentata prin aluviuni, pe când în G prin granite, calcare, sisturi verzi;
c)4 puncte pentru doua deosebiri între clima unitatii marcata cu litera H (Subcarpatii
Moldovei) si clima unitatii marcate cu litera D (Muntii Maramuresului si Bucovinei): câte 2
puncte pentru fiecare deosebire enuntata corect, oricare dintre urmatoarele:
-etajul climatic al unitatii H de dealuri, al unitatii D, de munte;
- temperatura medie anuala: în unitatea H 7-8 grade Celsius, în unitatea D, 2-6 grade Celsius;
- precipiatii medii anuale: în unitatea H, 700-1000 mm/an, în unitatea D, peste 1000-1200 mm/an;'
- influente climatice: în unitatea H, baltice în nord, de ariditate în sud, pe când în unitatea D,
oceanice în vest si baltice în est;
IV. a. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea I (Grupa
Fagarasului)
a) - este grupa cea mai înalta (Vârful Moldoveanu 2544 m) din Carpatii românesti;
- s-a format prin orogeneza alpina;
- a suferit o înaltare în bloc cu aproximativ 1000 de m;
- predomina sisturile cristaline
- are o culme unitara în nord orientata E-V si culmi perpendiculare orientate N-S;
b)Argesul, Dâmbovita, Topologul;
c)lacuri: glaciare: Bâlea, Capra si Podragul; de acumulare: Vidraru;
b. Se acorda 10 puncte pentru precizarea urmatoarelor elemente, referitoare la Unitatea A
(Subcarpatii Getici)
a)- s-au format în ultima faza a orogenezei alpine;
- prezinta doua siruri de depresiuni marginite de dealuri cu structura cutata;
- sunt alcatuiti din roci sedimentare: argile, gresii, conglomerate si pietrisuri;
- au altitudinea maxima 1018 m în Magura Matau;
b)temperatura medie anuala 5-10 grade Celsius;
c)vegetatia: etajul fagului, amestec fag si stejar;
d)Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea;
e)petrol, gaze asociate, lignit si sare;
V.Se acorda 16 puncte astfel:
a)Hazarde naturale în Carpati si cauzele lor:
- avalanse de zapada cauzate de încalzirea inegala a stratelor de zapada pe pante abrupte;
- prabusiri de stânci datorita dezagregarii rocilor si a fortei de gravitatie;
- miscari seismice în Carpatii Curburii, zona de coliziune a placilor tectonice;
b)Complexitatea geografica si geomorfologica a Podisului Dobrogei:
- procesele de geneza diferite: orogeneza în jumatatea nordica si sedimentare în cea sudica;
- vârsta reliefului si, implicit, efectul diferit al actiunii agentilor externi;
c)Cantitatea diferita de precipitatii în Podisul Dobrogei de Sud comparativ cu Dealurile
de Vest:
-în Podisul Dobrogei de Sud se înregistreaza cea mai scazuta cantitate de precipitatii,
sub 400 mm/an, datorita influentei climatice de ariditate, timp în care în Dealurile de Vest
cantitatea de precipitatii este mult mai mare, 700/800 mm/an, cauzata de influentele
oceanice si altitudinea mai mare;
d)Constanta: - nod de comunicatie cu caracter complex:
-pozitia geografica la Marea Neagra;
-functiile complexe: industriale, comerciale, turistice, administrativ-politice;
-numarul mare de locuitori, peste 300000.
VI.Se acorda 12 puncte astfel:
a)11 grade Celsius, în luna ianuarie; - 2 puncte
b)6 grade Celsius, în luna august; - 2 puncte
c)17 grade Celsius; - 2 puncte
d)2,5 grade Celsius; - 2 puncte
e)media aritmetica a temperaturii medii lunare; - 2 puncte
f)muntii înalti; - 2 puncte
VARIANTA
I.1-a; 2 - c; 3-a; 4 - c; 5-a; 6 - b; 7 - b; 8 - c; 9 - d; 10 - c.
II.1. petrol, gaze asociate, sare. 2. prezenta cuestelor si a domurilor gazeifere; altitudini de 450-550
m. 3.
