CUPRINS

Cuvant introductiv al directorului ARPM

Scurta prezentare a autoritatii locale de mediu

Prezentare generala a regiunii

Caracterizare fizico-geografica

Repere istorice importante

Capital natural

Rezervatii si arii naturale protejate. Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotiti,vegetatie forestiera

Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice

Apele de suprafata si subterane

Resurse naturale ( regenerabile si neregenerabile)

Reteaua Natura 2000 la nivelul regiuniii

Mediul social-cultural

Aspecte demografice si ocupationale

Ocrotirea sanatatii populatiei

Cultura ,educatia si invatamantul

Turismul

Mass-media

Mediul economic

Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

Infrastructura : transport, telecomunicatii, retele de apa potabila/uzata, distributie/alimentare gaze, energie termica si electrica

Managementul mediului in regiunea 8 Bucuresti - Ilfov

2.1. Calitatea atmosferei

2.2. Calitatea apelor de suprafata si subterane

2.3. Calitatea solului

2.4. Calitatea fondului forestier

2.5. Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice

2.6. Starea asezarilor umane

2.7. Starea de sanatate a populatiei in relatie cu calitatea mediului inconjurator

2.8. Managementul deseurilor

2.9. Zone critice din punct de vedere a calitatii mediului

2.10. Accidente tehnice si poluari accidentale

2.11. Educatia ecologica : aspecte si imagini ale actiunilor de educatie ecologica

2.12. Institutii si organizatii cu atributii si activitati in domeniul protectiei mediului

Obiective si prioritati in domeniul protectiei mediului

Obiective generale din Planul Local de Actiune pentru Mediu

Stadiul masurilor prioritare din Planul Local de Actiune pentru Mediu

Proiecte cuprinse in Planul Local de       Actiune pentru Mediu

Perspective in domeniul protectiei mediului la nivel regional

ROMANIA IN MEDIUL EUROPEAN

AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUCURESTI

Prezentarea autoritatii locale de mediu

Cuvant introductiv al Directorului Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti - Doamna Saceanu Simona Mihaela

Politica de dezvoltare regionala, una dintre politicile cele mai complexe si mai importante ale Uniunii Europene, are ca obiectiv reducerea disparitatilor economice si sociale existente intre diferitele regiuni, actionand asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum cresterea economica si sectorul IMM, transporturile, agricultura, dezvoltarea urbana, protectia mediului, ocuparea si formarea profesionala, educatia, egalitatea de sanse etc.

Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare,fiecare regiune cuprinzand mai multe judete.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti functioneaza ca institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat si indeplineste la nivelul Regiunii de Dezvoltare 8 Bucuresti - Ilfov atributiile si raspunderile Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, conform competentelor stabilite legislatia in vigoare.

Structura organizatorica a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti asigura prin serviciile si compartimentele de specialitate, coordonarea activitatilor pentru protectia mediului la nivelul regiunii

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti colaboreaza cu Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti si Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov si asigura asistenta de specialitate pentru elaborarea rapoartelor de sinteza si constituirea bazelor de date de mediu la nivel regional.

Conducerea ARPM Bucuresti este asigurata de un director executiv, care reprezinta Agentia si in relatia cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, cu celelalte institutii publice centrale si locale, cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, în vederea îndeplinirii sarcinilor specifice institutiei pe care o conduce.

Structura economica diversificata a regiunii 8 Bucuresti – Ilfov se reflecta in economia bazata pe servicii  ale capitalei, în timp ce constructiile, transportul, comertul, turismul si cultura, cercetarea conduc economia regionala si intensifica potentialul sau de dezvoltare si competitivitate.

Toate aceste activitati in continua crestere, au dus la marirea eforturilor pe care Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti le depune, pentru informarea si constientizarea publicului in vederea protejarii mediului inconjurator.

1. Prezentare generala a regiunii

1.1 Caracterizare fizico-geografica a regiunii Bucuresti - Ilfov

Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov este constituita din municipiul Bucuresti - capitala României – si judetul Ilfov.

Suprafata totala a Regiunii Bucuresti - Ilfov este de 1821 km², din care 12,5% reprezinta teritoriul administrativ al Municipiului Bucuresti si 87,5% al Judetului Ilfov.

Municipiul Bucuresti are o suprafata de 238 km² (0.8 % din suprafata Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % . Suprafata judetului Ilfov este de 158328 ha (1583 Km˛ adica 5,7 % din suprafata tarii).

Cele doua entitati care alcatuiesc regiunea sunt totodata si cele mai mici unitati teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii.

Suprapunându-se în întregime unor subunitati ale Câmpiei Române, regiunea are un cadru natural relativ monoton, în care predomina vaile create de apele curgatoare ce traverseaza regiunea.

Reteaua de localitati a regiunii Bucuresti - Ilfov era constituita în anul 2005 din 8 orase (Buftea, Otopeni, Popesti Leordeni, Pantelimon , Voluntari , Magurele , Bragadiru , Chitila), 32 de comune si 67 de sate. Dintre cele 8 orase doar unul singur are rang de municipiu (Bucuresti).

Ca numar de locuitori se detaseaza Bucurestiul, capitala tarii, cu 1.927.559 locuitori, urmat de Buftea si Otopeni.

Existenta oportunitatilor face însa ca numarul real al populatiei care locuieste în regiune sa fie mai mare decât cel înregistrat oficial.

Reginea 8 Bucuresti – Ilfov este cea mai dezvoltata economic dintre toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

O ramura aparte o reprezinta industria cinematografica, dezvoltata mai ales de Studiourile Mediapro din orasul Buftea.          

Pe teritoriul regiunii 8 opereaza doua aeroporturi : aeroportul Baneasa si aeroportul international Henri Coanda din orasul Otopeni.

Prezentare generala a regiunii

Regiunea Bucuresti – Ilfov este situata în sudul tarii, la 44°24'49" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si la 26°05'48" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg).

GEOLOGIC

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se disting formatiuni de vârsta precambriana cutate si metamorfozate ce apartin Platformei Moesice. Peste acestea se regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne si gresii în facies lacustru si fluviatil, de vârsta mezozoica si neozoica.

Caracteristica esentiala a substratului geologic este data de prezenta sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide (numite si Luturi de Bucuresti), care acopera întreaga zona cu exceptia celor inundabile. Sub patura de loess se afla un strat de nisipuri si pietrisuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structura torentiala încrucisata, care cantoneaza straturi de apa freatica.

Importanta cea mai mare pentru urbanism si amenajarea teritoriului o reprezinta suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajari de mare anvergura.

RELIEF

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se suprapune peste Câmpia piemontan-terminala Vlasia, situata între Arges, Ialomita, câmpiile de subsidenta Titu, Gherghitei si Saratei. În Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov sunt cuprinse sase subunitati: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Movilitei, Câmpia Bucurestiului, Lunca Arges-Sabar si Câmpul Câlnaului.

Altitudinea câmpiei variaza între 50 si 120 m, având un aspect morfologic neted. Orientarea câmpurilor este functie de cursurile de apa care traverseaza zona, fiind în general V-E în nord si NV-SE în centru si sud.

Dintre formele de relief major se detaseaza si terasele, care reprezinta spatii favorabile pentru dezvoltarea activitatilor agricole si a asezarilor umane, însa si spatiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice. Astfel, Argesul are în acest spatiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stânga a râului

Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traverseaza zona, respectiv Arges, Ialomita si Dâmbovita. Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni si morfometrie nu aduc modificari semnificative la nivelul elementelor de peisaj si nu influenteaza semnificativ calitatea mediului.

De remarcat este faptul ca relieful Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se constituie într-un factor favorabil pentru dispersia poluantilor în atmosfera, neimpunând decât local canalizari sau stagnari ale maselor de aer (luncile râurilor, fruntile de terasa).

CLIMA

Din punct de vedere climatic, Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se încadreaza într-o zona cu climat temperat – continental cu nuante de excesivitate si face parte din sectorul climatic al Câmpiei Române. Alaturi de factorii generali care influenteaza clima Regiunii, o importanta deosebita o au barajul carpatic, prezenta Dunarii si foehnizarea în zona de curbura.

În acest spatiu se resimt influentele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuante de excesivitate. Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid si continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolatie prelungita si umiditate relativa a aerului redusa. Iernile sunt influentate de prezenta maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scaderea apreciabila a temperaturii aerului.

Un element foarte important care influenteaza variatia factorilor climatici este suprafata activa, foarte puternic transformata prin cresterea suprafetelor construite si cu infrastructuri, desecarea mlastinilor, amenajarea suprafetelor lacustre, extinderea spatiilor deschise în defavoarea padurilor, degradarea terenurilor etc.

Media anuala a temperaturii aerului (calculata pentru perioada 1961 – 2000), înregistreaza valori cuprinse între 9,8⁰C la Tâncabesti si 11,2⁰C la Bucuresti-Filaret. În cazul municipiului Bucuresti se înregistreaza variatii ale mediilor multianuale de 0,9⁰C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipatescu 11,5 şC, Bucuresti-Filaret 11.2⁰C, Bucuresti-Baneasa 10,6 şC), influenta spatiilor construite fiind evidenta. La Bucuresti-Filaret, diferentele cele mai mari se înregistreaza în perioadele cu precipitatii reduse cantitativ (februarie-martie – 0.7-0.8⁰C, septembrie-octombrie – 0,9-1 ⁰C), ceea ce favorizeaza procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest lucru evidentiaza clar prezenta fenomenului de insula de caldura urbana, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucuresti pe orizontala, iar pe verticala se manifesta ca un clopot urban (fenomenul de horn) având de 3-4 ori înaltimea blocurilor orasului (150-200 m).

În cursul anului temperatura medie lunara a aerului înregistreaza o maxima în iulie si o minima în ianuarie.

De umiditatea ridicata a aerului este legata aparitia cetii, anual producându-se 40 – 50 de cazuri, cu frecventa mai mare în zona lacurilor si a cursurilor de apa. Cele mai frecvente fenomene cu ceata se semnaleaza în intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu maxim în luna decembrie – 27).        

Diversitatea suprafetelor active intravilane si extravilane, specificul zonelor functionale din interiorul asezarilor umane, precum si morfologia locala a reliefului, sunt factori care genereaza în permanenta conditii speciale de dezvoltare si repartitie a complexului de factori si fenomene meteorologice, diferentiindu-se în mai multe topoclimate (asezarilor umane, de vale, forestier, de interfluviu, de lunca) si o mare diversitate de microclimate, functie de înclinarea si orientarea versantilor, gradul de acoperire cu vegetatie forestiera, densitatea cladirilor, functionalitatea diferitelor zone etc (microclimatele bulevardelor si strazilor, pietelor si curtilor, spatiilor verzi, crovurilor, versantilor nordici sau sudici etc.).

În concluzie, factorul climatic, poate fi considerat un factor de favorabilitate pentru dezvoltarea comunitatilor umane, chiar daca impune numeroase restrictii în amenajarea spatiului si costuri ridicate pentru activitati economice si spatii rezidentiale.

1.2 Repere istorice importante

Bucurestiul este un centru politico-administrativ, economic si cultural cu vestigii materiale din Paleolitic si atestat documentar din 20 septembrie 1459. Bucurestiul, cel mai important centru urban al României, nu este doar un loc ce atrage turisti dar si punctul de plecare pentru multe din zonele turistice din tara. Parcuri mari si lacuri, care dau orasului nota de "oras gradina" sunt alaturi de puncte de atractie din imediata apropiere: padurea si lacul Snagov (incluzând si manastirea renovata asezata pe o insula in mijlocul lacului), Mogosoaia - cu palatul lui Constantin Brâncoveanu, padurea Pustnicu, manastirile Cernica si Pasarea, padurea Baneasa (cu cea mai mare gradina zoologica din România), lacul si manastirea Caldarusani (fondata in timpul domniei lui Matei Basarab). Muzeul Satului in aer liber (al doilea ca importanta în Europa dupa cel din Stockholm), Muzeul Ţaranului Român, Muzeul National de Istorie sau bisericile din secolele 16 - 17 nu ar trebui ocolite de turisti. Iubitorii de arta contemporana pot admira si chiar cumpara din galeriile de arta din centrul orasului picturi ale artistilor contemporani.

Bucurestii au aparut de timpuriu pe malul stâng al râului Dâmbovita. In anul 1860 acest satulet a fost înlocuit de o capitala eleganta cu arhitectura de inspiratie franceza, din acest motiv fiind cunoscut drept Parisul din Balcani. Orasul a crescut rapid, suprafata dublându-se dupa al doilea razboi mondial

Orasul a fost pentru prima data mentionat în 1495 ca resedinta a domnitorului Ţarii Românesti, Vlad Ţepes. Dar asezarea are o istorie mult mai veche, mergând pâna în secolul al XIV-lea. Denumirea orasului Bucuresti a fost data de un taran numit Bucur, dar nu exista nici o atestare documentara pâna la sfârsitul Evului Mediu. Atacurile turcilor si tatarilor, înaintea secolului al XVII-lea, au oprit dezvoltarea orasului. Orasul a devenit capitala Valahiei în anul 1698 si s-a dezvoltat în perioada de pace din secolul al XVIII-lea. Populatia orasului în anul 1800 se ridica la 50.000 de locuitori. De la 122,000 de locuitori in anul 1859, s-a ajuns la 639,000 in 1930 si 1,452,000 in1966. În anul 1862, Bucuresti devine capitala României. Continua sa se dezvolte ajutat de apropierea lui de rafinariile de petrol si este unul din primele orase luminate cu gaz.

Note Istorice:

20 septembrie 1459: Vlad Ţepes, domnitorul Ţarii Românesti pomeneste pentru prima oara numele de Bucuresti într-un act prin care întareste proprietatea unor boieri

Bucurestiul devine capitala Ţarii Românesti sub domnia lui Gheorghe Ghica, in anul 1659, moment în care se trece la modernizarea acestuia.

primele drumuri pavate cu piatra de râu (1661),

prima institutie de învatamânt superior, Academia Domneasca (1694)

este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brâncoveneasca (foto jos)

În 1704 ia fiinta, la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Coltea, reconstruit în 1888.

În scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; creste numarul mestesugarilor, care erau organizati in mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor etc.) Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar popu 24224b15y latia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (estimarile din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce in anul 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori).
Încet-încet apar o serie de institutii de interes :

Teatrul National,

Gradina Cismigiu,

Cimitirul serban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti,

Ateneul Român,

Banca Nationala, cinematografe si inovatii în materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucuresti a fost pâna la instaurarea regimului comunist în România resedinta judetului Ilfov (interbelic).

Din punct de vedere istoric judetul Ilfov este regasit pentru prima oara într-o diploma a principelui Ţarii Românesti Basarab cel Tînar (Ţepelus), din 23 martie 1482 la Gherghita.

Dupa numele pe care îl poarta, Ilfov, se pare ca judetul s-a format de-a lungul vaii cu arini a râului Ilfov.

Cartografic, reprezentarea judetului apare odata cu harta Ţarii Românesti datorata stolnicului Constantin Cantacuzino, aparuta în anul 1700 la Padova, iar lista completa a localitatilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hartii ruse din 1853. De-a lungul timpului evolutia administrativ teritoriala a României a dat judetului Ilfov diferite configuratii.

În toate formele administrative mai vechi, orasul Bucuresti, aflat în partea centrala a judetului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativa - teritoriala majora, din 17 februarie 1968, orasul Bucuresti a fost declarat municipiu si a devenit unitate de sine statatoare, cu rang de judet, evoluând în afara limitelor judetului Ilfov.

Teritoriul actual al judetului Ilfov reprezinta o relicva a judetului de odinioara, cu radacini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, si cu precadere în a doua jumatate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputari teritoriale, ajungând la suprafata de 1583 km² (0,67% din suprafata tarii) în prezent, fata de 5176 km² în anul 1937 si 8225 km² în anul 1972 (cu 2 municipii, 2 orase, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981, judetul era un sector de sine statator, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oras, Buftea, si 26 comune).

În anul 1996, conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuita cu Judetul Ilfov, iar în urma aplicarii Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judetelor.

Pe teritoriul judetului Ilfov, se afla 8 orase (Buftea, Otopeni, Popesti Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Magurele, Bragadiru, Chitila) si 32 comune.

1.3 Capital Natural

1.3.1. Rezervatii si arii naturale protejate. Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotiti

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protectiei si mentinerii biodiversitatii prin mijloace legale.

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate urmatoarele arii naturale protejate:

• Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000);
• Padurea Snagov (10 ha, declarata prin Legea 5/2000);
• zona naturala protejata Scrovistea       ( declarata prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturala protejata Padurea Snagov a fost denumita rezervatie naturalistica, geobotanica si forestiera, având o suprafata de 10 ha.

Padurea Snagov este o arie protejata pentru conservarea unor arborete, cu destinatie de cercetare stiintifica, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetarii si vizitarii în scopuri educative. A fost desemnata arie naturala protejata datorita existentei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obisnuit este caracteristica zonelor de deal.

Aria naturala protejata Padurea Snagov, este situata în Judetul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativa a Ocolului Silvic Snagov, trupul de padure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturala protejata este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucuresti-Ploiesti.

Flora si fauna 

Vegetatia predominanta este cea forestiera.

Patura vie este relativ saraca, cu frecventa mai mare a speciilor indicatoare de uscaciune estivala : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru aceasta zona de câmpie este prezenta a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obisnuit nu cresc la aceasta altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi mentionati: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn câinesc si soc, iar primavara înfloresc ghioceii, brândusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. Caprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiti în padurile din zona. O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele.  Primavara si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai calde, în locurile mai umede, sitarii si becatinele.

Alte specii de fauna care sustin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livada), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotacel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (sarpele de casa), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupaza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veverita), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistret), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (caprior).

Aria naturala protejata Padurea Snagov a fost data în custodie Directiei Silvice Bucuresti-Ocolul Silvic Snagov pe baza conventiei de custodie nr. 7680 din data de 22.11.2004.

Conventia de custodie este guvernata de prevederile legislatiei in vigoare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si privind procedura de încredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S-a realizat planul de management al ariei naturale protejate Padurea Snagov înregistrat la Academia Româna - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturi.

