Vulcanii noroiosi

În tara noastra, dar si în alte regiuni de pe Glob, în multe locuri iesirea gazelor din subsol la suprafata determina deplasarea apei din adânc si antrenarea particulelor argiloase si nisipoase din straturile de roca.Rezulta un noroi mai mult sau mai putin vâscos ,ce se ridica prin cră 19319w229t ;paturile ce taie straturile si care , odata ajuns la suprafata ,se revarsa creând în timp un relief specific.Cel mai adesea rezulta conuri si platouri cu dimensiuni variabile ,dar mici.Aceste forme ,si

într-o anumita masura mecanismul circulatiei materiei si constructiei lor ,se apropie mult de cel al marilor efuziuni de lava ce creeaza aparatele vulcanice,de unde si numele ce le-a fost dat.Diferentele dintre ele sunt enorme ,trei fiind esentiale : dimensiunile (câtiva zeci de metri patrati pâna la câteva hectare în raport cu câtiva km2),natura materiei ce se deplaseaza(noroi fata de topituri de roca) si durata existentei formelor de relief create (doi-trei ani la vulcanii noro-

iosi si zeci de mii de ani la vulcanii propriu-zisi).

Astfel de fenomene naturale ,în tara noastra ,se produc frecvent Subcarpati, dar au fost descrise în ultimii 150 de ani si în alte locuri(ex.la Hasag ,lânga Ocna Sibiului ,sau la Homorod ,la Bazna ,în dealurile Transilvaniei apoi si în unele locuri din Moldova unde sunt numiti ,,gloduri" sau ,,ochiuri de gloduri").

Dar ,formele cele mai interesante ,care au dimensiunile cele mai mari si unde procesele au o intensitate deosebita ,sunt întâlnite în Subcarpatii Buzaului ,pe un aliniament de cca. 20 km ,între asezarile Berca si Arbanasi.

Lânga schela din marginea satului Berca exista un platou argilo-nisipos care a rezultat din slabe eruptii noroioase.La cca. 10 km ,pe stânga drumului pietruit ,se afla platoul Pâclele Mici , unde exista cel mai mare numar de vulcani ce au conuri ,cratere cu dimensiuni extrem de variate ,precum si o morfologie complexa ,rezultata pe de o parte din acumularea noroiului ,iar pe de alta parte, din siroirea apei de ploaie.Repartitia acestora este neuniforma ,distingându-se cel putin trei situatii.În est exista un sector de platou nisipo-argilos relativ neted ,slab fragmentat ,pe care activitatile vulcanice au încetat sau sunt extrem de reduse.În centru si vest se afla sectorul cu cel mai mare numar de conuri de noroi ce apar sub formele de grupari de 3-5 vulcani cu înaltimi de 2-8m ,cu cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vâscos ,care se scurge sub forma de limbi ce ating lungimi de 20-50cm.

Daca în jurul craterului noroiul este proaspat sau în curs de uscare la mijlocul si la periferia conului ,el este uscat si brazdat de crapaturi de uscaciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile.La ploi ,apa se scurge în suvite pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de santulete ,rigole ,ravene ;la exterior materialele transportate prin acumulare dau poale prelungi pe care apa se împrastie.Cel de-al treilea sector se afla la jumatatea nordica a platoului.Aici apar doua aspecte distincte.Mai întâi se im-

pun conurile de noroi aplatizate ,dar cu cratere foarte largi(1-5m),din care se revarsa în toate directiile un noroi fluid care se împrastie pe distante de 50-150m.În al doilea rând ,la exteriorul acestora ,platoul este intens fragmentat de ravene si torenti adânci ,interfluviile dintre ele fiind transformate în creste ,situatie care creeaza imaginea unui peisaj dezolant(pamânturi rele).

Platoul Pâclele Mici constituie o rezervatie naturala(9,4 ha),din 1924 ,obiectul protectiei fiind peisajul impus de relief si doua specii de plante halofile-Nitraria schoberi si Obione verrucifera-aflate în extremitatea vestica a arealului lor.

Cel de-al treilea platou ,Pâclele Mari ,se afla la câtiva km ,spre nord-est.

Numele este legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali (diametre de peste 100m) ,care se situeaza în centrul platoului.Flancurile conurilor sunt foarte întinse ,pe ele apar mai multe conuri ale unor vulcani secundari si limbi lungi de noroi vinetiu ,adesea amestecat cu suvite de titei.Jumatatea exterioara a platoului este fragmentata de ravene ,torenti ,dezvoltând un peisaj de

badland-uri(pamâturi rele).Rezervatia naturala de aici se desfasoara pe19,6ha.

În localitatea Beciu ,pe malul drept al râului Arbanasi ,se afla un crater(diametru 2,5m) în care exista noroi ce ,,fierbe" datorita efuziunii gazelor.El este înconjurat de un platou mic pe care exista câteva conuri si cratere decimetrice.

La cca. 2 km est de acesta se afla Platoul Arbanasi ,cu mai multe conuri si relief de eroziune similare cu cele de la Pâclele Mici ,dar cu dimensiuni mult mai redus.