III.a) - clima Campiei de Vest are influente oceanice si submediteraneene, in timp ce
clima Podisului Dobrogei are influente de ariditate si pontice;
-precipitatiile medii multianuale in Campia de Vest sunt de 600-700 mm, in timp ce in Podisul
Dobrogei sunt sub 450 mm;
b)- relieful Campiei Olteniei cuprinde interfluvii intinse si netede, despartite de culoare largi de vale
ale afluentilor Dunarii, in timp ce relieful Podisului Sucevei cuprinde platouri structurale, cueste,
depresiuni, inseuari, versanti abrupti;
- altitudinile Campiei Olteniei sunt intre 100-300 m, in timp ce in Podisul Sucevei altitudinea
Maxima ajunge la 688 m (Dealul Ciungi);
c)- Campia Transilvaniei are un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce Subcarpatii
Curburii au influente continentale de ariditate;
-in Campia Transilvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Curburii iarna bate crivatul,
iar in sezoanele de tranzitie sunt manifestari foehnale.
IV.B - Muntii Apuseni
a)- altitudini moderate (altitudinea maxima 1849 m, vf. Curcubata Mare/ Bihor);
-prezenta unui relief carstic complex (platouri carstice, doline, avene, pesteri etc);
-existenta depresiunilor "golf prin care Campia de Vest patrunde pana in inima muntilor;
b)Muntii Bihor, Muntii Padurea Craiului, Muntii Metaliferi etc;
c)influente oceanice din vest;
d)Crisul Repede / Negru / Alb, Mures;
e)bauxita, minereuri auroargintifere, cupru, minereuri radioactive etc;
b.J - Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii Curburii)
a)- altitudine maxima 1954 m (Muntii Ciucas);
-sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate);
-includ cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii Romanesti - Depresiunea Brasov;
-pe conglomerate, in Muntii Ciucas apar forme ciudate, create prin eroziune diferentiala (sfincsi,
stanci curioase);
b)Depresiunea Brasov;
c)climat tipic/nontan;
d)etajul fagului / etajul coniferelor;
e)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu soluri podzolice;
f)Brasov si Sfantu Gheorghe.
V. a) - zacamintele de huila din Depresiunea Petrosani si din Muntii Banatului, minereurile de fier
din Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, precum si calcarele metalurgice (folosite ca fondanti)
au constituit premisele amplasarii unor combinate siderurgice la Resita (in Muntii Banatului) si
Hunedoara (la poalele Muntilor Poiana Rusca);
b)- Bucurestiul este principalul nod feroviar, rutier si aerian al tarii (din care pornesc 9 magistrale
feroviare si 10 rutiere catre granite, si in plus are si doua aeroporturi, respectiv Henri Coanda-
Otopeni, aeroport international si Bucuresti-Baneasa, aeroport mixt);
c)- gradul mai mare de fragmentare (cu dealuri si depresiuni intracolinare) si inclinarea pante lor, in
zona colinara, determina prezenta satelor rasfirate, cu un nucleu civic pe fundul de presiunilor si
gospodariile insirate pe vai, in timp ce in campie interfluviile netede si extinse favorizeaza satul de
tip adunat, cu gospodariile inghesuite si vetre geometrizate;
-prezenta suprafetelor forestiere mai intinse si a izvoarelor minerale genereaza, in zona colinara,
sate cu functii forestiere si turistice (statiuni balneoclimaterice), in timp ce in campie, pe langa
functia agricola, dominanta, apar si sate (in jurul marilor orase), care preiau functii industriale sau
de servicii;
d) - cresterea altitudinii determina modificarea parametrilor climatici (scad temperaturile si cresc
cantitatile de precipitatii), fapt care influenteaza pedogeneza;
- fiecare treapta de relief are anumite tipuri de roci (sedimentare mai moi, in campie si roci dure, in
zona montana), care, de asemenea, genereaza diferite tipuri de soluri.
VI. a) - 55 mm in noiembrie; b) - 150 mm in iunie; c) - 4 luni (mai, iunie, iulie, august);
d) - 85 mm in martie si 135 mm in august; e) - vara; f) - 70 mm; g) - 95 mm
VARIANTA
I.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - d; 6 - d; 7 - c; 8 - c; 9 - b; 10 - b.