Aria naturala Lacul Snagov a fost desemnata rezervatie naturala si este considerata o zona umeda importanta, având o suprafata de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atractiile turistice din zona, a carui frumusete este întregita de padurile înconjuratoare. Lacul Snagov este un liman fluvial al râului Ialomita. Suprafata lui este de 5,75 km², lungimea de 16 km, iar adâncimea maxima de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Româna). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane si doar în mica masura din apele de ploaie si zapada. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu exceptia primaverii si, adesea, a toamnei. 
Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insula pe care se gaseste Mânastirea Snagov. 

Fauna si Flora

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarata arie protejata pentru ocrotirea faunei si a florei care se dezvolta aici. Declararea ariei naturale ca zona protejata are la baza existenta în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus si Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formeaza plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de pâna la un metru si jumatate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunarii, este o patura plutitoare formata din radacinile si rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasa deasa peste care se depune pamântul si pe care creste stuf verde. Uneori acesti plauri sunt atât de solizi si de mari, încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.  

Fauna piscicola, care atrage numerosi pescari amatori, se remarca prin existenta mai multor specii de pesti: platica, crap, biban, somn, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi. Aceasta fauna piscicola îsi gaseste un ascunzis bun în bradisul de pe fund si sub portiunile de plaur care acopera lacul în zonele retrase. 

Aria naturala protejata Scrovistea a fost declarata prin H.G. nr.792/1990.

Fauna si Flora

Ca specii de flora si fauna, de importanta biologica, în situl Natura 2000 Scrovistea se regasesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

1.3.2 Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice, vegetatie forestiera

În categoria „spatiu verde” intra:

• Parcurile, gradinile, scuarurile si fâsiile plantate
• Amenajarile sportive publice
• Spatiile verzi publice de folosinta specializata: Gradina Botanica, Muzeul Satului
• Bazele de agrement, parcurile de distractie
• Spatiile verzi pentru protectia cursurilor de apa
• Culoarele de protectie fata de infrastructura
• Padurile de agrement
• Padurile si plantatiile forestiere destinate ameliorarii climatului
• Padurile si fâsiile plantate pentru protectie sanitara

Rolul spatiilor verzi

Reprezinta un “mediu natural” oferind calitate vietii în ariile urbane

Ofera adapost speciilor de animale

Reprezinta suport pentru plante

Ofera stabilitate ecosistemului urban

Este o sursa pentru educatie

Reprezinta un spatiu pentru recreere

Padurea Baneasa este situata în partea de nord a municipiului Bucuresti si se înscrie ca una din padurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitata zona pentru recreare si agrement.

Principala cale de acces spre padure este reprezentata de soseaua Bucuresti-Ploiesti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifica spre dreapta, o sosea asfaltata. Alte cai de acces sunt: soseaua de centura a Capitalei si soseaua Bucuresti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre padure putându-se face însa numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.

Arboretele care compun aceasta padure reprezinta vestigii ale fostilor Codrii ai Vlasiei, defrisati în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafetelor destinate culturilor agricole si asezarilor umane, fie pentru interese straine (în timpul celui de-al doilea razboi mondial, de exemplu, armata germana a înlaturat aproape toate arboretele din padurea Baneasa).

Padurea Baneasa este situata în etajul de vegetatie caracteristic câmpiei forestiere. Forma dominanta de relief este câmpia medie, întrerupta din loc în loc, de suprafete mici de depresiune (ravene).

În municipiul Bucuresti, în anul 2004,suprafata de spatiu verde era de 17.082.024 m², în timp ce suprafata parcurilor si gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m²

În municipiul Bucuresti, pe baza observatiilor efectuate între anii 1990 si 2005 se constata o accentuata tendinta de scadere a suprafetelor verzi (cu circa 50 % între 1990 si 2005) si de degradare a spatiilor verzi. Astfel, suprafata spatiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scazut din 1989 pâna în 2002 de la 16,79 m² la 9,38 m² (9 m²/locuitor minima stabilita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii). Situatia este îngrijoratoare daca se tine cont de faptul ca doar 18 % din spatiile verzi sunt parcuri si gradini publice, ceea ce reprezinta 1,68 m² pe locuitor (norma recomandata ^{este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 gradina publica pe locuitor). Suprafata verde aferenta unui locuitor pe Bucuresti, conform datelor furnizate de Primariile de sector pentru anul 2006 este de:}

• ^{Sector 2 = 10,51 mp}
• ^{Sector 4 = 9,6 mp}
• ^{Sector 5 = 6,6 mp}
• ^{Sector 6 = 9,16 mp}

Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii “Codrii Vlasiei”, în prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominanta – formeaza masive în padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv în padurea Scrovistea. Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si leguminoase. Vegetatia hidrofila din luncile râurilor si lacurilor este formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stânjenei de balta. Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita. Pasarile, ce dau adevarate concerte în paduri si luminisuri sunt ciocârlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea etc.

Vegetatia predominanta in judetul Ilfov este cea forestiera.

Patura vie este relativ saraca, cu frecventa mai mare a speciilor indicatoare de uscaciune estivala : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru aceasta zona de câmpie este prezenta a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obisnuit nu cresc la aceasta altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi mentionati: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn câinesc si soc, iar primavara înfloresc ghioceii, brândusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. Caprioare, cerbi lopatari, pisici salbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiti în padurile din zona. O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele.  Primavara si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai calde, în locurile mai umede, sitarii si becatinele.

Alte specii de fauna care sustin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livada), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotacel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (sarpele de casa), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupaza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veverita), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistret), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (caprior).

1.3.3 Apele de suprafata si subterane

Teritoriul  administrat de A.N. APELE  ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-BUCUREsTI se afla în Câmpia Româna, ocupînd partea de sud-est  a  tarii,  pe teritoriile Municipiului  Bucuresti  si  a judetului Ilfov, precum si o parte a judetului Dâmbovita.

Din  punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV  -  BUCUREsTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Arges si Ialomita, si are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Arges - mal stâng, la vest derivatia  de ape mari Brezoaiele si derivatia  Bilciuresti – Ghimpati, pâna la râul Ialomita si Balta Neagra în partea de nord, suprafata sa fiind de 865 kmp.

Importanta  ce se acorda apelor subterane deriva din cauza ponderii mari pe care o au folosintele de apa din spatiul hidrografic Bucuresti-Ilfov ce se alimenteaza din aceste surse (exceptie facând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din România, din surse de apa de suprafata).

Apele de suprafata.

Spatiul  hidrografic ce revine S.G.A.  ILFOV  -  BUCUREsTI, este strabatut  de râurile: Sabar,  Ciorogârla, Dâmbovita,  Colentina,   Pasarea , afluenti ai râului Arges.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apa care strabat teritoriul administrat de catre SGA ILFOV-BUCUREsTI sunt urmatoarele:

Bazinul hidrografic ARGEs:   

Râul Dambovita: - Lungimea totala a râului……….286 km (din care 72 km în spatiul SGA Ilfov - Bucuresti)

Râul Colentina: - Lungimea totala a râului……… 350 km (din care 80 km în spatiul SGA Ilfov - Bucuresti)

Râul Sabar: - Lungimea râului…………37 km (pe teritoriul SGA Ilfov -Bucuresti)

Bazinul hidrografic IALOMIŢA:

Râul Cociovalistea: - Lungimea totala a râului……….. 40 km

Râul Vlasia: - Lungimea totala a râului…………32 km

Râul Snagov:         - Lungimea totala a râului…………46 km (din care 27 km în spatiul SGA Ilfov - Bucuresti).

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosintele de apa sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budesti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei si derivatia spre Sabar pentru sistemul de irigatii Jilava – Vidra – Frumusani;

Râul Dâmbovita cu captarea pentru Bucuresti (Brezoaiele-Crivina).

Administratia Nationala „APELE ROMANE” prin structura sa (Directii de Ape pe bazine hidrografice si SGA-uri organizate la nivel de judet) administreaza apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor, în scopul gospodaririi unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa de suprafata si subterane.

1.3.5 Resurse naturale (regenerabile si neregenerabile)

Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (pesti, paduri, de exemplu), care pot sa se refaca daca nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot sa se refaca si pot fi folosite pe termen nelimitat daca sunt folosite rational. Odata ce resursele regenerabile sunt consumate la o rata care depaseste rata lor naturala de refacere, ele se vor diminua si în cele din urma se vor epuiza. Rata care poate fi sustinuta de o resursa regenerabila este determinata de rata de refacere si de marimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vântul, mareele si radiatia solara

Fauna piscicola din Regiunea 8 contine : caracuda, linul, rosioara, bibanul, crapul, platica, salaul, somnul si doua specii de guvizi (Gobius sp. si Broteshoryns sp. – endemice).

Pasari de balta: rata cârâitoare (Anas querquedula), rata mare (Anas platyrhyncos), rata mica (Anas crecca), gârlita (Anser albifrons), gainusa de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), nagâtul, fluierasul si stârcul rosu.

Pe teritoriul Regiunii 8 se întâlnesc si specii de interes cinegetic si anume:

porumbelul gulerat (Columba palumbus),

porumbelul de scorbura (Columba oenas),

turturica (Streptopelia turtur),

potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),

gugustiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de padure (Scolapax rusticola),

tiganusul (Plegadis falcinellus), prepelita (Coturnix coturnix),

rate si gâste salbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),

iepure de câmp (Lepus europeus), mistret (Sus scrofa), viezure (Meles meles),

caprior (Capreolus capreolus), cerb lopatar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis),

bizam (Ondrata zibethica) si jder de copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetatia acvatica este grupata pe trei benzi si anume:

vegetatie acvatica de mal (formata din stuf si alte specii asociate) care tivesc malul lacului;

vegetatie plutitoare formata din specii de nufar alb (Nymphea alba) si alte specii de nufar (nufarul indian – Nelumbo nucifera; nufarul galben – Nuphar luteum si nufarul rosu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

vegetatie submersa care tapiteaza fundul lacului (bradis - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul Regiunii 8 respectiv precum padurea Râioasa de pe teritoriul orasului Buftea si orasului Chitila (cu specia endemica Brândusa de padure – Genul Crocus) si Scrovistea - comuna Gruiu.

O alta sursa naturala regenerabila, de pe teritoriul Regiunii 8 sunt padurile care ocupa o suprafata de cca. 20421 ha.

Padurile Regiunii 8 fac parte din renumitii “Codrii Vlasiei”, în prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominanta – formeaza masive, în padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcâmul si teiul se întâlnesc în masiv, în padurea Scrovistea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste paduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Directiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie prima în industria mobilei sau lemn de foc.

Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezinta capitalul natural, o componenta esentiala a bogatiei tarii. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât si a celor regenerabile si prelucrarea lor în procese necesare vietii, determina în mare masura stadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediului si conditiile de trai ale populatiei.

În Regiunea 8 se exploateaza:

nisip si pietris în zona localitatilor : Clinceni – com. Clinceni,                          1 Decembrie - com. 1 Decembrie (baza piscicola si de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copaceni – com. Copaceni, Cornetu (lac Mihailesti ) – com. Cornetu, Domnesti - com. Domnesti, Dumitrana - com. Magurele.

caldura din sistemele hidrogeotermale: oras Otopeni.

titei si gaze naturale în zona localitatilor: Bragadiru - oras Bragadiru, Novaci - Dumitrana – com. Magurele, Jilava – com. Jilava, Balaceanca – com. Cernica, Peris - com. Peris.

titei în zona localitatii: Caldararu – com. Cernica.

Lunca Argesului a devenit o sursa semnificativa de materiale de constructie pentru sectorul de constructii (Ogrezeni, Malu Spart, Stoenesti, Gaiseni, Gradinari, Novaci, Buda, Darasti-Ilfov, Falastoaca, Gostinari). Alaturi de Lunca Argesului, importante prin volumul de nisipuri si pietrisuri exploate, se detaseaza Sabarul (Vidra), Pasarea (Balotesti) si Ciorogârla (Clinceni). De asemenea, argilele, marnele, nisipurile si pietrisurile din orizonturile cuaternare se exploateaza de catre comunitatile locale sau pentru industria materialelor de constructie (Pantelimon, Bucuresti). Incidenta în mediu a acestor exploatari este foarte ridicata, întrucât în foarte mult cazuri capacitatea maxima de exploatare este depasita, determinând intensificarea proceselor de eroziune, iar poluarea cu pulberi devine un fenomen caracteristic.

Resursele de petrol si gaze (Popesti-Leordeni, Balaceanca, Bragadiru, Bolintin-Vale, Ileana, Jilava, Catelu etc.) sunt cantonate în depozitele mezozoice (cretacic inferioare) si neozoice (meotian-sarmatian), si desi au un caracter disparat, contribuie si la îmbunatatirea bazei energetice a regiunii, dar si la poluarea cu hidrocarburi a solului.

Structura geologica, cu alternanta straturilor cu argile si marne cu cele de nisipuri si pietrisuri, permite cantonarea unor volume importante de ape subterane care pot sustine activitati socio-economice de amploare în cazul în care sunt gestionate corespunzator. Nu trebuie neglijate nici resursele de ape geotermale care pot reprezenta în perspectiva o modalitate de impulsionare a turismului balnear.

1.3.5 Reteaua Natura 2000 la nivelul regiunii 8 Bucuresti – Ilfov

Natura 2000 este o retea ecologica de arii naturale protejate formata din:

- arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Salbatice) si

- arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas, SPA) constituite conform Directivei Pasari (Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea pasarilor salbatice).

Scopul Retelei Natura 2000 este sa opreasca declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii si habitate de interes european.

Natura 2000 are ca obiective identificarea, mentinerea si refacerea arealelor cheie pentru protejarea speciilor de fauna si flora salbatica, precum si coridoarele de legatura dintre acestea, ce fac posibila migratia si schimbul între populatiile diferitelor habitate.

România detine cea mai mare diversitate biogeografica din Europa comparativ cu tarile UE si cu celelalte tari candidate. Este situata în centrul geografic al Europei si este singura care detine 5 din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE, (conform fig.), iar 2 sunt prezente doar pe teritoriul României (stepica si pontica):

- alpina 23% din suprafata tarii

- continentala 53% din suprafata tarii

- panonica 6% din suprafata tarii

- pontica 1% din suprafata tarii

- stepica 17% din suprafata tarii

Natura 2000 recunoaste faptul ca interesele localnicilor trebuie protejate

Selectia unei zone Natura 2000 înseamna recunoasterea importantei zonei la nivel european, este o sursa de mândrie pentru localnici, dar le poate oferi si oportunitati economice semnificative:

- sprijin pentru accesarea fondurilor de dezvoltare comunitare care urmaresc mentinerea economiei si a structurii sociale din zonele rurale;

- asigura cresterea diversificarii activitatilor economice si a investitiilor interne;

- ofera posibilitatea unei dezvoltari mai bune a serviciilor locale;

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o larga diversitate a habitatelor si a speciilor de flora si fauna.

La nivelul regiunii, au fost identificate si înregistrate în baza de date on line Natura 2000 urmatoarele propuneri de situri Natura 2000:

- situl Lacul Caldarusani – propus ca arie speciala de protectie avifaunistica (SPA) de catre Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov;

- situl Scrovistea - propus ca sit de importanta comunitara (SCI) de catre Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov;

- situl Lacul Snagov - propus ca sit de importanta comunitara (SCI) de catre doamna Doina Cioaca, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului;

- situl Lacul Cernica - propus ca arie speciala de protectie avifaunistica (SPA) de catre D-na Doina Cioaca, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului;

- situl Gradistea-Dridu - propus ca arie speciala de protectie avifaunistica (SPA) de catre Societatea Ornitologica Româna.

- situl Parcul stirbey - propus ca arie speciala de protectie avifaunistica (SPA) de catre doamna Doina Cioaca, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

În urma procesului de validare organizat la sfârsitul anului 2006, pentru Regiunea 8 au fost validate si supuse dezbaterii publice situl Scovistea (SCI) si situl Gradistea-Dridu (SPA).

Situl Natura 2000 Scrovistea se suprapune peste aria naturala protejata Scrovistea, declarata prin H.G. nr.792/1990.

Harta – situl Natura 2000 Scrovistea

1.4 Mediul Social-cultural

1.4.1 Aspecte demografice si ocupationale

Organizarea administrativa a Bucurestiului este urmatoarea:

Sector	Suprafata (Kmp)	Populatia	Densitatea
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
TOTAL

Organizarea administrativa a Judetului Ilfov este urmatoarea:

Populatia judetului Ilfov la 01.01.2004 = 270 037 locuitori In anul 2005 au fost tot 8 orase iar procentul gradului de urbanizare a fost 41,54 %.
Anul 2004		Anul 2005 , 2006
Nr. orase	% locuitori în mediul urban	nr. orase	% locuitori în mediul urban

1.4.2 Ocrotirea sanatatii populatiei

Autoritatea de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti si Autoritatea de Sanatate Publica a Judetului Ilfov reprezinta autoritatile de sanatate publica la nivel local din cadrul Regiunii 8 Bucuresti – Ilfov care au în principal urmatoarele atributii:

• evalueaza starea de sanatate a populatiei din teritoriul arondat, identifica principalele probleme de sanatate publica si aloca prioritar resursele spre interventiile cu cel mai mare randament în ameliorarea starii de sanatate;

• evalueaza anual strategiile de control selectate prin prisma progresului realizat în ameliorarea starii de sanatate a populatiei organizeaza, controleaza si finanteaza programele nationale de sanatate ce se desfasoara în teritoriul arondat;
• exercita atributii specifice de inspectie sanitara de stat prin personalul împuternicit în conditiile legii;
• în colaborare cu Casa de Asigurari de Sanatate coordoneaza serviciul de ambulanta, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala în caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite, organizeaza, conduc, coordoneaza si raspund de pregatirea retelei sanitare pentru aparare si asistenta medicala în caz de dezastre, epidemii si alte situatii deosebite;

• în colaborare cu autoritatile locale, institutiile de învatamânt si organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale organizeaza activitati de promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate a populatiei

Esential pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei din Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov este identificarea factorilor de risc care tin de:

- alimentarea cu apa potabila;

- calitatea aerului ;

- colectarea si îndepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura;

- zgomotul urban;

- habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populationala, etc.);

Unitatile sanitare sunt : spitalele, policlinicile si cabinetele medicale. Ultimele doua categorii pot fi atât private cât si apartinând statului.

1.4.3. Cultura, educatia si invatamantul

Prima institutie de invatamânt superior a fost deschisa in 1694 (Academia Sfântul Sava). Bucurestiul are o universitate fondata în anul 1861 care se afla lânga Academia de Stiinte, Libraria de Stat si Teatrul National. Azi exista peste 21 de institutii de invatamânt superior în capitala cu aproape 100.000 de studenti, Patriarhia bisericii ortodoxe, Academia Româna, doua biblioteci nationale, 40 de muzee, 230 de biserici (unele dintre ele, în stil ortodox, datând din secolul al XIX-lea), Opera, Opereta, alte 20 de teatre.

foto - Opera Romana

Palatul Parlamentului, care a fost construit din ordinul dictatorului Ceausescu între 1984 si 1989, este a doua cladire din lume ca marime cu cei 265.000 mp ai ei dupa Pentagon (care are o suprafata de 604.000 mp). Din multimea de galerii de arta si muzee este de remarcat Muzeul Satului care a adunat laolalta arhitectura traditionala rurala din toata tara. Bucuresti are multe lacuri, parcuri si spatii deschise, stadioane pentru evenimente sportive.

Muzeul Satului

In vederea educarii copiilor si a constientizarii importantei protejarii mediului inconjurator, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti in colaborare cu Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov au initiat actiuni in cadrul programelor “LUNA CURATENIEI” si “LUNA PADURII”.

1.4.4. Turismul

In regiunea 8 Bucuresti-Ilfov exista, pe langa agrementul (în special de week-end) zonal si potential turistic. Pot fi vizitate mânastiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele mai multe ori în zonele naturale din teritoriu. Zonele de agrement din judetul Ilfov reprezinta cca. 3000 ha si au o mare importanta ecologica.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul si padurea Snagov, la care se adauga mânastirea cu acelasi nume, situata pe o insula în mijlocul lacului.

Complexul Mogosoaia se afla la sud de Bucuresti si cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafata de 20 ha si Palatul Mogosoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de arta brâncoveneasca, sculptura în piatra si lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, tesaturi, manuscrise si carti. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde padurea, lacul si mânastirea Cernica. Lacul ocupa o suprafata de 360 ha si a fost amenajat turistic, iar padurea adaposteste o rezervatie cinegetica.

Zona turistica Caldarusani, aflata la nord de Bucuresti, cuprinde padurea, lacul si mânastirea Caldarusani.

Alte obiective: mânastirea Pasarea, zona turistica Vlasia, lacul Scrovistea, zona Ciocanesti Buftea.

Dintre obiectivele turistice se pot enumera:

Lacul Mogosoaia

Lacul Pantelimon

Lacul si padurea Caldarusani

Manastirea Caldarusani(foto)

Manastirea Cernica(foto)

Manastirea Snagov

Muzeul de arta brâncoveneasca (Palatul Mogosoaia)

Padurea Baneasa

Padurea Râioasa

Padurea si lacul Cernica

Manastirea Snagov(foto)

Padurea si lacul Snagov

Palatul Mogosoaia.

Tot aici se poate practica si turism stiintific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent de catre cetateni din strainatate.

Practicarea turismului în imediata învecinare cu capitala tarii poate constitui si o sursa suplimentara de venituri pentru populatia din mediul rural si pentru administratia publica locala. Nepunerea în valoare a acestor zone turistice duce în timp la degradarea lor.

Impactul turismului asupra mediului

Zonele naturale din jurul Municipiului Bucuresti reprezinta un loc de odihna, în special la sfârsit de saptamâna, pentru locuitorii acestui oras. Zonele naturale au avut de suferit, deoarece in urma turismului de week-end raman :

depozite necontrolate de deseuri

vetre de foc (mici zone arse care au contribuit la gratare)

inscriptionari pe arborii seculari (chiar daca sunt protejati de lege) ;

vegetatie distrusa datorita încercarilor de a parca autoturismele în padure.

1.4.5 Mass-media

Multa lume spune ca mass-media reprezinta a patra putere in stat. Sistemul de valori pe care mass-media afirma ca le promoveaza sunt: dreptul la informare a publicului, libertate de informare, si accesul la informatie. Rolul ei educativ in constituirea unor societati democratice si a societatii civile in apararea drepturilor cetateanului, lupta impotriva abuzurilor puterii si a coruptiei. Aflarea adevarului si promovarea dreptatii, sunt atribute obligatorii, definitorii ale mass-media.

Pe de alta parte tot mass-media poate da nastere unor produse culturale lipsite de valoare, fiind un puternic mijloc de manipulare a maselor si de distrugere treptata a perosnalitatii individului.

In Regiunea 8 si mai ales in Municipiul Bucuresti, capitala tarii, fenomenul mass - media este intens si foarte bine reprezentat.

1.5 Mediul economic

1.5.1 Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE PE CLASE DE MĂRIME

SI FORME DE PROPRIETATE, ÎN ANUL 2004

NUMĂRUL UNITĂŢILOR LOCALE ACTIVE

PE CLASE DE MĂRIME sI FORME JURIDICE, IN ANUL 2004

Pe teritoriul judetului Ilfov îsi desfasurau activitatea, la sfârsitul anului 2006, 5673 agenti economici care desfasoara activitati, dintre cele mai diverse: comert – inclusiv comert prin internet, prestari servicii de alimentatie publica, prestari servicii industriale, constructii si reparatii în constructii, industriale (productii de materiale textile, prelucrare metale, metalurgia metalelor neferoase, prelucrarea laptelui, prelucrarea carnii, prelucrarea peilor si de încaltaminte, prelucrarea cauciucului si productia de anvelope, productia de betoane si mortare), cercetare aplicativa, învatamânt inclusiv învatamânt la distanta, medicale, farmaceutice, transporturi rutiere, transporturi pe calea ferata, transporturi aeriene, specifice profilului militar, de paza si ordine publica, agricole si specifice sectorului agricol, de crestere: a pasarilor, a porcinelor, a bovinelor, extractia petrolului, extractia de gaze naturale, extractia de ape geotermale. Cele mai multe activitati sunt localizate în orasul Buftea, urmat de orasele Voluntari, Otopeni. Cele mai putine activitati sunt localizate în localitatile Darasti, Ganeasa, Nuci.

1.5.2 Infrastructura : transport, telecomunicatii, retele de apa potabila / uzata, distributie /alimentare gaze, energie termica si electrica

Concentrarea industrial - urbana a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activitati antropice prezinta avantaje si dezavantaje. Dezavantaje generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati,dar si avantaje clare ca urmare a dezvoltarii economice.

Municipiul Bucuresti, principala aglomerare urbana cu peste 1924000 locuitori, este alimentat cu apa în sistem centralizat prin cele doua statii de tratare : Arcuda pe Dâmbovita si Crivina pe Arges.

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se situeaza pe primul loc în ceea ce priveste investitiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investitiilor realizate în România pâna în anul 2005. Ritmul aparitiei de noi folosinte consumatoare de apa este cel mai ridicat

În cadrul sectorului zootehnic, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, exista numeroase complexe zootehnice, care au o importanta deosebita atât din punct de vedere al gospodaririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodaririi calitative a apelor.

Sistemul de canalizare oraseneasca a municipiului Bucuresti este realizat ca un sistem unitar asigurând colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice si pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajata a râului Dâmbovita.

Reteaua de canalizare de pe teritoriul Municipiului Bucuresti se afla în administrarea SC APA NOVA BUCUREsTI SA, iar canalul colector casetat se afla în administrarea Administratiei Nationale APELE ROMANE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apa curata a râului Dâmbovita) evacueaza direct 12 canale colectoare principale si 11 canale colectoare secundare ce aduna apele uzate si pluviale din tot orasul si partial din judetul Ilfov.

În prezent, toate apele uzate din Bucuresti sunt evacuate fara o epurare prealabila direct în râul Dâmbovita , în aval de Capitala, în dreptul comunei Glina.

În b.h. Arges, localitatile cu retele de canalizare realizate partial sunt: Buftea, Chitila, Mogosoaia, Otopeni, Voluntari, Afumati, Pantelimon, Popesti-Leordeni, Bragadiru, si Magurele.

În b.h. Ialomita dispun de retele de canalizare partiale numai localitatile Balotesti si Snagov.

În regiunea 8 Bucuresti-Ilfov cresterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerintele de mobilitate, au facut ca pe reteaua rutiera sa existe fluxuri importante de vehicule. Reteaua de autostrazi, drumuri europene si drumuri nationale, ce porneste de pe teritoriul judetului, asigura legaturi rapide si importante catre toate colturile tarii, si nu numai.

Consumul brut de energie

Nr. crt.	Cantitatea de energie electrica vânduta ( MWh)
	AN 2002	AN 2003	AN 2004	AN 2005	AN 2006

Municipiul Bucuresti - Accesul populatiei la servicii :

Din Datele furnizate de Directia Generala de Statistica, evolutia consumului de energie termica se prezinta astfel :

Managementul mediului in Bucuresti

2.1 Calitatea atmosferei

Poluarea aerului in regiunea 8 Bucuresti-Ilfov are un caracter specific datorita, in primul rând conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, înaltimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acestor surse, dispersate insa pe întreg teritoriul regiunii.

Surse de poluare a aerului

Concentrarea industrial - urbana a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activitati antropice prezinta dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent pe verticala), circulatia auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industriale

Nevoia imediata de cazare a fortei de munca a generat aparitia rapida a marilor ansambluri de locuinte colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a facut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximitatii cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare create pentru acestea si reducerii deplasarilor. Aceasta a condus la relatia de vecinatate dintre zonele de locuinte si cele industriale; sursa principala de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unitatilor industriale sau a altor surse de poluare exista perimetre – corespunzatoare zonelor de protectie reglementare – în care locuintele sunt potential expuse poluarii.

Gama substantelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solventi organici, funingine etc;

Traficul Auto

Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de câteva sute de compusi diferiti. Au fost evidentiati în urma unor studii recente peste 150 de compusi si grupuri de compusi.

Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea evidentierea se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati buni indicatori.

Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci când se doreste evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii :

gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru

componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

compusi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar rezulta urmatoarele substante principale:

vapori de apa = 13 % ;

bioxid de carbon = 13 % ;

azot

In realitate însa, tinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în functie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO si oxigen în cazul amestecurilor foarte sarace.

Prin ardere rezulta totodata, în proportii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produsi oxidanti, oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substante precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directa între poluarea aerului datorata traficului auto si sanatatea umana este foarte dificil sa se stabileasca în termeni absoluti, datorita numarului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compusi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan international s-a dovedit ca peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sanatatii oamenilor expusi, dar pot fi afectate si persoanele de vârsta foarte redusa, cei care sufera de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp si spatiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluantilor este dificil de realizat.

Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic strajuite de cladiri înalte sub forma compacta, care împiedica dispersia.

La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata în zonele suburbane sau rurale. Singura exceptie de la aceasta regula o constituie ozonul care este diferit fata de ceilalti poluanti generati de traficul auto.

santiere de constructie si betoniere

Ponderea activitatilor de constructii a crescut foarte mult, santierele si betonierele ramanand surse potentiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET-urile reprezinta surse majore de poluare a aerului, prin modul de

functionare cu combustibili lichizi ce au un continut ridicat de sulf, deversând în atmosfera importante cantitati de SO₂, NOx, CO, CO₂, pulberi, fum, cenusa volanta. Instalatiile de retinere a principalilor poluanti chimici, NOx si SO₂ , pentru care au fost alese variante constructive ce prevad dispersia prin cosuri înalte care realizeaza concentratii locale mai reduse, dar amplifica efectele de poluare la distanta; uzura si neetanseitatile unor cosuri determina evacuarea gazelor la înaltimi intermediare cu efecte si asupra zonei învecinate.

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe functioneaza pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita însa, pe lînga instalatii de epurare, si de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompleta datorita neautomatizarii arderii, randamentului redus si unei supravegheri precare si determina degajari de poluanti deloc neglijabile care se disperseaza exact in zonele de locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Combustia neautorizata, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale, neîntretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea inadecvata a reziduurilor industriale si a deseurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în conditii meteorologice nefavorabile (ceata, calm atmosferic, inversiune termica).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusa in functiune reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in regiunea 8 Bucuresti -Ilfov, care functioneaza la parametrii proiectati, respectând cerintele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in regiunea 8 Bucuresti -Ilfov (poluantii masurati fiind : SO₂, NO_x, CO, O₃, benzen, PM₁₀, PM_2,5, plumb) sunt furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 statii automate, repartizate astfel :

- statie de fond regionala – Balotesti;

- statie de fond suburbana – Magurele;

- statie de fond urbana – Crângasi (APM Bucuresti);

- 2 statii de trafic – sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;

- 3 statii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Punctele de informare pentru cetateni sunt în numar de sase si sunt compuse din

3 panouri de afisaj – Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;

3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, la Primaria Municipiului Bucuresti si la A.P.M. Bucuresti.

Poluarea aerului ambiental cu SO2

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosfera, în Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov, au fost:

Emisii anuale de SO2

An / Emisii anuale de SO2 (t/an)
Judetul Ilfov	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date
Municipiul Bucuresti
TOTAL

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NO_x)

Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosfera, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:

Emisii anuale de Nox

An / Emisii anuale de NO2 (t/an)
Judetul Ilfov	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date
Municipiul Bucuresti
TOTAL

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Emisii anuale de NH3

An / Emisii anuale de NH3 (t/an)
Judetul Ilfov	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date
Municipiul Bucuresti
TOTAL

Emisiile de COV Nemetanici

Emisii anuale de COV

An / Emisii anuale de COV (t/an)
Judetul Ilfov	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date
Municipiul Bucuresti
TOTAL

Pulberi in suspensie (PM ₁₀ si PM_2,5 )

Emisii anuale de Pulberi totale

An / Emisii anuale de pulberi (t/an)
Judetul Ilfov	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date		Nu exista date	Nu exista date
Municipiul Bucuresti
TOTAL

Emisii anuale de Pulberi PM10

An / Emisii anuale de pulberi(t/an)
Judetul Ilfov	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date	Nu exista date
Municipiul Bucuresti
TOTAL

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimica)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O₃) fiind prezent la o altitudine între 15 si 40 km si realizând un învelis protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogena  intensa din a doua jumatate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formarii si mentinerii stratului protector de ozon stratosferic si a fost pusa în evidenta cresterea concentratiei de ozon  la nivelul troposferic, unde, în contextul existentei altor poluanti, devine generator de smog si de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivitatii ecosistemelor si a sanatatii umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf si compusii organici volatili) sunt generati de activitatile industriale si de traficul rutier.

În perioada de primavara – vara, când intervalul de iluminare diurna este mare, reactiile fotochimice din atmosfera sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat cresterea concentratiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte calduroase (cu temperaturi de peste 30⁰ C).

Oxidantii fotochimici, în special ozonul, reprezinta un factor nociv pentru vegetatie, pentru  sanatatea oamenilor si a animalelor.

Principalii poluanti primari care determina formarea, prin procese fotochimice, a ozonului si a altor oxidanti în atmosfera joasa sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf si compusii organici volatili proveniti din surse antropice.

Cele mai importante activitati umane care conduc la evacuarea în atmosfera a acestor poluanti primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (carbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice si termice, încalzirea rezidentiala, procese industriale) si mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval si aerian);

- extractia, prelucrarea si distributia petrolului si a produselor petroliere;

- extractia si distributia gazelor naturale;

- utilizarea solventilor organici.

Depasirile valorii tinta pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsa în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vara, însa nu a fost depasit pragul de alerta (240 µg/m3 ). În anul 2006 a fost depasit o singura data pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore consecutiv, valoarea maxima inregistrata fiind de 189 µg/m3 la statia Balotesti. Pentru acest poluant nu este necesara întocmirea unui program de gestionare a calitatii aerului, întrucât la niciuna din statii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depasire a valorii tinta pentru protectia sanatatii umane.

si pentru acest poluant s-a înregistrat o scadere usoara a valorilor medii anuale fata de anii precedentii

Calitatea aerului ambiental - metale grele

În anul 2006 valorile concentratiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)

Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calitatii aerului. Se observa ca situatia cea mai grava se înregistreaza în zona centrala a orasului, unde principala sursa de poluare o constituie traficul rutier.

Desi situatia nu este critica, ci doar îngrijoratoare in ceea ce priveste poluarea cu pulberi in suspensie, exista câteva masuri care, aplicate pot reduce concentratiile de pulberi:

Refacerea patului carosabil si a îmbracamintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întretinerea permanenta a acestora;

Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la inspectiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzator din punct de vedere al emisiilor de noxe

Întretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si a plantatiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protectie pe care acestea îl joaca.

O mai buna salubrizare a orasului, atât a arterelor de circulatie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri.

2.2 Calitatea apelor de suprafata si subterane

Starea Apelor de Suprafata

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002 - pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata. Conform acestuia limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor tinta (obiective de referinta) si reflecta conditia de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice”, iar pentru clasele III-IV, valorile limita „reflecta ponderea influentei antropice”.

În cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGEs, IALOMIŢA si MOSTIsTEA, S.G.A. Ilfov – Bucuresti monitorizeaza calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2).

Bazinul Hidrografic ARGEs

Calitatea apei Râului ARGEs, în cele 3 sectiuni monitorizate se poate caracteriza pentru anul 2006 astfel:

sectiunea AMONTE PRIZA CRIVINA (captarea apei brute pentru tratare în vederea potabilizarii) - monitorizare lunara.

Clasa generala de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Încarcarea organica a apei este moderata, mai ridicata în perioada anotimpului cald. Fenolii au înregistrat valori foarte ridicate în campaniile de primavara când se intensifica procesele de descompunere.