II. 1. alunecari de teren generate de ploi de lunga durata, pe substrat marno-argilos; 2. 3-Craiovaindustrie
constructoare de autoturisme; 9-Ploiesti-industrie de utilaj
Petrolier / petrochimie; 3.19-Buzau; 20-Somesul Mare; 4.1-Deva; 6-Ramnicu Valcea; 10-Arad; 5.
Suceava.
III. a) - Campia de Vest la nord de Mures are influente oceanice din vest, in timp ce Campia
Moldovei are influente continentale de ariditate;
-in Campia de Vest bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei iarna bate crivatul;
b)- Carpatii Curburii sunt alcatuiti numai din flis (roci sedimentare cutate), in timp ce in Muntii
Banatului predomina formatiunile cristaline cu intruziuni granitice si calcaroase;
-altitudinile Carpatilor Curburii depasesc 1900 m (vf. Ciucas 1954 m), pe cand Muntii Banatului
abia depasesc 1400 m (vf. Piatra Goznei 1446 m);
c)- in Podisul Tarnavelor apar influente oceanice din vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei sunt
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Subcarpatii Moldovei iarna bate crivatul.
IV. D - Podisul Dobrogei de Sud
a)- altitudini, in general, sub 200 m;
-are in fundament platforma Moesica peste care s-au depus strate groase de calcare si gresii iar la
suprafata o cuvertura de loess;
-interfluviile sunt intinse, usor ondulate, fragmentate de vai largi;
b)vecinatatea Marii Negre; climat de campie si dealuri joase; influente de ariditate si pontice;
c)zona stepei / zona silvostepei;
d)cernoziomuri si soluri balane dobrogene/ clasa molisoluri;
e)secete frecvente generate de climatul temperat continental cu nuanta de ariditate.
b. C - Campia Romana dintre Olt si Arges (Campia Munteniei de Vest)
a) - altitudinile scad de la nord la sud, de la 300 la 100 de metri;
-interfluviile sunt intinse si netede, despartite de vai largi cu lunci extinse;
-la contactul cu Podisul Getic apar campii piemontane inalte (Campia Pitestilor), alcatuite;
predominant din pietrisuri si nisipuri;
b)zona silvostepei / zona padurilor de stejar;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri / soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)Pitesti, Alexandria, Slatina;
e)petrol si gaze asociate.V. a) altitudinea reliefului (precipitatiile cresc odata cu altitudinea);
influentele climatice
(in est si sud-est cele de ariditate determina precipitatii reduse, in timp ce in vest
precipitatiile cresc datorita influentelor oceanice);
b)- cultura cerealelor se practica pe aproape 2/ 3 din suprafata tarii;
-produsele de panificatie constituie alimente de baza in tara noastra si^ca urmare,
industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele si in numeroase localitati
rurale;
c)- zonele montane, cu relief accidentat si pante accentuate sunt un factor restrictiv
in raspandirea si densitatea populatiei, pe cand in campie, interfluviile netede, culoarele
largi de vale, cu lunci si terase favorizeaza concentrarile de populatie;
-climatul tipic montan, umed si racoros este un factor restrictiv in raspandirea si
densitatea populatiei, pe cand in campie, climatul mai cald favorizeaza concentrarile mai
mari de populatie;
d)- diversitatea treptelor de relief genereaza o etajare a vegetatiei;
-influentele climatice variate (submediteraneene, oceanice, continentale de ariditate
etc.) determina prezenta pe teritoriul tarii a unor specii de plante din toate partile continentului.
VI.a) iulie, 23° C; b) ianuarie,-3° C; c) 26* C; d) circulatia sudica (mase de aer tropical)
si altitudinea redusa; e) media aritmetica a temperaturilor medii lunare; f) 6° C.
VARIANTA
I. 1 -b; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-d; 8-c; 9-b; 10-d.
II. 1.15-Jijia; 16-Tamava Mica; 17-Somes; 18-lalomita; 2. 2-Targoviste; 8-Focsani; 9-Slobozia; 3.1
Resita-industria siderurgica; 6 Constanta-industria constructoare de nave maritime; 4. Lac de baraj
natural / lac de crater vulcanic / lac de baraj hidroenergetic.