Din punct de vedere biologic aceasta sectiune se încadreaza în clasa

a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind între 1,89 – 2,47. Cea mai bine reprezentata grupare fitoplanctonica a fost Bacillariophyta cu reprezentanti dominanti numeric în toate campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu exceptia lunii iunie când devine dominanta grupa Cryptophyta. La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit putine specii reprezenta-te printr-un numar redus de indivizi, indicele de saprobitate înregistrând valori corespunzatoare clasei III de calitate ramânând totusi dominante speciile caracteris-tice zonei -mezosaprobe, apa semicurata cu buna capacitate de autoepurare - stare ecologica moderata.

- sectiunea CANAL ARGEs – EVACUARE în LACUL MORII: stare ecologica buna - clasa II-a de calitate. Aceasta sectiune a fost monitorizata în 2006 în cadrul programului Zone vulnerabile si Substante organice. Indicatorii din categoria regimului de oxigen si nutrientilor s-au încadrat în clasa a II a de calitate, valori usor mai ridicate înregistrându-se în cazul fosforului total.

- sectiunea POST HIDROMETRIC BUDEsTI (amonte de confluenta cu Dâmbovita): clasa III de calitate. Indicatorii se încadreaza în clasele I si III cu exceptia, fosforului total, Fe, Mn si fenoli care înregistreaza valori mai ridicate corespunzatoare clasei IV de calitate.

Analiza biologica a evidentiat atât la nivelul fitoplactonului cât si a microfitobento-sului grupa dominanta Bacyllariophyta în toate campaniile de recoltare, indicele de saprobitate mediu 2,08, încadrând sectiunea în clasa II-a de calitate.

Râului DAMBOVIŢA,in 2006, a fost monitorizat în cele 5 sectiuni de recoltare pentru indicatori din categoria regimului de oxigen si nutrienti. Rezultatele analizelor au evidentiat urmatoarele: clasa generala de calitate din punct de vedere chimic a II-a. Încarcarea organica a apei este moderata

Calitatea apei râului COLENTINA a fost monitorizata pe o singura sectiune –Colacu - în programul pentru zone vulnerabile si substante organice – clasa de calitate din punct de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au evidentiat urmatoarele: încarcare organica corespunzatoare clasei II de calitate. Indicatorii din categoria nutrientilor au înregistrat valori corespunzatoare clasei II de calitate cu exceptia azotatilor care în primavara au depasit limita clasei III de calitate.

Analiza biologica a evidentiat la nivelul algelor planctonice o dominanta a algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie, indicele de saprobitate (2,02) încadrând sectiunea în clasa II de calitate, pentru ca, în campaniile urmatoare sa devina dominante algele verzi din genul Scenedesmus, cu numar redus de indivizi (în iunie) si Crucigenia (august)

Ilfov - amonte confluenta Dâmbovita: clasa III de calitate. Din punct de vedere chimic indicatorii de calitate monitorizati s-au încadrat în clasele I-II de calitate cu exceptia Fe si Mn (clasa III de calitate) si fenoli care au înregistrat în campania lunii octombrie valoare corespunzatoare clasei V de calitate. Biologic, populatia algala este dominata atât la nivelul planctonului cât si a bentosului de diatomee cu un grad de curatenie de 97,3 % în martie si cu tendinta de scadere în timpul verii. Macrozoobentosul este dominat de oligochete în proportie de 97 % însa este slab reprezentat numeric.

Indicele de saprobitate mediu încadreaza sectiunea în clasa IV de calitate - stare ecologica slaba.

Starea lacurilor (naturale si artificiale)

Bazinul Hidrografic ARGEs

râul Colentina monitorizat în 5 acumulari aflate în salba pe curs:

- acumularea Buftea – judetul Ilfov

- acumularea Buciumeni – judetul Ilfov

- acumularea Fundeni – Bucuresti

- acumularea Cernica – judetul Ilfov

Valea Pasarea: cu 4 acumulari

- acumularea Tunari I – judetul Ilfov

- acumularea Cozieni – judetul Ilfov

- acumularea Branesti III – judetul Ilfov

- acumularea Fundeni I – judetul Ilfov

Pe râul Arges:

- acumularea Ogrezeni

Pe râul Dambovita:

- Lacul Morii

Valea sindrilita

- acumularea Piteasca III – judetul Ilfov

Crevedia :

- acumularea Crevedia VII – judetul Dâmbovita

Valea Saulei

- Balta Rosia – judetul Ilfov

Bazinul Hidrografic Mostistea :

- acumularea Petrachioaia – judetul Ilfov   

Bazinul Hidrografic Ialomita

Lac Snagov : cu 3 sectiuni de monitorizare:

– Antena Tâncabesti – judetul Ilfov

– Complex Pacea – judetul Ilfov

– sant Floresti – judetul Ilfov

Lac Caldarusani: cu 4 sectiuni de monitorizare:

– coada Cociovalistea – judetul Ilfov

– coada Vlasia – judetul Ilfov

– A.G.V.P.S. – judetul Ilfov

– Ponton I.M.H. – judetul Ilfov

Calitatea apei râului SNAGOV a fost urmarita în sectiunea Niculesti: monitorizare lunara pentru nutrienti si regimul oxigenului. Ambele categorii de indicatori au înregistrat valori în limitele clasei III de calitate, cu încarcare organica mai ridicata în perioada mai-septembrie în timp ce nutrientii cresc spre sfarsitul anului.

Cernica: clasa generala III. Încarcarea în nutrienti scade comparativ cu acumularea anterioara (clasa II), însa fosforul înca pastreaza valori ridicate în campaniile de vara. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn si fenolilor, care înregistreaza valori maxime în cursul lui august. Încarcarea organica se mentine în limitele clasei III de calitate.

Dominanta în luna martie este grupa diatomeelor prin dezvoltarea speciei Cyclotella meneghiniana alaturi de clorophytul Chlorella vulgaris. Biomasa medie înregistrata (31,69 mg/l) încadreaza acumularea în categoria hipertrof.

Calitatea apei acumularilor de pe râul DÂMBOVIŢA

Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 sectiuni de recoltare respectiv: coada lac, mijloc si baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen si nutrienti. Rezultatele analizelor au evidentiat urmatoarele: clasa generala de calitate din punct de vedere chimic a II-a. Încarcarea organica a apei este moderata, mai ridicata în perioada anotimpului cald. Încarcarea în nutrienti este de asemenea moderata (II) cu valori usor mai ridicate în cazul amoniului si fosforului total.

Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidentiat dezvolta-rea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maxima având-o specia Cyclotella meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1,034 mg/l în sectiunea coada lac si o valoare de 20,6 mg/l în sectiunea de mijloc, încadrând lacul în categoria hipertrof. Diversitatea biologica este scazuta întalnindu-se un numar redus de specii.

În campania de vara dezvoltarea fitoplanctonica regreseaza, astfel ca se înregistreaza un maxim al biomasei de 2,22 mg/l în zona barajului. Compozitia specifica se modifica, pe lânga cryptophyte dominante apar si alge verzi însa în proportie mult mai redusa.

La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea numerica a speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar si oligochete, chironomide.

Acumularea CREVEDIA VII - monitorizata în 2 sectiuni mijloc si baraj. Clasa de calitate III.

Tunari I: clasa globala de calitate - IV. Încarcarea organica, exprimata prin CBO/CCO, s-a încadrat în clasa III-a de calitate, cu o crestere treptata în perioada anotimpului cald.

Pe valea Colentina:

Acumularea Fundeni monitorizata în sectiunile mijloc si baraj - clasa generala de calitate III. Încarcare organica moderata (clasa III) de calitate, exprimata pri CCO/CBO, cu valori ridicate în cursul verii. Nutrientii din categoria azotului variaza în limitele claselor I-III, gasindu-se în concentratii mai ridicate începând din septembrie pâna în primavara. În schimb compusii fosforului se întâlnesc în cantitate mai ridicata în cursul lunilor de vara. Indicatorii gradului de mineralizare, determinati în sectiunea de mijloc a lacului, s-au încadrat în clasele I-II de calitate, valori mai ridicate corespunzatoare clasei III de calitate au fost înregistrate în cazul Na, Fe si Mn, Cu si Zn. Din categoria micropoluantilor organici în cazul fenolilor s-au înregistrat valori foarte ridicate în cursul lunilor calde.

Biologic – în martie are loc înflorirea puternica a diatomeelor (Cyclotella meneghiniana) si algelor verzi (Chlorella vulgaris), înregistrandu-se o biomasa de 104.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. În iunie biomasa fitoplanctonica se mentine ridicata (56.42 mg/l) însa se dezvolta puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides, Aphanizomenon gracile, Microcystis) si Cryptophytele. Stadiul trofic: hipertrof.

Ape subterane

Ape subterane freatice: în anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative din reteaua nationala de observatie si exploatare constatându-se urmatoarele:

zona Domnesti – Mihailesti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a constatat depasirea indicatorilor de calitate la substante organice, amoniu, azotati, fier si mangan în toate forajele monitorizate.

Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depasiri pentru substante organice, amoniu, Fe; F3: depasiri pentru aceeasi indicatori si încarcare bacteriana.

Zona Cernica monitorizata prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încarcare organica si azotati.

Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B) : încarcare organica si azotati.

Zona Dragomiresti- Rudeni 2 foraje: F1 încarcare organica, nutrienti, Fe si Mn.

Zona Buftea: 4 foraje (F1-F4) depasiri la încarcare organica.

Zona Joita cu 6 foraje: (F1-F6): s-a constat încarcare în nutrienti, Fe si Mn.

Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentratie ridicata pentru amoniu, încarcare bacteriana.

Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încarcare mare în Fe; F3 amoniu.

Zona Flamânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu si Mn.

Zona Ciocanesti 1 foraj: încarcare organica, amoniu si Mn;

Zona Ghimpati: 1 foraj: încarcare în nutrienti (amoniu si azotati);

Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depasire pentru Mn;

Zona Racari 1 foraj: încarcare mare în amoniu.

Zona Darvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încarcare organica, nutrienti Mn.

Zona Gorneni – Gavanu - Burdea: 1 foraj cu depasire la amoniu.

Zona Mogosesti – Gavanu - Burdea: 1 foraj: încarcare organica, nutrienti, Fe, Mn;

Zona Darvari - Catichea monitorizata prin 2 foraje: ambele cu depasiri la nutrienti, substante organice, Fe si Mn.

Zona Cretesti: 1 foraj cu depasiri la amoniu, Fe si Mn, încarcare organica.

Zona Berceni: 1 foraj cu depasiri similare zonei anterioare.

Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încarcare în Fe si Mn si substante organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea nr. 311/2004.

Calitatea solului

Fondul funciar

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte (suprafata arabila si cultivata, tipuri de culturi, tipuri îngrasaminte si cantitatea utilizata la hectar, suprafete scoase din circuitul agricol si motivatia scoaterii acestora)

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

a)     Terenuri agricole:

- Arabil – 105357 ha

Pasuni si fânete - 2058 ha

Vii - 1484 ha

Livezi - 778 ha

Agricol – 109677 ha

b)     Terenuri neagricole

- Paduri si vegetatie forestiera – 25679 ha

- Teren neproductiv - 1191 ha

- Râuri, lacuri, balti - 5474 ha

- Altele (drumuri, constructii) – 16307

Suprafata arabila - 105357 ha din care:

cultivata – 101236 ha

ogoare si ramas neinsamântat – 4094 ha

Tipuri de culturi:

cereale pentru boabe - 46054 ha

leguminoase pentru boabe – 181 ha

plante uleioase - 17303 ha

plante medicinale si onomatice – 261 ha

cartofi – 830 ha

legume câmp si solaria – 5973 ha

pepeni verzi si galbeni – 233ha

plante de nutret – 14697 ha

plante pentru producerea de seminte si loturi semincere – 1521 ha

Tipuri de îngrasaminte:

azotoase, fosfatice, potasice

azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg s.a/ha

îngrasaminte complexe : NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg s.a/ha

îngrasaminte naturale - 20 t/ha

Suprafete scoase din circuitul agricol - 492 ha.

Suprafetele au fost scoase din circuitul agricol în vederea realizarii de investitii ca: locuinte, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilitati, fose septice, puturi, alei si alte investitii si utilitati.

Calitatea solurilor

Repartitia solurilor pe clase de calitate

Cele mai raspândite soluri din totalul suprafetei agricole de 110099 ha, o reprezinta argilosolurile, dupa care urmeaza molisolurile si solurile neevoluate. Suprafata solurilor forestiere din judetul Ilfov totalizeaza cca. 26500 ha. Cele mai raspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai putin reprezentate.

Solurile predominante din judetul Ilfov prezinta, în general, o vulnerabilitate relativ scazuta la impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare buna. Astfel au fost depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele si SO₂ în zona de influenta a platformei industriale Pantelimon – Neferal. Au fost, de asemenea, evidentiate procese de distrugere a solului prin lucrari de excavare în zona canalului Arges ( cca. 20 ha) si prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de constructii în diverse zone ( cca. 140).

Pe suprafete mici au fost puse în evidenta alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, namoluri de la statiile de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Peris, Jilava, Buftea.

Repartitia solului pe categorii de folosinte:

Categoria de folosinta	Suprafata (ha)
Suprafata totala
Suprafata agricola
-proprietate majoritar privata
Suprafata agricola pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii si pepîniere viticole -livezi, pepîniere pomicole
Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera
Ape si balti
Alte suprafete

Principalele restrictii ale calitatii solurilor

În arealul ocupat de municipiul Bucuresti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafete restranse din unele parcuri si din zonele periferice putin influentate de activitatile umane (zona forestiera nordica si zona agricola nord-vestica).

Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata constructiilor de toate felurile în care, prin operatiuni de decopertare, modelare etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..

A doua faza a început odata cu industrializarea masiva si cu intensificarea traficului rutier.

Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradeaza însusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor.

Poluarea solurilor în urma activitatii din sectorul industrial

Sursele principale de poluare a solului sunt:

depunerile uscate si umede din atmosfera

depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale pe terenuri neamenajate corespunzator

deversarea de namoluri, slamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau de alta natura

chimizarea în exces a terenurilor si culturilor agricole

degradarea solului prin factori fizici a caror actiune este favorizata de practici gresite (despaduriri, lipsa unor lucrari de consolidare si aparare, etc.)

poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens

Practic, toate emisiile influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradeaza însusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor.

Monitorizarea calitatii solurilor

Nu se detin informatii cu privire la monitorizarea calitatii solului pe teritoriul judetului Ilfov.

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

In judetului Ilfov s-au identificat în urmatoarele comune terenuri degradate, inapte pentru o agricultura eficienta, dupa cum urmeaza:

- comuna Afumati – 3 ha

- comuna Bragadiru – 6 ha   (malurile râurilor Ciorogârla si Sabar)

- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal

- comuna Chiajna – 31 ha (pasune cu exces de umiditate)

– 13 ha mlastina - domeniul privat al comunei

– 64 ha suprafata cu umpluturi si denivelari neproductive - domeniul privat al comunei

- comuna Ganeasa - 4 ha

- comuna Gradistea - 2 ha

- oras Magurele       - 1 ha

- oras Pantelimon - 3 ha

- oras Buftea           - 2 ha

In municipiul Bucuresti, sub aspectul degradarii de terenuri, impartirea pe sectoare se prezinta în modul urmator:

Sectorul	Suprafata de teren degradat (ha)
Sectorul 1
Sectorul 2
Sectorul 3
Sectorul 4
Sectorul 5
Sectorul 6
Total

Actiuni întreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Actiuni întreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor – prin realizarea lucrarilor de ameliorare a terenurilor degradate pe o suprafata de 2189 ha în perimetre de ameliorare, din care realizata suprafata de 704,5 ha si predata la beneficiari.

2.4 Calitatea fondului forestier

La data de 31.12.2006 Directia Silvica Bucuresti din cadrul Regiei Nationale a Padurilor / ROMSILVA, administreaza o suprafata totala de 21.475 ha teren forestier proprietate publica a statului, din care în raza teritoriului Regiunii 8 o suprafata de 20.647 ha. În raza judetului Ilfov o suprafata totala de 1776 ha reprezinta terenuri forestiere proprietate privata, 90 ha reprezentând paduri manastiresti si restul reprezentând proprietatea privata a persoanelor fizice carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar – Legea 18/1991, Legea 1 /2000 cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247 /2005.

Suprafata totala de 20.647 ha teren cu destinatie forestiera din raza Regiunii 8 este repartizata pe categorii de folosinta astfel:

19848 ha categoria „padure”

799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administratiei silvice, terenuri care servesc cultura si productia silvica, terenuri afectate împaduririi (46 ha), terenuri reproductive.

Fondul forestier proprietate publica a statului din raza teritoriului Regiunii 8 este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Directiei Silvice Bucuresti, astfel:

5455 ha Ocolul Silvic Bucuresti

- 10283 ha Ocolul Silvic Snagov

- 4909 ha Ocolul Silvic Branesti

Padurile administrate de Directia Silvica Bucuresti sunt încadrate la grupa I functionala si au de îndeplinit ca functie de protectie cea corespunzatoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasa în conformitate cu cotele de taiere masa lemnoasa, stabilite prin Hotarâre de Guvern.

Cota de masa lemnoasa este stabilita functie de posibilitatea padurii, posibilitate consemnata în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuala a padurilor este de 85 mii mc produse principale.

Recoltarea masei lemnoase ce rezulta din produsele principale se realizeaza prin aplicarea de tratamente intensive cu regenarare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee si prin aplicarea de tratamente extensive pentru arboretele de crâng.

Dintre tratamentele intensive, cel mai reprezentativ si des aplicat este tratamentul taierilor progresive în ochiuri, iar din cele extensive - tratamentul taierilor în crâng simplu si cazanire pentru zavoaie si salcâmete.

Padurile aflate în administrarea Directiei Silvice Bucuresti sunt situate în zona de câmpie forestiera, principala forma de relief întâlnita fiind cea de câmpie plana si în mica masura, în luncile interioare ale râurilor (Arges, Ialomita).