III. Dealurile Silvaniei au un climat cu influente oceanice din vest, in timp ce in Podisul Sucevei
apar influente scandinavo-baltice;
-in Dealurile Silvaniei bat vanturile de vest, in timp ce in Podisul Sucevei bate uneori
iarna crivatul;
b)- Grupa Fagaras este alcatuita predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice,
in timp ce in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali apare zonalitatea petrografica ce determina
paralelismul culmilor muntoase (in vest - munti vulcanici, in centru - munti alcatuiti din
formatiuni cristaline, in est - munti alcatuiti din flis);
- Grupa Fagaras are o masivitate pronuntata si un grad de fragmentare mai redus
comparativ cu Grupa Centrala, unde fragmentarea este pronuntata (numeroase depresiuni
si culoare de vale) si masivitatea mai redusa;
c) - in Campia Transilvaniei apar influente climatice oceanice din vest, in timp ce in
Podisul Getic apar influente submediteraneene din sud-vest si de ariditate din est;
- temperaturile medii anuale sunt de 9-10°C si scad de la sud la nord in Podisul
Getic, in timp ce in Campia Transilvaniei sunt de 8-9°C si scad de la vest la est.
IV.C - Muntii Poiana Rusca
a)- alcatuiti predominant din formatiuni cristaline;
-altitudinea maxima 1374 m (Varful Pades);
-apar ca un masiv cu culmi domoale si versanti abrupti, fragmentat de vai scurte si adanci;
b)climat tipic montan, cu influente oceanice din vest:
c)etajul padurilor de fag / etajul padurilor de amestec de fag cu rasinoase;
d)soluri brun acide / clasa cambisoluri;
e)minereuri de fier, cupru, marmura.
I - Campia Romana la Vest de Arges
a)- altitudinile scad de la nord la sud de la 300 m, in nord, la 100 m, in sud;
-interfluvii netede si intinse, fragmentate de vai largi, cu lunci extinse si terase ale afluentilor
Dunarii;
-in sudul Campiei Olteniei apar dune de nisip;
b)zona silvostepei/ zona stejarului;
c)cernoziomuri din clasa molisoluri/ soluri brun-roscate din clasa argiluvisoluri;
d)petrol si gaze asociate;
e)Craiova, Pitesti, Alexandria.
V. a) - ape salmastre cu salinitate de 17-18 %o in stratul superior si 21-22 %o in stratul
inferior.
-mare stratificata: pana la 180-200 m adancime, un strat biotic, oxigenat, cu salinitate
de 17-18 %o, la peste 180-200 m adancime, un strat abiotic, neoxigenat, bogat in H2S, cu
o salinitate de 21- 22 %o (datorita lipsei curentilor verticali);
b)- distributia zonar-concentrica si etajarea altitudinala a reliefului genereaza o etajare
a culturilor agricole (cereale in campie, viticultura si pomicultura in zona colinara etc).
-climatul mai cald, specific zonelor joase de campie, favorizeaza cultura graului si a florii soarelui,
sorgului, tutunului, caisului, piersicului.
-climatul de deal, mai racoros si mai umed favorizeaza, plantatiile de meri si pruni.
c)- avalansele din etajul alpin sunt generate de existenta unui strat gros de zapada si
de factori care perturba echilibrul zapezii (schimbari bruste de temperatura, zgomote etc.)
-prabusiri si caderi de stanci pe versantii abrupti, generate de precipitatii torentiale,
inghet-dezghet etc.
d)- etajarea altitudinala a treptelor de relief determina o crestere a cantitatilor de
precipitatii odata cu altitudinea;
-influentele oceanice determina, in vestul tarii, precipitatii mai bogate comparativ cu
estul si sud-estul tarii, unde influentele continentale de ariditate determina precipitatii mai
reduse si secete frecvente.
VI. a) iulie 22° C; b) februarie -5° C; c)27°C; d) variatia radiatiei solare globale, generata de
forma si miscarile Terrei si de inclinarea axei polilor; e) media aritmetica a temperaturilor
medii lunare; f) 12° C.
VARIANTA
I. 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; 5-a; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c.
II. 1. Campia Moldovei; 2. 16 -Moldova; 17-lalomita; 19-bratul Sfantu Gheorghe; 3. 2 -Piatra
Neamt; 4-Brasov; 7-Tulcea ; 11-Zalau; 4. mica, grafit, mangan, lemn, huila.