Suprafetele din fondul forestier parcurse cu taieri

În anul 2006 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate, au fost parcurse cu taieri de regenerare o suprafata totala de 612 ha, din care 478 ha cu taieri progresive, 6 ha cu taieri rase, 78 ha cu taieri de regenerare în grâng si 50 ha cu taieri de conservare. Pentru asigurarea de conditii optime de dezvoltare si conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, anual se executa lucrari de îngrijire pe o suprafata de 800 ha, din care: 20 ha degajari, 85 ha curatiri si 695 ha rarituri. În cadrul acestor activitati o atentie deosebita o acordam promovarii si mentinerii stejarului în arealul sau natural.

Suprafete de paduri regenerate în 2006

În anul 2006 la nivelul Directiei Silvice Bucuresti s-au realizat 68 ha regenerari naturale si 15 ha împaduriri. Valoarea totala a lucrarilor a fost de 1536 mii lei, fiind asigurata din fondul de conservare si regenerare a padurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1996 – Codul Silvic. Tot în anul 2006 s-au xecutat lucrari de completari în plantatii pe suprafata de 19 ha si lucrari de refacere a regenerarilor calamitate pe suprafata de 15 ha. Pentru întretinerea regenerarilor naturale si artificiale s-au executat 208 ha lucrari de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerarii naturale s-au executat lucrari pe 704 ha constând în semanaturi si plantatii sub masiv, lucrari pentru instalarea semitisului natural si lucrari de întretinere.

Pentru lucrarile mentionate s-au folosit în total 897 mii buc puieti forestieri si 8100 kg seminte forestiere.

Pregatirea mecanizata integrala a terenului în vederea împaduririi s-a executat pe suprafata de 21 ha.

Evolutia suprafetelor regenerate în perioada 2004 – 2006

Anul	Regenerari naturale	Împaduriri	Total

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului.

În perioada ce-o parcurgem, padurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populatiei. Taierile ilegale, cadrul legislativ nesigur si în schimbare continua, au adus pagube anuale padurilor. Pentru crearea unei constiinte forestiere, în special în rândul generatiei tinere, anual desfasuram actiuni de plantare arbori cu elevii, solicitam deasemeni spre publicare articole pozitive pentru a proteja padurea în mass - media.

Impactul silviculturii asupra naturii si a mediului

Administrarea în regim silvic asigura gestionarea durabila a fondului forestier.

Mentinerea unui mediu sanatos si stabil înseamna mentinerea padurilor în arealul lor natural, actual si cresterea suprafetelor acestora, aceasta însemnând si principalul factor de stabilitate în natura.

Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice

Pe teritoriul Regiunii 8, exista urmatoarele tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat ( caracteristic Lacului Snagov), lacuri distrofice si iazuri (in apropierea localitatilor Buftea, Mogosoaia, Chitila, Cernica, Gradistea, Snagov, Balta Neagra, Mânastirea Ţiganesti).

Pe malurile Lacului Snagov, în afara de stuf si papura, creste si nufarul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alaturi de alte specii de nuferi: nufarul alb (Nymphea alba) si nufarul galben (Nuphar luteum). Nymphaea alba (nufarul alb)

Nymphaea lotus L.var. thermalis (nufar termal)

Padurile din zona Scrovistea (paduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din ramasitele Codrii Vlasiei, care au acoperit cândva Câmpia Româna. Zona este bine conservata, situl Scrovistea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition -cod 3150

Lacuri distrofice si iazuri -cod 3160

Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli - cod 9160

Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cod 91E0*

Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0

Flora si fauna salbatica

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o diversitate biologica ridicata, existând specii de flora si fauna protejate.

Din punct de vedere ornitologic, Regiunea 8 se remarca prin existenta urmatoarelor specii de pasari: rata cârâitoare (Anas querquedula), rata mare (Anas platyrhyncos), rata mica (Anas crecca), gârlita (Anser albifrons), gainusa de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), nagatul (Vanellus vanellus), stârcul rosu ( Ardea purpurea), cuc ( Cucullus canorus), ciuf de padure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp ( Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lastunul mare (Apus apus), pupaza (Upupa epops), pescarusul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sura (Picus canus), ciocanitoare de gradina (Dendrocopos syriacus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lastunul de casa (Delichon urbica), lastunul de mal (Riparia riparia), codobatura alba (Motacilla alba), sfrâncioc rosiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.

PHALACROCORAX CARBO

ANAS PLATYRHYNCHOS

EGRETTA GARZETTA

O zona importanta din punct de vedere al biodiversitatii este zona Lacului Caldarusani.

Lacul Caldarusani

Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în conditii optime a faunei si în special a avifaunei, având în vedere ca, pe lânga suprafata întinsa a lacului, apare si habitatul de padure. O dovada certa în acest sens o reprezinta varietatea mare a speciilor de pasari care au fost observate în zona. Aici cuibaresc sau tranziteaza specii de avifauna comune, cât si protejate sau strict protejate, cum ar fi : Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

CICONIA CICONIA

ALAUDA ARVENSIS

FRINGILLA COELEBS

CARDUELIS CARDUELIS

ARDEA PURPUREA

STERNA HIRUNDO

Datorita existentei acestor specii de pasari, pentru aceasta zona s-au facut determinari în teren a speciilor de fauna, în special pasari, în vederea realizarii documentatiei pentru propunerea zonei anterior mentionate ca arie speciala de protectie avifaunistica.

Padurea Râioasa, este importanta datorita existentei unei specii de brânduse galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatica este reprezentata de urmatoarele specii de mamifere si reptile:
- Mustelidae – dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5 , Conv. Berna

- vidra (Lutra lutra) –L.462/2001 – anexa 3 , Cov. Berna

- jder de padure (Martes martes) – L.462/2001 –anexa 5 Conv.Berna

-nevastuica mica (Mustela nivalis) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna

-bursuc (Meles meles) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) –L.462/2001 –anexa 5

- Cervidae – caprior (Capreolus capreolus) – L.462/2001- anexa 5, Conv. Berna

- Suidae – mistret (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5,

- Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5,

- Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001- anexa 5,

Lepus europaeus  

Vulpes vulpes

Putorius putorius                

Lutra lutra

Mustela nivalis

Meles meles

Sus scrofa     

Capreolus capreolus

Reptile:

-Emydidae – testoasa de apa (Emys orbicularis) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna

-Lacertidae – guster (Lacerta viridis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna

-sopârla cenusie (Lacerta agilis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna

-Colubridae – sarpele de casa (Natrix natrix) – Conv. Berna

- sarpele de apa (Natrix tesselata) - L.462/2001-anexa 3, Conv Berna

Emys orbicularis Lacerta viridis

Fauna piscicola: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), rosioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), salaul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) si doua specii de guvizi (Gobius sp. si Broteshoryns sp. – endemice).

Silurus glanis

Tinca tinca                                                                   Perca fluviatilis

Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Conform autorizatiilor de mediu pentru recoltare/achizitionare/comercializare plante si parti din plante, din flora salbatica în stare proaspata sau semiprelucrata de catre persoane juridice, s-au valorificat economic urmatoarele resurse biologice din flora salbatica: tei (Tilia sp), urzica (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), maces (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), paducel (Crataegus monogyna).

În ceea ce priveste autorizatiile de mediu pentru recoltare/capturare si/sau achizitionarea si comercializarea unor plante si animale din flora si fauna salbatica, în stare vie, proaspata sau prelucrata, de catre persoane juridice, au fost vânate urmatoarele specii : caprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistret (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), gugustiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), sitar de padure (Scolopax rusticola), turturica (Stretopelia turtur), rate salbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becatina (Galinago galinago), lisita (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

Phasianus colchicus

Starea ariilor naturale protejate

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate urmatoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Padurea Snagov (10 ha, declarata prin Legea 5/2000) si zona naturala protejata Scrovistea ( declarata prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturala protejata Padurea Snagov, a fost denumita rezervatie naturalistica, geobotanica si forestiera, având o suprafata de 10 ha.

Padurea Snagov este o arie protejata pentru conservarea unor arborete, cu destinatie de cercetare stiintifica, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetarii si vizitarii în scopuri educative. A fost desemnata arie naturala protejata datorita existentei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obisnuit este caracteristica zonelor de deal.

Aria naturala protejata Padurea Snagov, este situata în Judetul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativa a Ocolului Silvic Snagov, trupul de padure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturala protejata este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucuresti-Ploiesti.

Flora si fauna 

Vegetatia predominanta este cea forestiera.

Patura vie este relativ saraca, cu frecventa mai mare a speciilor indicatoare de uscaciune estivala : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru aceasta zona de câmpie este prezenta a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obisnuit nu cresc la aceasta altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi mentionati: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn câinesc si soc, iar primavara înfloresc ghioceii, brândusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. Caprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiti în padurile din zona. O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele.  Primavara si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai calde, în locurile mai umede, sitarii si becatinele.

Alte specii de fauna care sustin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livada), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotacel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (sarpele de casa), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupaza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veverita), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistret), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (caprior).

Aria naturala protejata Padurea Snagov a fost data în custodie Directiei Silvice Bucuresti-Ocolul Silvic Snagov pe baza conventiei de custodie nr. 7680 din data de 22/11/2004.

Conventia de custodie este guvernata de prevederile O.U.G. nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari prin Legea 462/2001, republicata si Ordinului nr. 850 din data de 27/10/2003 privind procedura de încredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S- a realizat planul de management al ariei naturale protejate Padurea Snagov înregistrat la Academia Româna - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu nr.de înregistrare 1569 din data de 23/11/2005.

Aria naturala Lacul Snagov a fost desemnata rezervatie naturala si este considerata o zona umeda importanta, având o suprafata de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atractiile turistice din zona, a carui frumusete este întregita de padurile înconjuratoare. Este un liman fluvial al râului Ialomita. Suprafata lui este de 5,75 km², lungimea de 16 km, iar adâncimea maxima de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Româna). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane si doar în mica masura din apele de ploaie si zapada. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu exceptia primaverii si, adesea, a toamnei. 
Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insula pe care se gaseste Mânastirea Snagov. 

Fauna si Flora

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarata arie protejata prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei si a florei care se dezvolta aici. Declararea ariei naturale ca zona protejata are la baza existenta în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus si Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formeaza plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de pâna la un metru si jumatate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunarii, este o patura plutitoare formata din radacinile si rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasa deasa peste care se depune pamântul si pe care creste stuf verde. Uneori acesti plauri sunt atât de solizi si de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.  

Fauna piscicola, care atrage numerosi pescari amatori, se remarca prin existenta mai multor specii de pesti: platica, crap, biban, somn, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi. Aceasta fauna piscicola îsi gaseste un ascunzis bun în bradisul de pe fund si sub portiunile de plaur care acopera lacul în zonele retrase. 

Aria naturala protejata Scrovistea a fost declarata prin H.G. nr.792/1990.

Fauna si Flora

Ca specii de flora si fauna, de importanta biologica, în situl Natura 2000 Scrovistea se regasesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

2.6 Starea asezarilor umane

Marea majoritate a suprafetei Bucurestiului este ocupata de constructii si reteaua de transport (auto si cai ferate). Bucurestiul nu ocupa o suprafata întinsa, nu este situat într-o zona care sa dispuna de resurse minerale importante si , de asemenea, densitatea populatiei este mare.

Principalele probleme cu care se confrunta Bucurestiul sunt cele specifice dezvoltarii urbanistice ale marilor orase: suprafata mica, dezvoltare preponderant pe verticala, lipsa spatiilor verzi, salubrizare prost efectuata, trafic auto intens, în special în zona centrala a orasului, poluare atmosferica generata de traficul auto si centralele termice.

Organizarea administrativa a Bucurestiului este urmatoarea:

Sector	Suprafata (Kmp)	Populatia	Densitatea
Sector 1
Sector 2
Sector 3
Sector 4
Sector 5
Sector 6
TOTAL

Procentul populatiei rurale in judetul Ilfov

Total populatie in judetul Ilfov (numar locuitori)		Din care :		Pondere
		urban	rural

Sursa : Institutul Natinal de Statistica - Filiala Ilfov

Gradul de urbanizare in judetul Ilfov este prezentat in graficul urmator :

Se observa ca ponderea populatiei in mediul rural a ajuns la 58,1 % in anul 2006

Calitatea mediului în zonele urbane

În municipiul Bucuresti, în anul 2004, suprafata de spatiu verde era de 17.082.024 m², în timp ce suprafata parcurilor si gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m²

În municipiul Bucuresti, pe baza observatiilor efectuate între anii 1990 si 2005 se constata o accentuata tendinta de scadere a suprafetelor verzi (cu circa 50 % între 1990 si 2005) si de degradare a spatiilor verzi. Astfel, suprafata spatiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scazut din 1989 pâna în 2002 de la 16,79 m² la 9,38 m² (9 m²/locuitor minima stabilita de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii). Situatia este îngrijoratoare daca se tîne cont de faptul ca doar 18 % din spatiile verzi sunt parcuri si gradini publice, ceea ce reprezinta 1,68 m² pe locuitor (norma recomandata ^{este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 gradina publica pe locuitor).}

^{Suprafata verde aferenta unui locuitor pe Bucuresti, conform datelor furnizate de Primariile de sector pentru anul 2006 este de:}

• ^{Sector 2 = 10,51 mp}
• ^{Sector 4 = 9,6 mp}
• ^{Sector 5 = 6,6 mp}
• ^{Sector 6 = 9,16 mp}

Zonele de agrement din judetul Ilfov reprezinta cca. 3000 ha si au o mare importanta ecologica.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul si padurea Snagov, la care se adauga mânastirea cu acelasi nume, situata pe o insula în mijlocul lacului.

Complexul Mogosoaia se afla la sud de Bucuresti si cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafata de 20 ha si Palatul Mogosoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de arta brâncoveneasca, sculptura în piatra si lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, tesaturi, manuscrise si carti. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde padurea, lacul si mânastirea Cernica. Lacul ocupa o suprafata de 360 ha si a fost amenajat turistic, iar padurea adaposteste o rezervatie cinegetica.

Zona turistica Caldarusani, aflata la nord de Bucuresti, cuprinde padurea, lacul si mânastirea Caldarusani.

Alte obiective: mânastirea Pasarea, zona turistica Vlasia, lacul Scrovistea, zona Ciocanesti Buftea.

Calitatea aerului

Principala sursa de poluare atmosferica în Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov o constituie traficul rutier.

Poluantii la care se înregistreaza depasiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 si PM 10 (praf). Frecventa depasirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se situeaza între 10% si pâna la 30% în statiile de trafic. Pentru NO2, depasirile valorilor limita se înregistreaza frecvent doar în statiile de monitorizare a poluarii produse de trafic

Ca evolutie în timp, se observa ca: pentru NO2, ca numar de depasiri ale valorilor limita, situatia este usor imbunatatita, mai putin la statiile Cercul Militar si Mihai Bravu- statii de monitorizare a traficului..

Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta fata de anii anteriori. Trebuie însa mentionat ca de la an la an , conform Ordinului MAPM 592/2002, marja de toleranta este în scadere si ca urmare valorile limita la care ne raportam sunt în scadere. Ca urmare, desi numarul de depasiri la PM 10 este aproximativ acelasi, situatia calitatii aerului din punctul de vedere al poluarii cu praf este usor în imbunatatire.

Ca medii anuale, s-a observat cresterea concentratiilor medii anuale la NO2 si scaderea concentratiilor medii anuale la PM 10

Gestionarea deseurilor

Trebuie mentionat ca prioritatea din domeniul deseurilor o constituie implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri uzate, deseuri electrice si electronice, incinerare, deseuri spitalicesti etc. Cadrul legal este dezvoltat, însa sistemul economic de eliminare nu este înca bine pus la punct. De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul Regional de Gestiune a Deseurilor, ale carui masuri si obiective pot duce la rezolvarea problemelor actuale din domeniul deseurilor.

Zgomotul

Poluarea sonora, creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva în unele zone ale municipiului Bucuresti pe arterele de circulatie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Desi nu exista o retea de culegere sistematica de înformatii, pe baza masuratorilor efectuate se apreciaza ca în Bucuresti, pe arterele principale de circulate si mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersectie a strazilor în Bucuresti devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe langa cele fixe de origine industriala, o detin în cazul marilor aglomerari urbane, deci si în cazul Bucurestiului, în proportie de pâna la 70 % sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine. Digestia este de asemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, în special pe arterele importante unde se concentreaza mai multe linii, adaugându-se circulatiei auto obisnuite.

Zgomotul produs de caile ferate, desi foarte suparator, nu afecteaza întreaga populatie a orasului. În primul rând, arterele de circulatie, feroviara sunt mai putîn numeroase si concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propaga în axul caii ferate.

In mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de constructie, de mijloacele de transport. Cea mai importanta sursa de zgomot este circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonora.

Un lucru important de mentionat este acela ca, începând cu luna octombrie 2005, ARPM Bucuresti este partener la un proiect de twinning ce are ca rezultat specializarea expertilor români în realizarea si interpretarea hartilor de zgomot pentru aglomerarea Bucuresti, conform cerintelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obtine informatii actualizate si mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)

2.7 Starea de sanatate a populatiei in raport cu calitatea mediului inconjurator

Mediul în care traieste omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinta, alimentele ce le consuma precum si mediul în care munceste. Strâns legata de acesti factori, influnetata si determinata imediat sau dupa o perioada de timp, este starea de sanatate a populatiei.

Cunoasterea si determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebita importanta si constituie poate cea mai valoroasa activitate pentru promovarea si pastrarea starii de sanatate a populatiei.

Definitia sanatatii data de O.M.S. : integritatea sau buna stare fizica, pshica si sociala a individului si colectivitatilor; sanatatea nu se adreseaza numai individului ci si colectivitatii, sau chiar în primul rând colectivitatii umane. Precizarea acestor aspecte este importanta pentru a întelege de ce este necesara colaborarea participantilor implicati în elaborarea planului national de sanatate publica (Ministerele responsabile pentru mediu, sanatate, agricultura si alimentatie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finante etc.).

Esential pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei din Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov este identificarea factorilor de risc care tin de:

• alimentarea cu apa potabila;
• calitatea aerului citadin;
• colectarea si îndepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura;
• zgomotul urban;
• habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populationala etc.);
• calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populatiei

Influenta negativa a poluarii aerului asupra organismului uman nu poate fi pusa cu usurinta în evidenta, deoarece ea se realizeaza foarte lent, si da nastere mai rar la îmbolnaviri specifice, de tipul celor aparute în urma expunerii la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferica influenteaza morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator si mai ales cronice agravând evolutia acestora.