III. a) - Dealurile Lipovei au influente oceanice si submediteraneene, in timp ce in Podisul
Barladului sunt influente continentale de ariditate;
- precipitatiile medii multianuale sunt mai ridicate (600-700 mm /an) in Dealurile Lipovei, in timp
ce in Podisul Barladului sunt de 500-600 mm.
b) - altitudinile muntilor in Grupa Parang depasesc 2000 m, in timp ce in Muntii Apuseni abia trec
de 1800 m;
-in Grupa Parang apare un relief glaciar pitoresc, care lipseste in Muntii Apuseni (datorita
altitudinilor mai mici);
-Grupa Parang are o masivitate pronuntata si un grad redus de fragmentare, in timp ce Muntii
Apuseni au masivitate redusa si grad mare de fragmentare (multe depresiuni, culoare de vale,
pasuri);
c) - in Podisul Dobrogei de Sud apare un climat cu influente de ariditate si pontice, in timp ce in
Campia Transilvaniei sunt influente oceanice din vest;
-precipitatiile medii multianuale sunt sub 400 mm in Podisul Dobrogei de Sud, in timp
ce in Campia Transilvaniei depasesc 600 mm.
IV.A - Subcarpatii Curburii
a)- alcatuiti din roci sedimentare cutate, predominand gresiile, marnele si argilele;
-altitudini cuprinse intre 300 si peste 900 m;
-sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase;
b)etajul padurilor de amestec de foioase / etajul fagului;
c)soluri brune si brun-roscate/argiluvisoluri;
d)sare, petrol, gaze asociate;
e)alunecari de teren generate de ploi torentiale sau de lunga durata/topirea brusca a zapezii pe
substrat marno-argilos;
b.F- Podisul Mehedinti
a)- alcatuit din formatiuni cristaline si calcare;
-altitudini intre 500-700 m;
-relief carstic complex / structura de orogen, tipic montana;
b)lac carstic - Lacul Zaton;
c)climat de deal si podis cu influente submediteraneene;
d)etajul padurilor de amestec de foioase / vegetatie termofila submediteraneana;
e)sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I si orasul Drobeta Turnu-Severin;
V.a) - zapezile abundente genereaza in etajul alpin avalanse si culoare de avalanse
(prin factori care dezechilibreaza stratul gros de zapada precum schimbarile bruste de
temperatura, zgomotele etc);
-ploile torentiale sau de lunga durata care in zona colinara, pe substrat marno-argilos,
genereaza alunecari de teren (argila semipermeabila se imbiba cu apa si formeaza un
strat noroios pe care stratele de deasupra aluneca la vale);
b)- prezenta santierelor navale in ambele orase;
-dezvoltarea industriei siderurgice la Galati si a industriei celulozei si hartiei care
valorifica materiile prime aduse pe fluviu, fie din import (minereuri de fier), fie din tara
(stuful din Delta Dunarii);
c)- lacuri carstice in Muntii Apuseni formate prin acumularea apei in doline;
-lacuri de crater vulcanic format prin acumularea apei in craterul unui vulcan stins;
lacuri in masive de sare;
d)- redarea personalitatii asezarilor, mai ales in cazul oraselor, afectata de masivele
demolari si de construirea unor cartiere de blocuri standardizate, identice, indiferent de
unitatea geografica in care sunt situate centrele urbane;
-o mai buna organizare si amenajare a spatiului, vizand realizarea unui optim teritorial,
valorificand cu maximum de eficienta resursele locale.
VI.a) februarie 25 mm; b) iunie 95 mm; c) 70 mm; d) dominanta circulatiei continentale
dinspre est si nord-est, care aduce mase de aer mai rece si uscat; e) circa 5 mm; f)
mai si iulie.