Bolile influnetate de poluarea aerului si care au fost urmarite începând cu anul 1995, au fost: laringita si traheita acuta, faringita si amigdalita acuta, bronsita si bronsiolita acuta, rinofaringita si faringita acuta, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronsiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenti externi.

Efectele poluarii apei asupra starii de sanatate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzatoare folosita în scop potabil se reflecta în morbiditatea prin boli infectioase cu poarta de intrare digestiva.

Cu toate aspectele necorespunzatoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, folosita de un procent semnificativ din locuitorii Regiunii 8 si a înrautatirii calitatii acestei ape pe perioada inundatiilor, remarcam faptul ca nu s-au semnalat îmbolnaviri digestive ale populatiei ce a folosit astfel de surse.

Efectele slabei gestionari a deseurilor asupra starii de sanatate

Un aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista gospodarii care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situatia sa existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sanatatii populatiei.

Consecintele pot fi:

impurificarea solului cu consecinte sanitare, sociale si economice, influenta negativa

asupra psihicului si confortului populatiei;

impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplacute, pericol de încendiu si explozie;

impurificarea surselor si instalatiilor de alimentare cu apa si a oglinzilor de apa folosita la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produsi de descompunere (fenoli, nitrati, nitriti, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

favorizarea înmultirii mustelor, tantarilor, gandacilor, rozatoarelor -vectori pentru germeni patogeni si producatori de disconfort, facilitand transmiterea bolilor digestive si cutanate.

antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere si stradale în gurile de scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora si formarea de colectii de ape stagnante, favorizand dezvoltarea tantarilor;

persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infectioase digestive, cutanate, oculare si ORL, precum si afectiuni respiratorii si alergice.

Efectele poluarii sonore asupra sanatati populatiei

Poluarea sonora, creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva în unele zone ale Regiunii 8 Bucuresti-Ilfov : pe arterele de circulate, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersectie a strazilor devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de origine industriala, o detin sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

2.8 Managementul deseurilor

Structura Bucurestiului ca si capitala a tarii si structura rurala a judetului llfov este semnificativ diferita fata de restul tarii. Bucurestiul are o structura urbana în proportie de 90%, iar llfov în proportie de 10%. Ambele entitati au propria dezvoltare în sectorul gestionarii deseurilor.

Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judete, prezinta caracteristici aparte în ce priveste gestiunea deseurilor municipale si asimilabile din urmatoarele motive:

- este limitrof municipiului Bucuresti, capitala Romaniei, si ca urmare suporta evacuarea tuturor tipurilor de deseuri (care au fost în prealabil sortate) din marea metropola,

- are în structura teritoriala 8 orase - Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti Leordeni, Chitila, Pantelimon, Magurele, Bragadiru si 32 comune; din cele 8 orase, 1 (unul) – Buftea, este oras cu statut vechi, restul sunt noi în plina formare si dezvoltare.

lfov are o populatie de 234.152 locuitori dintre care 87% locuiesc în zonele rurale. Generarea specifica pentru judetul llfov este de 200 kg/loc/an referitor la populatia totala.

Producerea specifica de deseuri pentru Regiunea 8 este estimate la 416 kg/loc*an.

În Capitala, activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere si stradale este realizata de urmatoarele societati:

SC REBU SA în sectoarele 1,4,5

SC RWE GEKO ROMÂNIA Ecologic Service SRL în sectorul 1

SC ROSAL SERVIS SRL în sectorul 3

SC SUPERCOM SA în sectorul 2

SC URBAN SA în sectorul 6

Depozitarea deseurilor colectate de pe raza Municipiului Bucuresti se face pe urmatoarele amplasamente:

Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX

Depozitul VIDRA

Partea corespunzatoare pentru depozitare a gropii GLINA

Deseuri Biodegradabile

În România, materia biodegradabila din deseurile municipale reprezinta o componenta majora. În aceasta categorie sunt cuprinse:

deseuri biodegradabile rezultate în gospodarii si unitati de alimentatie publica;

deseuri vegetale din parcuri, gradini;

deseuri biodegradabile din piete;

componenta biodegradabila din deseurile stradale;

namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere;

teoretic, hârtia este biodegradabila, dar din punctul de vedere al Planului National de Gestionare a Deseurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile si nu va fi inclusa în categoria biodegradabilelor, exceptie facând hârtia de cea mai proasta calitate, ce nu poate fi reciclata.

In anul 2006 în judetul Ilfov cantitatile de deseuri biodegradabile au fost:

320 tone = deseuri biodegradabile rezultate în gospodarii si unitati de alimentatie publica, in magazinele de tip METRO;

2042 tone = deseuri vegetale din parcuri si gradini;

300 tone = deseuri din piete;

180 tone = componenta biodegradabila din deseurile stradale (s-a considerat un procent de 21 % din cantitatea totala de deseuri stradale ajunsa la depozitele de deseuri);

71 tone = namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere.

TOTAL = 2813 tone deseuri biodegradabile în anul 2006.

Cantitatile mai mari de deseuri biodegradabile din gospodarii si alimentatie publica reflecta un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentatie publica de catre populatie si cresterea gradului de urbanizare din judet (în anul 2006 au existat 8 orase: Bragadiru, Pantelimon, Magurele, Chitila, Otopeni, Voluntari, Buftea, Popesti Leordeni ).

A crescut zona verde în proprietatile private prin crearea de gazoane cu iarba de calitate. S-a marit numarul populatiei care utilizeaza desfacerea marfurilor agricole la piete organizate. S-a marit reteaua de drumuri si strazi betonate si asfaltate.

Municipiul Bucuresti

Tabel Evolutia cantitatilor de deseuri generate în municipiul Bucuresti, în ultimii ani.

Sursa: societati de salubrizare, primarii de sector

Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei responsabilitati pe baza de contract, catre firme specializate în servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Statistice privind deseurile realizata in anul 2004 rezulta ca 99,92 % din populatia municipiului Bucuresti beneficiaza de servicii de salubrizare.

Colectarea selectiva a deseurilor municipale se realizeaza în Municipiul Bucuresti prin proiecte pilot initiate de catre societatile de salubrizare si primarii. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociatiile de locatari (pentru populatie), scoli, institutii si agenti economici, fiind in continua extindere functie de rezultatele obtinute si de fondurile disponibile.

Cantitati de deseuri generate in municipiul Bucuresti in anul 2006

Nr. crt.	APM	Denumire material		Cantitate /	tone	Stoc/ tone
			colectata	valorificata	eliminata
		1.Deseuri municipale
		2.Sticla
	BUCURESTII	3.PET
		4.PE
		5.Hartie/ carton
		6.uleiuri uzate
		7.PCB/ PCT
		8.acumulatori auto
		9.anvelope uzate
		10.des. Lemnoase
		11.rumegus
		12.Deseuri spitalicesti

Eliminarea deseurilor MUNICIPALE

Pentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucuresti - Ilfov, se are in vedere realizarea unui incinerator care sa incinereze mai mult de 150 000 tone/an (cantitea estimata ca se va produce spre orizontul de timp 2017) deseuri municipale incinerabile.

In judetul Ilfov nu se practica incinerarea deseurilor municipale datorita cantitatilor mai mici de 150 000 tone/an generate in prezent.

Bucuresti si Ilfov depoziteaza deseurile în 3 depozite, amplasate în judetul Ilfov.

Depozite de deseuri operationale

Numele depozitului si proprietarul/operatorul	Adresa	Tipul depozitului	Începutul exploatarii/ data estimata de închidere	Suprafata	Capacitatea
			an	Ha	mł
Depozitul Chiajna Rudeni S.C.Iridex Group, Import Export S.R.L	Bucuresti , sector 1, strada Drumul Rudeni – Chitila, no. 10	b		~6- 8ha umplute sau aflate sub operare si pregatire
Depozitul ecologic Vidra pentru deseuri menajere S.C. SYSTEMA ECOLOGIC SRL	Biroul central: Bd. Nicolae Titulescu no. 1, bl. A7, sc. C, ap. 64, sector 1 Bucuresti Punct de lucru Vidra judetul Ilfov	b		1. celula :4,2 Ha închise celulele 2. si 3. :4,2 Ha operationale celula 4. :4,2 Ha în constructie
Glina Ochiul Boului / SC ECOREC S.A.	Biroul central: Bucuresti, str. Schitu Darvari nr. 2 et. 1 apt. 2, sector 2 Puncte de lucru: Soseaua de Centura nr. 2, Popesti – Leordeni ,judetul Ilfov	b		din care 37 ha sunt închise din partea noua prima celula- 2,5 ha sunt închise;pentru 16 ha exista un permis de constructie si vor fi dezvoltati în pasi de câte 1 ha
Capacitate totala

Deseuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra si Glina

Locatia depozitului si numele operatorului	Deseuri depozitate în						Cantitatea totala depozitata
	t/an	t/an	t/an	t/an	t/an	t/an	t sau mł
Chiajna Rudeni SC IRIDEX SRL
Vidra SC SYSTEMA SRL	-
Glina SC ECOREC S.A.
Deseuri depozitate-total

Pâna în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupata. Din 2004, ramânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunând o cantitate anuala depozitata în jurul a 1 mil tone, capacitatea ramasa fiind suficienta pentru urmatorii 30 de ani.

Planificarea pentru înlocuirea acestei capacitati de depozitare trebuie începuta dupa 2013, care reprezinta orizontul de timp pentru acest plan.

Scurta descriere a situatiei curente a celor 3 depozite ecologice

Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitari si îmbunatatiri pas cu pas. Partile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerintelor Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130.000 t/an ce va functiona in vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta statie fiind deja alocata o suprafata de 3 ha si cu o statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantitatii ce urmeaza a se depozita.

Trebuie îmbunatatita tehnologia instalatiilor de operare a depozitului pentru a obtine o rata de compactare suficienta.

Chiajna Rudeni / Iridex SRL

Documentul de autorizare declara depozitul a fi în conformitate cu directiva europeana privind depozitele de deseuri. Asta înseamna ca un sistem mineral de etansare este folosit în combinatie cu o membrana geotextila si cu o folie de plastic ca bariera finala împotriva patrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare si tratare a apei si a gazului si cu un sistem de control al apelor subterane, prin puturi adânci în amonte si în avalul directiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tona, ceea ce este putin pentru un depozit ecologic. Investitia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie tinut cont si de investitia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântarire, sistemul de tratare si colectare a apei si a gazului precum si costurile de operare.

Capacitatea depozitului este suficienta pentru urmatorii 12-15 ani daca sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t.

Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare si pregatire. Depozitul este operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregatit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descarcate lânga rampa de acces si va rezulta un strat de deseuri gros de câtiva metri. Acest lucru va cauza o rata de compactare scazuta. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinti în timpul verii sau sa ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de constructie si demolari.

Depozitul are un numar suficient de compactoare si buldozere. 1 turn de colectare de gaz este localizat în partea stânga a zonei de descarcare. Apa uzata este colectata într-un bazin care este conectat la o statie pilot de osmoza inversa. Apele meteorice se scurg de pe suprafata depozitului intr-un canal colector ce inconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinata cu levigat ca rezultat al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanti.

În partea noua a depozitului, suprafata are o panta mica, pentru colectarea apei.

Pe lânga depozit este organizata activitatea de compactare si separare a PET-urilor.

Este localizata lânga depozit o statie de incinerare a deseurilor periculoase, de tip Muffle.

In momentul de fata capacitatea de incinerare a deseurilor periculoase existenta este de 6000 t/an, inclusiv deseurilor periculoase din deseurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescuta pana la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara, dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un dispozitiv de analiza a compozitiei gazelor de ardere care este important atat pentru controlul procesului de incinerare in sine precum si controlul indicatorilor de mediu

Glina / Ecorec SA

Zona depozitului este o vale naturala, cu un strat natural de argila.

Vechiul depozit de 120 ha se inchide pe masura deschiderii celulelor noi (exista un permis de constructie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a câte 1 ha).

Ca parte a inchiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o adâncime de 15 m au fost instalate. Începand cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.

Depozitul are un drum de acces si în zona de intrare este instalata o punte de cântarire, care trebuie sa verifice greutatea vehiculelor care intra si care ies.

Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.

Zona de descarcare a vehiculelor de colectare este situata la aproximativ 50 m de drumul de acces. Deseurile sunt mutate spre o panta si lasate sa cada aproximativ 20 m. Rata de compactare a unui strat de 20 m este scazuta.

Este disponibil un numar suficient de compactoare si buldozere.

În octombrie 2006 a fost introdusa o statie de tratare a levigatului, constând într-un tratament pre-biologic într-un helesteu deschis, cu intrare de apa si osmoza inversa.

O suprafata de 3 ha este pregatita pentru instalarea unei statii de sortare cu o capacitate de 60.000 t/an, constând în unitati de maruntire, un ciur (lungime: 10m si diametru: 3m) si curea transportoare pentru o sortare manuala în spatii închise. Fractii mici, <60 mm vor fi depozitate si din fluxul a 4 fractii: plastic, hârtie, sticla si materiale feroase vor fi sortate.

În viitor, vehiculele vor fi descarcate pe o suprafata pregatita. Cantitatea totala de deseuri ce va merge spre depozitare va fi maruntita si transferata printr-o curea transportoare catre un punct de descarcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.

Vidra / ECOSUD SRL

Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o suprafata totala de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în folosinta si înca o celula de 4,2 ha este în constructie.

Noua suprafata este profilata la baza pentru instalarea unui sistem de drenaj si are un mal înconjurator. Protectia apei subterane consta într-un strat de argila compactata, o membrana de plastic si una geotextila.

Se intentioneaza a fi instalate în zona noua puturi pentru colectarea gazului.

Calitatea apei subterane este controlata de 2 puturi în amonte si în aval.

Constructia îndeplineste cerintele Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Înaltimea totala a depozitului este planificata a fi de 40 m, ceea ce este unic în tehnologia depozitelor de deseuri.

Capacitatea ramasa va fi suficienta pentru înca 20 de ani, daca se vor depozita anual 300-400.000 t.

Vehiculele care sosesc sunt descarcate la o rampa. De acolo, este organizat un transport intern catre depozit cu propriile vehicule.

Aria de descarcare va fi suplimentata cu o statie de sortare manuala mai tarziu.

Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8mł/ora.

Depozitul este echipat cu un numar suficient de compactoare, buldozere, excavatoare, încarcatoare si vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat si este conectata o punte de cântarire pentru un sistem de înregistrare si facturare, care înregistreaza informatii despre greutatea de pe puntea de greutate, despre client, numele soferului si numarul de înmatriculare a masinii printr-un card magnetic ce este introdus într-o cutie de control de catre sofer. Sunt produse astfel date privind înregistrarile zilnice de deseuri.

Depozitul are o taxa de aproximativ 7 €/t.

Colectarea si transportul deseurilor în Bucuresti

De la jumatatea anului 2000, în jur de 210 companii (vezi anexa) au fot înregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate si in amestec a deseurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte concentrându- se pe colectarea in amestec din gospodarii si sectorul comercial, precum si pe colectarea selectiva a hârtiei si cartonului, a plasticului (în principal PET), sticlei si textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale sau filiale exclusive sectorul comercial si industrial.

România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System Deutschland” DSD care organizeaza colectarea, tratarea, valorificarea si reciclarea ambalajelor din gospodarii. Ca sector informal, colectarea selectiva de catre persoane fizice neautorizate nu are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectiva din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi inregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea si tipul deseurilor inregistrare anual de companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere si cantainere), prezentat în urmatorul tabel, prezinta volumul necesar saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de aproximativ 50.000 mł/sapt (634.000 t/an deseuri din gospodarii).

Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de conditiile specifice de colectare ale orasului Bucuresti. Majoritatea locuitorilor traiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta în tobogane de gunoi prin care deseurile cad de la fiecare etaj într-o încapere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deseurile sunt colectate în containere mari sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golita de automat sau manual într-un descarcator sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deseuri din gospodarii estimata la aproximativ 633.203 t/an ( ~50.000 mł/sapt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acopera cererea pentru colectarea deseurilor din gospodarii, ca si pentru 20% din cantitatea presupusa a deseurilor comerciale similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 si 2.27 – 2.28).

Aceasta înseamna ca exista suficiente pubele si containere ca si capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.

Deseuri Generate din Activitati Medicale

Strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate de la unitatile sanitare de asistenta medicala, de cercetare medicala si învatamânt medical de stat si privat si asigurarea conditiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra in responsabilitatea Ministerului Sanatatii.

Ministerul Sanatatii evalueaza totodata impactul produs de deseurile medicale periculoase asupra sanatatii populatiei si elaboreaza norme de igiena pentru colectarea, îndepartarea si neutralizarea deseurilor solide si reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor provenite de la unitatile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala si de învatamânt medical, cu avizul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Din datele colectate in anul 2006 de catre reprezentantii Autoritatii de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti de la 33 de unitati spitalicesti din Municipiul Bucuresti, reiese urmatoarea situatie:

Total deseuri spitalicesti colectate : 7.218.200 kg                                                                          din care: - menajere – 5.087.925 kg;

- taietoare-intepatoare – 397.637 kg;

- infectioase – 1.652.618 kg;

Deseuri dE echipamente electrice si electronice (DEEE)

În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantitati de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2007 si începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2008.

Cantitate de deseuri din echipamente electrice si electronice generata anual care poate fi colectata

Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.

Costul de dezasamblare variaza între 175 si 350 €/t, în functie de categoria de deseuri din echipamente electrice si electronice care se dezasambleaza si a conditiilor impuse pe piata materiilor prime secundare.

Organizarea punctelor de colectare

Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice au fost stabilite stabilite punctele de colectare ale deseurilor de echipamente electrice si electronice astfel:

Sectorul 1

Str.Carpati nr.100

Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2

Str.Baicului nr.69

Sectorul 3

Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6

Str.Bratarii intersectie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70

Sectorul 4

Str.Niculitel nr.6

Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5

Str.Aleea Salaj intersectie cu str. Soldat Pricopan si str.Dunavat

Sector 6

Str.Drumul Sabareni fara numar postal (fostul CAP Chiajna)

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupa cu colectarea DEEE. Acestea sunt:

SC Remat Bucuresti Sud SA

Sc As Metal Com SRL

SC Remat Vest SA

În Bucuresti, companiile sunt raspunzatoare de colectarea deseurilor din echipamentele electrice si electronice.

Vehicule Scoase din Uz

Distributia si numarul de vehicule în Regiunea 8

Numarul vehiculelor Categoria M1 – în 2003
Vechimea vehiculelor	0 – 5 ani	6 – 10 ani	11 – 15 ani	16 – 20 ani	>20 ani	Total
Numarul de vehicule

Fig. - Configuratia vehiculelor M1

În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt berline si 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani si 138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în legatura cu anul 2003.

În urmatorii ani, aproximativ 300.000 de masini private si comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite partial, si într-un final presate, taiate si maruntine. Capacitatea necesara anuala nu ar trebui sa fie sub 70.000 de vehicule pe an.

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupa cu colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

SC Remat Bucuresti Sud SA

Sc As Metal Com SRL

SC Remat Vest SA

2.9 Zone critice din punct de vedere a calitatii mediului

In Municipiul Bucuresti nu exista zone critice din punct de vedere al poluarii aerului. Pentru zonele în care s-a înregistrat depasirea valorilor limita, se vor întocmi programe integrate de gestionare a calitatii aerului, conform HG 543/2004.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Singura poluare accidentala produsa în anul 2006 în b.h. Arges – localitatea Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere de la un rezervor vechi dezafectat, prin manevrare gresita a vanei de golire.                  

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

In judetului Ilfov s-au identificat în urmatoarele comune terenuri degradate, inapte pentru o agricultura eficienta, dupa cum urmeaza:

- comuna Afumati – 3 ha

- comuna Bragadiru – 6 ha   (malurile râurilor Ciorogârla si Sabar)

- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal

- comuna Chiajna – 31 ha (pasune cu exces de umiditate)

– 13 ha mlastina - domeniul privat al comunei

– 64 ha suprafata cu umpluturi si denivelari neproductive - domeniul privat al comunei

- comuna Ganeasa - 4 ha

- comuna Gradistea - 2 ha

- oras Magurele       - 1 ha

- oras Pantelimon    - 3 ha

- oras Buftea           - 2 ha

2.10 Accidente tehnice si poluari accidentale

În functie de caz,   s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare, pe o perioada mai lunga de timp, pâna s-a constat scaderea concentratiei de poluant sub limita maxima admisa de legislatia în vigoare.

Nr. crt.	Data/ora	Localizarea fenomenului	Agentul poluator; Cauza poluarii	Factorii de mediu afectati	Modul de manifestare al fenomenului	Masuri luate	Sanctiuni
	ora 2100	Comuna Bragadiru Judetul Ilfov	Produse petroliere în râul Cirogârla	apa	Pete de produs petrolier pe suprafata apei si pe mal	Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice	GNM Ilfov
	ora 1000	Str. Brauner (teren viran; în spatele STITEH; Bucuresti	Deseuri baterii auto tocate (aprox.30 gramezi)	sol	Apele pluviale de pe terenul în panta s-au scurs în subsolul STITEH	Curatarea zonei afectate	GNM Bucuresti
	ora 900	Lacul Herastrâu-zona debarcader- Bucuresti	Statia de Carburanti PETROM Baneasa Adm. Bucuresti	apa	Deversare de produs petrolier în canalizarea pluviala care a dus la poluarea lacului Herastrâu; pete de produs petrolier pe luciul apei	Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice	GNM Bucuresti
	ora 1530	Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Chimie –Corp A1	Universitatea Politehnica Bucuresti-Facultatea de Chimie –Corp A1; recipient de sticla (25l) cu acid clorhidric concentrate deteriorat	aer	Nor de gaze albicios, iritant, greu de respirat	Stoparea scurgerilor de gaz prin utilizare de carbonat de sodiu si nisip; izolarea recipientului deteriorat	GNM Bucuresti

Pe parcursul anului 2006 au mai fost doua poluari accidentale la care au participat doar comisarii Garzii de Mediu :

• localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL), sectia ambalare diluant strada Sucevita nr. 14.bis data : 11.04.2006 .Incendiul a fost localizat la nivelul sectiei de ambalare diluanti nefiind afectate instalatiile, echipamentele, cladirile . S-a constatat prezenta unei poluari intense cu fum provenit din arderea materialelor cu proprietati combustibile si a solventilor existenti la nivelul sectiei. S-a procedat la localizarea si stingerea încendiului atat prin fortele proprii ale societatii cat si prin personalul pompierilor de serviciu.
• localizare: Statia de transformare Bucuresti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE Transelectrica SA . data: 27.07.2006. Incendiu cu efect generare de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de transformator, infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reteaua de canalizare interioara a CET-SUD precum si scurgeri pe sol lânga basa de retentie a autotransformatorului. S-a procedat la stingerea încendiului si la vidanjarea basei de retentie si absorbtia cu vata minerala a reziduurilor hidrocarburice din canalizare.

2.11 Educatia Ecologica: aspecte si imagini ale actiunilor de educatie ecologica

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti acorda o atentie deosebita actiunilor de educatie a populatiei privind protectia mediului, in special in ceea ce priveste tinerii si copii, segment de varsta deosebit de receptiv la actiunile intreprinse de catre noi. Impreuna cu Agentia pentru protectia Mediului Bucuresti si Agentia pentru protectia Mediului Ilfov am organizat campanii de informare si constientizare a publicului in domeniul protectiei mediului

• Ziua Biodiversitatii – vizita la Gradina Botanica cu elevi din sc. cu care avem protocol incheiat . Campanie de informare : Pagina web, invitatii afise, slid-uri;
• Ziua Mediului – vizita la Gradina Zoologica cu elevi din sc. cu care avem protocol incheiat .
• Ziua internationala a zonelor umede - Elevi,profesori, autoritati publice locale - cunoasterea unor notiuni de baza despre zonele umede Intelegerea importantei conservarii acestor ecosisteme. Campanie de informare : Pagina web, , invitatii afise, sliduri, referate;
• Ziua mondiala a Apei – Elevi, profesori - Clasificarea apelor, notiuni de baza constientizarea pastrarii apei curate pentru sanatatea tuturor. Campanie de informare : Pagina web, invitatii afise, sliduri ;
• Ziua mondiala a Pamântului – Elevi, profesori, Inspectoratul scolar

sect. 2. Prezentarea bogatiilor pamântului in România . Crearea unei atitudini responsabile fata de starea mediului. Campanie de informare : Pagina web, invitatii afise, sliduri ;

• Saptamâna Mobilitatii Europene- Cetatenii capitalei, copii, profesori. Cresterea gradului de constientizarea cetatenilor privind efectul traficului rutier asupra calitatii aerului. Promovarea deplasarii in orase cu mijloace “prietenoase mediului”(bicicleta, tramvaiul sau mersul pe jos) pentru un mod de viata sanatos. Realizare brosuri si afise postate in mijloacele de transport in comun.Organizare de concurs de desene cu premii. Campanie de informare : Pagina web, afise, sliduri, brosuri, comunicate de presa ;
• Ziua Mondiala a Animalelor – Vizita la muzeul Grigore Antipa – Copii, profesori – Campanie de informare : Pagina web, distribuire de materiale informative;
• Informare Natura 2000 – Primariile de sector si Prefectura – Importanta retelei Natura 2000 - Campanie de informare : Pagina web, distribuire de materiale informative;
• “LUNA CURATENIEI” si “LUNA PADURII”, in perioada 26 martie – 26 aprilie - ecologizarea unei zone din comuna Copaceni si plantarea de puieti si plante sub egida “Echilibru om – natura” - cu participarea copiilor din jud Ilfov si Municipiul Bucuresti si a autoritatilor locale.
• În luna martie si aprilie 2007 am participat activ alaturi de elevii scolilor generale nr. 94 si 179 in cadrul proiectului “Milioane de oameni, milioane de copaci” initiat de fundatia PRAIS in colaborare cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

2.12 Institutii si organizatii cu atributii si activitati în domeniul protectiei mediului.

Atributii ale altor autoritati in domeniul Protectiei Mediului.

Garda de Mediu este autoritatea cu atributii de control si este singura institutie care poate aplica penalitati. Garda de Mediu verifica in teren conformarea unitatilor economice cu legislatia de mediu in vigoare, si, in caz de neconformare poate lua urmatoarele masuri:

stabilirea masurilor de limitare a efectului daunator asupra mediului produs de activitatea economica si verificarea stadiului indeplinirii masurilor

aplicarea de amenzi conform legislatiei

solicita Agentiei pentru Protectia Mediului suspendarea autorizatiei de mediu pentru activitatea respectiva

Garda de Mediu este institutia care primeste sesizarile publicului cu privire la incalcarea legislatiei de mediu (derularea unor activitati economice neautorizate d.p.d.v. al protectiei mediului, poluari accidentale, deteriorarea calitatii mediului datorita unor activitati economice ). Pentru solutionarea acestora, in activitatea sa, Garda de Mediu poate solicita, dupa caz, sprijinul Agentiei pentru Protectia Mediului

Directia de Sanatate Publica este institutia care are atributii in ceea ce priveste disconfortul interior (zgomotul si poluarea in locuinte) si in ceea ce priveste potabilitatea apei din reteaua de alimentare si de la statiile de tratare. Directia de Sanatate publica este partener stabil al APM Bucuresti in Comisia de Analiza Tehnica care ia deciziile de acordare sau respingere a cererilor de acordare a autorizatiilor de mediu pentru activitati cu impact semnificativ asupra mediului

Compania Nationala Apele Romane este institutia care se ocupa de managementul apelor de suprafata, incepand de la monitorizarea calitatii raurilor si lacurilor, asigurarea lucrarilor hidrotehnice sau verificarea descarcarilor in apele de suprafata, direct sau indirect, prin statii de tratare, a apelor uzate provenite din activitati industriale sau menajere.

Registrul Auto Roman asigura implementarea regulamentelor privind starea tehnica a mijloacelor auto (nivel emisii, cerinte tehnice)

Autoritatile publice locale (primariile) sunt responsabile de luarea masurilor necesare pentru limitarea poluarii provenite din traficul auto. De asemenea, prin directiile de specialitate, autoritatile publice locale asigura intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi. In ceea ce priveste zgomotul, autoritatile publice locale (PMB) sunt responsabile cu intocmirea hartilor de zgomot si a planurilor de actiune pentru limitarea efectelor produse de zgomot, pe care le vor inainta spre aprobare Comisiei tehnice condusa de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului. Autoritatile publice locale sunt responsabile de asigurarea sistemului de colectare a deseurilor de la populatie si de la agentii economici.

3.Obiective si prioritati in domeniul protectiei mediului

3.1 Obiective generale din Planul Local de Actiune pentru Mediu

CONSIDERATII GENERALE

reprezinta documentul elaborat la nivel local care are ca scop promovarea dezvoltarii durabile a Municipiului Bucuresti si care reprezenta concretizarea la nivel local a obiectivelor inscrise in Programul National de Protectie a Mediului.

a fost elaborat impreuna cu institutiile/ autoritatile publice locale, experti consultanti, organizatii neguvernamentale, operatori economici, public interesat.

procesul de elaborare a PLAM a respectat metodologia aprobata de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor „Manual pentru elaborarea si implementarea planurilor locale de actiune pentru mediu la nivel judetean

► P.L.A.M. a fost elaborat in perioada iulie 2004 – octombrie 2005, fiind aprobat prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 294/2005 si de catre Prefecturii Mun. Bucuresti – Cabinet Prefect.

► Scop: dezvoltarea unui plan de actiuni concrete pentru îmbunatatirea calitatii mediului în Municipiul Bucuresti.

Obiective

Identificarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucuresti :

au fost identificatre 100 probleme de mediu individuale grupate in 15 categorii de probleme

Dezvoltarea si implementarea unui plan local de actiuni concrete pentru solutionarea     problemelor de mediu ale capitalei.

Implicarea tuturor membrilor comunitatii pe toata durata desfasurarii procesului.

In prezent se deruleaza Etapa de Implementare si Monitorizare a PLAM :

Scop - evaluarea actiunilor cuprinse in PLAM, modul in care s-au indeplinit, necesitatile legislative, financiare pentru indeplinirea acestora

PROBLEMA	OBIECTIVE GENERALE
Problema „Degradarea mediului natural (paduri, spatii verzi) si construit (monumente istorice)”
Diminuarea suprafetei de spatii verzi cu cca. 50% (perioada 1990-2004) având drept consecinta scaderea suprafetei de spatiu verde care revine unui bucurestean, la sub 10 mp/ cap de locuitor	Cresterea suprafetelor de spatii verzi si diminuarea agresiunii           antropice asupra celor existente
Diminuarea suprafetei bazelor de productie a materialului dendrologic	Cresterea suprafetelor bazelor de productie a materialului dendro-floricol
Cresterea numarului de suprafete construite, terenuri private etc. în perimetrul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucuresti	Interzicerea construirii în perimetrul spatiilor verzi existente, precum si a celor prevazute cu aceasta destinatie
Cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adoptat conditiilor climatice din mediul urban	Înlocuirea exemplarelor uscate si în declin biologic avansat
Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor	Evaluarea starii vegetatie din municipiul Bucuresti, cu identificarea zonelor care necesita masuri de îmbunatatire a habitatului uman
Nevalorificarea Gradinii Botanice	Punerea în valoare a patrimoniului stiintific si educational al Gradinii Botanice din Bucuresti.
Lipsa perdelelor verzi de protectie în proximitatea zonelor rezidentiale	Protejarea locuitorilor unor asemenea zone rezidentiale de potentialele surse de poluare
Diminuarea suprafetei fondului forestier	Cresterea suprafetei fondului forestier national;
Educatia deficitara a cetaatenilor, în respectarea codului bunelor practici silvice	Promovarea unei atitudini corespunzatoare a comunitatii fata de problemele de mediu si constientizarea importantei fondului forestier
Degradarea unor obiective istorice si arhitectural urbanistice (cca.30% din nr. total) datorita folosintei neadecvate, interventiilor, transformarilor, absentei activitîtilor de întretinere si a fondurilor insuficiente pentru reabilitare / conservare	Punerea în valoare a patrimoniului istoric si cultural-artistic al Bucurestilor, în acord cu statutul prezumat de capitala europeana.
Problema „Reteaua de apa si canalizare”
Nereactualizarea bilantului apelor uzate evacuate în reteaua de canalizare	Determinarea/estimarea debitelor de ape uzate evacuate în reteaua de canalizare
Ineficienta/subdimen- sionarea/inexistenta instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate în reteaua de canalizare de catre abonatii socio-economici	Respectarea indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate în reteaua de canalizare publica
Lipsa unor sisteme eficiente de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic	Eficientizarea utilizarii apei pentru uz industrial sau casnic
Sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective în gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida – zona 1 Mai – sector 1, Cocioc, etc.)	Coborarea nivelului pânzei freatice
Insuficienta gradului de asigurare a apei potabile prin sistem centralizat (numar de strazi fara retele de apa si canalizare 1014, reprezentând 19% din totalul de strazi din Bucuresti-5340)	Extinderea retelei de alimentare cu apa potabila
Problema „Poluarea atmosferei”
Poluarea aerului cu poluanti gazosi proveniti din arderea combustibililor lichizi, gazosi si a combustibililor alternativi la centrale termice nemodernizate	Reducerea emisiilor de Nox, SO2 si Pulberi provenite de la IMA
Insuficienta unei strategii proprii a agentilor economici industriali care sa includa si costul investitiilor de mediu în vederea reducerii imisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri)	Monitorizarea programelor de investitii ale agentilor economici
Poluarea atmosferei cu compusi organici volatili datorita insuficientei echipamentelor de retinere a poluantilor emisi din activitati de depozitare, transport si distributie a carburantilor	Reducerea emisiilor de COV
Poluarea atmosferei datorita emisiilor de COV rezultati din instalatii si activitati care utilizeaza solventi organici	Conformarea agentilor economici cu cerintele Directivelor UE, pâna în data aderarii
Poluarea aerului cu pulberi în suspensie si sedimentabile datorita activitatilor din industrie	Reducerea poluarii aerului cu pulberi în suspensie si sedimentabile
Poluarea atmosferei generata de statiile de preparare a mixturilor asfaltice	Reducerea impactului asupra zonelor rezidentiale
Fondul natural care favorizeaza existenta pulberilor în suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian ) si datorita insufucientei salubritatii stradale	Reducerea concentratiilor de pulberi în suspensie
Absenta unui sistem de prognoza si de alertare la scara locala în conditiile cresterii nivelului de poluare asociat conditiilor meteorologice nefavorabile	Crearea unui sistem de prognozare a poluarii
Insuficienta mediatizare a efectelor poluarii asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului din municipiul Bucuresti	O mai buna informare a publicului asupra nivelului de poluare atmosferica în Municipiul Bucuresti
Extinderea „insulei de caldura” a municipiului Bucuresti datorita diminuarii spatiilor verzi si cresterii suprafetelor construite	Utilizarea mai eficienta a energiei
Absenta unui sistem unitar de masuratori meteorologice în punctele cheie ale Municipiului Bucuresti (zone intens poluate, zone cu trafic intens, zone cu mari aglomerari urbane, parcuri) în vederea realizarii de studii pentru cuantificarea impactului activitatii antropice asupra climatului local	Implementarea unui sistem de validare a datelor meteo
Problema „Gestionarea deseurilor”
Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere	Eliminarea efectelor negative asupra mediului prin depozitarea necontrolata a deseurilor menajere
Lipsa/numarul insuficient de recipiente si de cosuri de gunoi stradal, atât în locuri aglomerate cât si la periferia Capitalei	Eliminarea depozitelor necontrolate
Inexistenta unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare sau de colectare selectiva a deseurilor de la populatie	Reducerea volumului de deseuri depozitate la depozitele speciale de deseuri
Lipsa unui sistem integrat de gestionarea deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului	Cresterea eficientei economice din gestionarea deseurilor si asigurarea protectiei sanatatii populatiei si mediului
Deficiente în colectarea selectiva a deseurilor din ambalaje provenite de la societatile comerciale	Diminuarea cantitatii de deseuri la depozitul de deseuri
Degradarea solurilor si a pânzei freatice în zona depozitarilor necontrolate de deseuri	Eliminarea poluarii solului si a pânzei freatice datorita depozitarilor necontrolate de deseuri
Existenta autovehiculelor uzate abandonate si absenta unui sistem eficient de colectare / valorificare a acestora	Eliminarea autovehiculelor uzate abandonate
Managementul defectuos al deseurilor rezultate din constructii si demolari	Utilizarea deseurilor rezultate din constructii si demolari în alte activitati industriale / de constructii
Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri	Informarea / educarea publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri
Insuficienta implementarii colectarii selective a deseurilor menajere în vederea valorificarii; insuficienta dezvoltare a pietei deseurilor reciclabile care sa rezolve problema valorificarii lor	Diminuarea / eliminarea cantitatii de deseuri reciclabile din cantitatea de deseuri depozitata si dezvoltarea sistemului de valorificare a lor
Lipsa unor programe specifice pentru educarea populatiei privind: colectarea selectiva a deseurilor si a unor programe de informare a populatiei privind beneficiile sistemului de colectare selectiva	Informarea/ educarea publicului privind colectarea selectiva a deseurilor prin programe specifice si beneficiile rezultate
Slaba dotare a agentilor de salubrizare cu utilaje specifice si recipiente de precolectare (containere, pubele, utilaje de transport etc.)	Eficientizarea sistemului de colectare a deseurilor de catre agentii de salubrizare
Absenta unei strategii integrate privind reducerea cantitatii de deseuri generate în Bucuresti, diminuând în acest fel cantitatea de deseuri eliminata la depozitele de deseuri	Reducerea cantitatii de deseuri generate în Bucuresti si diminuarea cantitatii de deseuri eliminate la depozitul de deseuri
Tratarea / eliminarea necorespunzatoare a deseurilor periculoase	Eliminarea corespunzatoare a deseurilor periculoase
Lipsa agentilor valorificatori pentru deseuri periculoase (baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mercur, altele)	Valorificarea deseurilor periculoase rezultate din baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mecur etc.
Managementul incorect al deseurilor spitalicesti (arderea în creamatorii) si a deseurilor de medicamente	Îmbunatatirea sistemului intern de gestionare a deseurilor în unitati sanitare de stat si private si eliminarea finala a deseurilor periculoase medicale în conditii de siguranta, fara afectarea starii de sanatate si a calitatii mediului
Numar insuficient de societati comerciale implicate în gestionarea deseurilor de uleiuri, anvelope, baterii si acumulatori	Gestionarea uleiurilor uzate, anvelopelor uzate, baterii si acumulatori uzati
Insuficienta preocupare a agentilor economici de a gestiona deseurile din activitatile proprii	Valorificarea / eliminarea deseurilor din activitatile proprii ale agentilor economici
Problema „Starea de sanatate a populatiei”
Insuficiente privind corelarea dintre sistemul de monitorizare a calitatii mediului si evolutia sanatatii umane	Protejarea populatiei împotriva riscurilor datorate poluarii mediului
Insuficienta studiilor privind impactul zgomotului urban asupra starii de sanatate a populatiei	Protejarea sanatatii populatiei expuse la zgomot
Insuficienta studiilor specifice relatiei mediu - sanatate umana, cu utilizarea ambelor tipuri de informatii, în vederea cuantificarii efectelor poluarii asupra populatiei	Identificarea si cuantificarea potentialelor riscuri asupra sanatatii polulatiei date de expunerea la poluantii din mediu înconjurator (aer, apa etc)
Problema „Transportul rutier”
Intensificarea traficului rutier în conditiile în care trama stradala este subdimensionata	Reducerea traficului rutier si mentinerea acestuia în functie de capacitatea de suport a retelei de strazi
Nereactualizarea si neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp si spatiu pentru arterele urbane	Efectuarea unor studii de fluidizare a traficului
Mentinerea traficului rutier în zonele istorice ale orasului	Înfiintarea unor artere pietonale si a unor zone de circulatie pentru transportul public
Lipsa spatiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrala	Amenajarea de spatii Park & Ride în principalele puncte de acces în Bucuresti
Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare	Eliminarea parcarilor parazitare si redarea capacitatilor de suport pentru trama stradala
Lipsa spatiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transport	Realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltarii viitoarei zone metropolitane
Poluarea atmosferei generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament datorita unui parc auto cu uzura morala si uzura fizica înaintata, mentinut în circulatie	Aerul sa corespunda din punct de vedere calitativ, astfel încât sa fie asigurata sanatatea umana si a mediului înconjurator în perimetrul municipiului Bucuresti
Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public	Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe,în special în zona marilor intersectii si în lungul arterelor de trafic
Depasirea CMA la poluanti specifici proveniti din trafic înregistrate de statiile de monitorizare a calitatii aerului apatinând A.R.P.M.B. – Cercul Militar si Mihai Bravu	Încadrarea în limitele maxime admisibile a concentratiilor de poluanti din traficul rutier, în zonele centrale
Lipsa întretinerii si amenajarii corespunzatoare a tuturor strazilor din Municipiul Bucuresti	Imbunatatirea circulatiei auto si diminuarea emisiilor atmosferice
Poluarea factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol) cu gaze de esapament cu continut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonora si/sau prin vibratii	Asigurarea calitatii aerului si încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot si vibratii generate de transportul auto