VARIANTA
I. 1-a; 2-d; 3- c; 4-c; 5-a; 6-d; 7-a; 8-b; 9-b; 10-a.
II. 1. continentala de ariditate; 2.4 -Targu Jiu; 5- Craiova; 8-Baia Mare; 10-Giurgiu; 3.13 -Crisul
Alb; 16- Somesiul Mare; 18- Suceava; 4. inundatii generate de ploi de lunga durata coroborate cu
topirea zapezii in zona montana (primavara);
III. a) - in Podisul Dobrogei de Sud apar influente pontice si de ariditate, in timp ce in Podisul
Somesan apar influente oceanice;
-temperatura medie anuala depaseste 11° Cin Podisul Dobrogei de Sud, in timp ce
in Podisul Somesan este de 8-9° C;
b)- Subcarpatii Moldovei au o structura cutata, in timp ce Podisul Getic are o structura
necutata, de tip piemontan;
-Subcarpatii Moldovei au un relief format dintr-un aliniament de depresiuni strajuite,
la est, de un aliniament de culmi subcarpatice, in timp ce Podisul Getic apare sub forma
unor interfluvii largi care se deschid in evantai spre sud, despartite de culoarele largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
c)- in Muntii Banatului apar influente submediteraneene, in timp ce in Grupa Fagaras
apar influente oceanice din vest;
-temperaturile medii multianuale sunt negative in etajul alpin al Grupei Fagaras in
timp ce pe culmile Muntilor Banatului sunt intre 2 si 4°C;
IV.H - Grupa Nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
a)- paralelismul culmilor muntoase pe directia nord-vest - sud-est generat de alcatuirea
petrografica (in vest - munti vulcanici, in centru munti alcatuiti din sisturi cristaline, in est,
munti alcatuiti din flis);
-altitudinile depasesc 2000 m in Muntii Rodnei (Varful Pietrosu 2303 m);
-in Muntii Rodnei si Maramuresului este prezent relieful glaciar;
b)climat tipic montan cu influente scandinavo-baltice din nord;
c)etajul fagului/ coniferelor/ alpin;
d)minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe (Cu, Pb, Zn), calcare, andezit
manganetc;
e)avalanse generate de acumularea unui strat gros de zapada in etajul alpiij
(dezechilibrat de schimbarile bruste de temperatura, zgomote).
D - Podisul Tarnavelor
a)- unitate de podis cu culmi prelungi, relief de cueste, despartite de vai largi, cu lunc
si terase;
-altitudini de 400-600 m;
-apar alunecari de teren profunde, care se reactiveaza generand glimee;
b)climat de dealuri inalte si joase cu influente oceanice din vest;
c)zona padurilor de stejar/ etajul padurilor de amestec de foioase;
d)soluri brune /clasa argiluvisoluri; soluri brun-acide / clasa cambisoluri;
e)alunecari de teren generate de ploi de lunga durata sau torentiale, alunecari car pot afecta asezari,
cai de comunicatie, terenuri agricole etc.
V.a) prezenta, in apropiere, a bazei de materii prime in cazul Hunedoarei (minereul de fie
din Muntii Poiana Rusca si a huilei din Bazinul Petrosani) si rolul Dunarii pentru importi de materii
prime (in cazul orasului Galati) transportate pe fluviu; b) diferentierile altitudinale mai mari care
duc la o etajare climatica pronuntata i varietatea solurilor (generata si de varietatea petrografica) ale
Carpatilor Orientali, comparati
cu Podisul Moldovei, care are diferente altitudinale mici si soluri mai putin variate, determina o mai
mare diversitate a vegetatiei in Carpatii Orientali;
c)cantitatile mai mari de precipitatii si gradul mai redus de antropizare ale Grupei Parang determina
o mai mare extensiune a padurii, comparativ cu Campia Olteniei, unde precipitatiile mai reduse si
gradul mai mare de antropizare au dus la restrangerea suprafetelor forestiere;
d)- este o mare stratificata (un strat mai putin sarat, cu o salinitate de 17-18 %o, oxigenat, biotic,
pana la 180-200 m adancime si unul mai sarat, cu o salinitate de 21-22 %o, neoxigenat, abiotic,
bogat in hidrogen sulfurat, la peste 180-200 m adancime) datorata lipsei curentilor verticali;
- este o mare salmastra (nici dulce, nici sarata);
VI. a) -11°C in februarie; b) 5,5°C in august; c) 16,5 °C; d) variatia radiatiei calorice in cursul
anului generata de miscarea de revolutie; e) 4°C; f) media aritmetica a temperaturilor medii
lunare.
VARIANTA
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-a; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-b; 10-c.
II. 1. industria siderurgica / industria de nave fluvio-maritime; 2.15-Buzau; 16-Somesul Mare; 18-
Suceava; 3. Pitesti; 4. 1-Timisoara; 2-Barlad; 10-Giurgiu; 11-Oradea; 5. inundatii.