3.2. Stadiul masurilor prioritare din Planul Local de Actiune pentru Mediu

In prezent PLAM se afla in Etapa de Implementare si Monitorizare.

Au avut loc sedinte cu reprezentantii Subgrupurilor de Lucru pentru analizarea stadiului realizarii actiunilor cuprinse in Matricile plan-implementare actiuni si pentru definirea proiectelor / propunerilor de proiecte pentru acele actiuni nerealizate, astfel :

Reprezentantii institutiilor din Subgrupurile de Lucru au transmis la sfarsitul anului 2006 o parte din informatii, iar acestea s-au recorelat cu alte actiuni in derulare.

La sfarsitul anului 2006 s-a evaluat Stadiul indeplinirii actiunilor cuprinse in P.L.A.M. Bucuresti

Numar actiuni	Realizate	Realizate in avans	In curs de realizare	Nerealizate	TOTAL
TOTAL numar actiuni PLAM

S-au reformulat actiunile in curs de realizare si nerealizate in P.L.A.M. (trim. I 2007) si sunt in curs de construire Matricile de monitorizare pentru problemele identificate.

Matricile de monitorizare sunt in curs de finalizare, urmand ulterior sa fie transmise subgrupurilor de lucru pentru completare cu date suplimentare (actiuni, termene, indicatori de monitorizare si institutiile responsabile cu monitorizarea).

3.3. Proiecte cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu

Proiecte propuse / stabilite de catre autoritati / agenti economici in Etapa de Monitorizare a PLAM Bucuresti

Nr. crt	Denumire proiect / propunere proiect	Perioada de derulare	Valoare	Surse de finatare		Titular
Problemele “DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL (PĂDURI, SPAŢII VERZI) sI CONSTRUIT (MONUMENTE ISTORICE)”
	Realizarea “cadastrului verde ” al Municipiului Bucuresti		euro	buget local		PMB
	Ecologizarea si dezvoltarea potentialului turistic, de recreere si de agrement al parcurilor Cismigiu, Herastrau, Carol si Tineretului	18 luni de la data incheierii contractului cu M.I.E.	euro	fonduri PHARE buget local buget de stat		PMB – DPMEEC1
	Definirea regimului tehnic al terenurilor cu functiune de spatiu verde-Etapa I			buget local		PMB –CPUMB1
	Realizarea Centurii Verde Bucuresti-Ilfov (plantare copaci in jurul noului Drum de Centura – 90 km x 75 m latime, 50 % din zona de protectie)		euro			PMB1
	Proiect interregional Inelul Verde-Galben din Bucuresti-Ilfov, etapa I		euro			PMB1
	Proiect interregional Inelul Verde-Galben din Bucuresti-Ilfov, etapa II		euro
	Proiect interregional Inelul Verde-Galben din Bucuresti-Ilfov, etapa III		euro
	Proiect “Scoala Naturii”- continuare			Buget local		Gradina Botanica
	Proiect “ 1 leu pentru Gradina Botanica”			Fondul pentru Mediu, buget PMB		Gradina Botanica
	Promovarea unei imagini noi printre elevii scolilor capitalei si ai scolilor oraselor invecinate			Fondul pentru Mediu Buget local		Gradina Botanica
	Definirea regimului tehnic al constructiilor supuse autorizarii in zonele protejate si in zonele de protectie a monumentelor istorice, in scopul protejarii patrimoniului arhitectural si urbanistic – etapa I/2005			Buget local		PMB-CPUMB1
	Studiu de analiza a situatiei suprafatelor de spatii verzi existente si de identificare a terenurilor degradate ce pot folosi la extinderi de spatii verzi		euro			APMB`
	Reabilitarea patrimoniului cultural din zona Curtea Veche					P.sect.31
	Reabilitarea traseului cultural din zona Pictor Verona (zone verzi, locuri parcare, infrastructura locala publica si utilitati)					P.sect.21
	Metrou-Live Bucuresti (revitalizare urbana si reorganizarea spatiilor subterane aferente a 4 statii metrou) ; parcare subterana
	Reabilitarea Kilometrului 0 (Sfantu Gheorghe)					P.sect.31
	Reabilitarea a 105 monumente localizate in zona Calea Victoriei, Dacia-Elisabeta, etapa I					PMB1 P. sect.1 P.sect.3
	Reabilitarea a 105 monumente localizate in zona Calea Victoriei, Dacia-Elisabeta, etapa II					PMB1 P. sect.1 P.sect.3
	Reabilitarea a 105 monumente localizate in zona Calea Victoriei, Dacia-Elisabeta, etapa III					PMB1 P. sect.1 P.sect.3
	Modernizarea spatiului public prin organizarea a 3 galerii pietonale in Centrul Istoric					P.sect. 31
	Crearea unui spatiu public in zona Arcului de Triumf (inchis autoturismelor)					P.sect. 11
	Modernizarea spatiului public in zona Universitatea de Arhitectura Ion Mincu					P.sect.11
Problema “TRANSPORT RUTIER”
	Norme de asigurare a numarului minim de locuri de parcare in cladiri si amenajari amplasate in Bucuresti si norme de asigurare a prospectelor			Buget local		PMB1
	Pasajul suprateran “Basarab”		euro			PMB 1
	Sisteme de parcare supraterana si subterana					PMB1
	Reabilitare strazi – Etapa I (60 strazi grupate in 6 pachete)		euro			PMB 1
	Reabilitare strazi – Etapa II (1800 strazi grupate in 20 pachete)		euro			PMB 1
	Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai in zona sud-vest a MB		euro			PMB1
	Achizitionarea de mijloace de transport : autobuze, tramvaie si troleibuze		euro			PMB1
	Finalizarea lucrarilor existente la Drumul de Centura (20 km)		euro
	Dezvoltarea unor noi coridiare de transport prin realizarea unor strapungeri si penetratii in sistemul de strazi din Mun. Bucuresti		euro
	Modernizarea Pietei Eroii Revolutiei si a pasajului pietonal subteran		euro
	Pasaj Berceni		euro
	Inelul metropolitan de Centura (constructia a 90 km drum, avand aceeasi localizare cu Centura Verde)		euro
	Finalizarea lucrarilor canalului Dunarea Bucuresti - Oltenita		euro
	Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai in zona Sud-Vest		euro
	Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai in zona Sud-Est si de Nord		euro
	Achizitionarea de mijloace de transport : autobuze, tramvaie si troliebuze (500 / 50 / 100)		euro
	Sistem de management al traficului si pozitionare globala a mijloacelor de transport public de suprafata
	Reabilitarea drumurilor si introducere transport public (tramvai) in zona Razoare		euro			P.sect.6
	Spatii de parcare din zona Berceni		euro			P.sect.4
	Spatii de parcare din zona Colentina		euro			P.sect.2
	Spatii de parcare din zona Drumul Taberei		euro			P.sect.6
	Promovarea transportului electric pe sina – metoda viabila de reducere a nivelului de emisii in spatiile urbane					RATB
	Implementarea in zona istorica a orasului a conceptului “Transit mall”, zona pietonala si tramvai					RATB
Problema “URBANISM sI MEDIU”
	P.A.T.Z. – Zona Aglomeratiei Urbane si Zona Metropolitana ale Mun. Bucuresti
	Reabilitarea infrastructurii de baza in Centrul Istoric		euro			PMB1
	Linie de metrou intre statia Gara de Nord si Aeroportul Henri Coanda – Etapa I		euro			PMB1
	Linia 5 de metrou Drumul Taberei-Centru		euro
	Elaborarea studiului de circulatie si up-gradarea Master-Planului JICA		euro			PMB1
	Studiu peisagistic pe raza MB		euro			PMB1
	Platforme multi-modale logistice la Aeroportul International Otopeni-Henri Coanda		euro
	Infrastructura de transport si de mediu in zona Baicului (remedierea zonei industriale si crearea de zone verzi)		euro			PMB1 P.sect.2
	Crearea de spatii publice cu functiuni sociale, reorganizarea zonei verde Parc IOR, curatarea lacului IOR (cartier Titan)		euro			PMB1 P.sect.3
	Transformarea unei zone abandonate in spatiu public format din zone verzi si facilitate sportive (Vacaresti)		euro			PMB1 P.sect.4
	Infrastructura strazi si utilitati publice in zona Ferentari-Rahova		euro			PMB1 P.sect.5
	Reabilitarea zonei industrale Dudesti, Republica, Pantelimon					PMB1 P.sect.3
	Reabilitarea spatiilor publice din zona Bucurestii Noi (spatii parcare, zone verzi, cladiri cu functiuni sociale, asanare terenuri)		euro			PMB1 P.sect.1
Problemele CALITATEA sI CANTITATEA APEI POTABILE, RETEAUA DE APĂ sI CANALIZARE
	Reabilitare strazi – Etapa I (60 strazi grupate in 6 pachete)		euro			PMB 1
	Reabilitare strazi – Etapa II (1800 strazi grupate in 20 pachete)		euro			PMB 1
	Extinderea retelei de canalizare in zonele deficitare ale MB, in interiorul actualelor bazine de colectare		euro			PMB1
	Extinderea retelei de distributie a apei potabile, in afara sferei de obligatii a concesionarului, in zonele deficitare ale MB		euro			PMB1
	Reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina, in vederea reintroducerii zonelor adiacente in circuitul turistic					PMB1
	Modernizarea si finalizarea Statiei de tratare a apelor uzate Glina		euro			PMB1
	Reabilitarea Statiei de epurare Glina, etapa II		In curs de aprobare	ISPA		POS Mediu
	Reabilitarea retelelor de apa potabila in cele 6 sectoare : - sect. 1 si 6 - 54 mil. euro - sect. 2,3,4,5 – 120. mil euro		euro
	Modernizare drumuri si utilitati publice in zona Gherghitei		euro			PMB1 P.sect.2
	Alimentare cu apa si canalizare Giulesti-Sarbi			Fonduri BERD		P.sect.6
	Studiu de prefezabilitate si aparare impotriva inundatiilor					P.sect.6
	Combaterea excesului de umiditate in lunca Dambovitei, amonte de sistemul hidrotehnic Lacul Morii si Zona Giulesti Sarbi (Studiu de fezabilitate)					P.sect.6
Probleme POLUAREA ATMOSFEREI si ZGOMOT
	Proiect LIFE Air-Aware ““Sistem de supraveghere si alarmare privind impactul poluarii aerului în mediul urban			Fonduri comunitare Buget de stat		ANM si partenerii: APMB2, ASP, IB, Meteo France
	Realizarea hartii acustice a MB si a sistemului de monitorizare a zgomotului		euro
	Reabilitare cale ferata zona centura Bucuresti			Fondul de Coeziune Buget de stat		POS Transport
	Acces de suprafata la noul terminal la Aeroportul Henri Coanda			FEDR		POS Transport
	Reducerea nivelului poluantilor la Vest Energo (NOx, SO2, pulberi) : - studiu de prefezabilitate - dezvoltare (IPPC, LCP)			Fonduri structurale (PNAM - BI)		Vest Energo
	Reducerea nivelului poluantilor la ELCEN (NOx, SO2, pulberi) : - studiu de fezabilitate (IPPC, LCP)					ELCEN
	Evaluarea factorilor de emisie la mijloacele de transport urban fata de transportul individual					RATB
	Modernizarea cailor de rulare tramvaie pe solutii insonore / antivibratorii					PMB RATB
	Innoirea parcului auto REBU					REBU SA
	Cartografierea poluarii cauzate de traficul rutier. Studiu privind distributia spatiala a campurilor concentratiilor de poluanti si reprezentarea sub forma grafica sugestiva a unor harti de poluare la scara urbana					Registrul Auto Roman (RAR)
	Studiu privind evolutia impactului traficului rutier asupra calitatii aerului in zona centrala a mun Bucuresti, in contextul legislatiei actuale privind standardele de emisii, calitatea carburantilor si calitatea aerului					RAR
	Modernizarea calitatii aerului in vederea evaluarii impactului poluant Indus de traficul rutier in proximitatea marilor artere de circulatie					RAR
	Studii de caz privind impactul traficului rutier din Bucuresti asupra calitatii aerului ambient la microscara stradala					RAR
	Importanta relative a poluarii cauzate de traficul rutier. Cuantificarea contributiei relative si implicit a ariei de responsabilitate a acestei categorii de surse mobile de emisie in ansamblul poluarii atmosferice din Bucuresti, atat la nivelul inventarului global de emisii, cat si din punct de vedere al calitatii aerului (imisii)					RAR
Problema EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
	Campanii pentru educatia cetatenilor privind mediul		euro		PMB1
	Campanii de constientizare privind realizarea unei mobilitati durabile in oras			Surse proprii	RATB