III. a) - Podisul Tarnavelor are influente oceanice din vest, in timp ce Campia Moldovei are
influente continentale de ariditate;
-in Podisul Tarnavelor bat vanturile de vest, in timp ce in Campia Moldovei bate
crivatul;
b)- Muntii Banatului sunt alcatuiti predominant din formatiuni cristaline cu intruziuni
granitice si calcaroase, in timp ce in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se remarca
paralelismul culmilor muntoase determinat de alcatuirea petrografica (in vest munti vulcanici,
in centru munti alcatuti din formatiuni cristaline, in est munti alcatuiti din flis);
-altitudinile Muntilor Banatului abia depasesc 1400 m, in timp ce in grupa Nordica a
Carpatilor Orientali depasesc 2000 m;
c)- Campia Baraganului are un climat continental cu nuanta de ariditate, in timp ce
Podisul Somesan are un climat cu influente oceanice;
-precipitatiile medii in Campia Baraganului sunt sub 500 mm/an in timp ce in Podisul
Somesan depasesc 600 mm/an.
IV.D - Podisul Getic
a)- alcatuit din formatiuni sedimentare necutate (predominant pietrisuri si nisipuri);
-se inclina de la nord la sud, de la 700 m la 200-300 m;
-apare sub forma unor interfluvii intinse care se deschid in evantai spre sud, despartite de vai largi si
puternic adancite ale afluentilor Dunarii;
b)influenta submediteraneana din sud-vest;
c)Jiul si Oltul / Argesul, Dambovita;
d)zona stejarului / etajul padurilor de amestec de foioase;
e)soluri brune si brun-roscate / clasa argiluvisoluri;
f)lignit, petrol / gaze asociate.
C - Sub carpatii Moldovei
a)- structura de orogen tipic montana, aspect de dealuri inalte;
-alcatuiti din formatiuni sedimentare (marne, argile, gresii, pietrisuri, nisipuri);
-formati dintr-un aliniament de depresiuni, inchise spre est de un aliniament de culmi
subcarpatice;
b)climat de dealuri cu influente de ariditate din est;
c)etajul padurilor de amestec de foioase/ etajul fagului;
d)petrol, gaze asociate, sare;
e)Onesti / Piatra Neamt;
f)Bistrita /Trotus / Neamt / Moldova;
V. a) - are o structura cutata, tipic montana, cu altitudini de 600-700 m;
-este alcatuit din roci cristaline, calcare, dar si gresii si marne.
-relieful este alcatuit din platouri si culmi separate de vai adanci, create prin eroziune
diferentiala;
-are un relief carstic complex (platouri carstice, chei, pesteri, doline, lacuri carstice,
pod natural etc);
b)- alcatuirea relativ uniforma, cu prezenta stratului gros de loess, diferentele altitudinale mici si
climatul de campie mai uniform determina o mai mare uniformitate a solurilor comparativ cu alte
unitati, precum Carpatii, unde varietatea petrografica, diferentele altitudinale si etajarea climatica
determina o mare varietate de soluri;
c)- structura de tip piemontan, cu formatiuni sedimentare aduse de agentii externi dir
Carpati;
-interfluviile care se deschid in evantai spre campie, despartite de vai largi cu lunci s
terase;
d)- diversitatea reliefului, dispunerea concentrica si radiara, desfasurarea altitudinali
influenteaza tipul de alimentare a raurilor, caracterul concentric si radiar al retelei de raur
debitele (prin manifestarile climatice generate de etajarea altitudinala densitatea si regimi
scurgerii raurilor, caracteristicile vailor, precum si caracteristicile solului (prin alcatuire
petrografica, diferentierile climatice pe altitudine care impun o etajare biogeografica, panti
grad de fragmentare etc, care genereaza o mare diversitate de conditii de solificar
determinand clase si tipuri de soluri variate - molisoluri si argiluvisoluri in zonele mi
joase, cambisoluri si spodosoluri in zonele mai inalte);
VI. a) noiembrie 58 mm; b) iunie 140 mm; c) mai, iunie, iulie, august; d) mai 107 mn august
105 mm, decembrie 70 mm; e) 82 mm; f) 40 mm.
VARIANTA
I. 1 - a; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - d; 6 - b; 7 - b; 8 - a; 9 - d; 10 - a.
II. 1 - 5-Arad; 8-Pitesti; 10-Sibiu; 11-Zalau; 2 - 16-Moldova; 18-Tarnava.Mai
3 - Sfantu Gheorghe; 4 - petrol si gaze asociate; 5 - Tulcea. III. a) - Podisul Mehedinti are un climat
cu influente submediteraneene, in timp ce Podi!
Barladului are un climat cu influente continentale de ariditate;
- in Podisul Mehedinti sunt manifestari foehnale, in timp ce in Podisul Barladului iar
bate crivatul;
b) - Subcarpatii Curburii au o structura cutata, in timp ce Campia Transilvaniei an
structura necutata;
-altitudinile Subcarpatilor Curburii depasesc 900 m (pe culmile cele mai înalte), în
timp ce în Câmpia Transilvaniei sunt sub 600 m;
c) - Podisul Dobrogei de Sud are un climat cu nuante de ariditate si pontice, pe când Dealurile
Lipovei au nuante oceanice si submediteraneene;
-precipitatiile medii multianuale nu depasesc 400 mm în Podisul Dobrogei de Sud, în
timp ce în Dealurile Lipovei sunt de 600-700 mm.
IV. D - Muntii Apuseni
a)- reprezinta un adevarat mozaic petrografic, fiind alcatuiti din roci metamorfice,
magmatice si sedimentare;
-au masivitate redusa si un grad de fragmentare ridicat, dovada fiind numeroasele depresiuni
(inclusiv depresiuni golf), culoare de vale, pasuri si trecatori joase;
- Muntii Bihor, Muntii Metaliferi / Muntii Zarand, Muntii Padurea Craiului etc.
b)climat tipic montan cu influente oceanice din vest;
c)etajul fagului/ etajul padurilor de amestec de fag cu conifere;
d)clasa cambisoluri cu soluri brun-acide / clasa spodosoluri cu podzoluri;
e)minereuri auroargintifere, bauxita, cupru, minereuri radioactive etc. I - Câmpia de Vest la nord de
Mures
a)- s-a format prin umplerea treptata a bazinului panonic cu sedimente aduse de
agentii externi din Carpati;
-este alcatuita din campii înalte (piemontane si tabulare) si câmpii joase (de divagare,
cu tendinte deînmlastinire si subsidenta);
b)influente oceanice din vest;
c)zona silvostepei/ zona padurilor de stejar; cernoziomuri / clasa molisoluri;
d)Somes, Mures, Crisul Repede/ Negru / Alb;
e)Satu Mare/ Oradea/ Arad;
f)petrol, gaze asociate, izvoare termale etc.
V.a) temperatura aerului scade odata cu cresterea altitudinii iar cantitatile de precipitatii
cresc;
b)Hunedoara (situata la poalele Muntilor Poiana Rusca) se aprovizioneaza cu minereu de fler din
Muntii Poiana Rusca si huila cocsificabila din Depresiunea Petrosani (aflata în apropiere), iar Resita
(situata în Muntii Banatului) se aprovizioneaza cu minereuri de fier si huila din Muntii Banatului;
c)- pentru hidroenergie (ex. sistemele hidroenergetice de pe Olt, Lotru, Arges, Sebes,
etc);
-pentru irigatii (râurile Siret, Olt, Arges, Ialomita etc);
-pentru navigatie (Bega, Prut);
-pentru pescuit;
d)prin spor natural si exod rural/ f>rin declararea de noi orase etc.
VI.a) 355 mc/s în mai; b) 70 mc/s în ianuarie; c) cantitati reduse de precipitatii si prezenta
fenomenelor de înghet (pod de gheata, înghet total); d) 190 mc/s în martie si 130 mc/
s în septembrie; e) 285 mc/s.
VARIANTA
I. 1-d; 2-b; 3-d; 4-c; 5-d; 6-a; 7-a; 8-c; 9-a; 10-a.
II. 1. minereuri auroargintifere, sulfuri polimetalice complexe, cupru, andezit; 2. interfluvii mari cu
desfasurare NE-SV sau E-V despartite de vai cu lunci extinse si terase; frecvente procese de versant
<p class=MsoNormal style='margin-bottom:0in;margin-bottom:.0001pt;li
|
