APA - JUDETUL NEAMT

1 I 555j94f ntroducere

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt cuprinde in teritoriul de competenta cea mai mare parte a judetului Neamt, exceptie facand zona estica aferenta bazinului hidrografic al raului Barlad. Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 39 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulari este de 1306,546 mil. mc, din care 226,611 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursa pentru alimentarile cu apa ale populatiei din zona (atat ca surse centralizate pentru localitatile urbane cat si ca surse locale - fantani, captari de izvoare - pentru zona rurala).

2 Cadru legislativ

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt, subunitate a Directiei Apelor Siret Bacau din cadrul A.N. „Apele Romane”, isi desfasoara activitatea in baza Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

In conformitate cu legislatia in vigoare aplica strategia si politica nationala in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa, scop in care s-a actionat si in anul 2007, pentru cunoasterea resurselor de apa, conservarea, folosirea rationala si protectia resurselor de apa impotriva degradarii in vederea asigurarii unei dezvoltari durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, asigurarea supravegherii hidrologice si hidrogeologice, implementarea prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene in domeniul gospodaririi durabile a resurselor de apa si conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.

3 Resursele de apa

3.1 Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Tabel 3.1.1 Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile (declarate de catre SGA Neamt)

Tabel 3.1.2 Debite masurate pe rauri in judetul Neamt in anul 2007

Tabel 3.1.3 Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile (declarate de catre CJ APA SERV Neamt)

Captarea subterana Vaduri si captarea de suprafata Bitca Doamnei alimenteaza sistemul zonal compus din localitatile: Alexandru cel Bun, Piatra Neamt, Dumbrava Rosie, Savinesti, Roznov, Girov, Dochia, Garcina, Zanesti.

Prezentarea sistemelor publice de alimentare cu apa:

sistemul public zonal de alimentare cu apa care furnizeaza apa potabila in: municipiul Piatra Neamt, orasul Roznov, comunele: Alexandru cel Bun, Dumbrava Rosie, Savinesti, Zanesti, Girov, Garcina, Dochia;

sistemul public zonal de alimentare cu apa care furnizeaza apa potabila in comunele Bodesti si Dobreni;

sistemele publice locale care furnizeaza apa potabila pentru fiecare din localitatile: orasul Bicaz, comunele Stefan cel Mare si Horia;

sisteme publice locale de alimentare din aductiunea Timisesti apartinand RAJAC I 555j94f asi, respectiv comunele: Pastraveni, Sabaoani, Tamaseni, Borca si Cordun;

sistemul public local alimentat din aductiunea SC Acvaterm SA Tg. Neamt, respectiv comuna Raucesti.

Prelevari de apa

Tabelul 3.2.1 Prelevari de apa in perioada 2003 – 2007 (declarate de catre SGA Neamt)

Judetul Neamt	Prelevari de apa in anul 2007
	Din surse de suprafata (mil. m3)	Din surse subterane (mil. m3)

Tabelul 3.2.2 Prelevari de apa in anul 2007(declarate de catre CJ APA SERV Neamt)

Tabel 3.2.3 Principalele folosinte de apa

Mecanismul economic in domeniul apelor

Tabel 3.3.1 Cuantumul contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa

In anul 2007, conform OUG nr.73/2005 aprobata prin Legea 400 /2005, pentru depasirea concentratiilor maxime admise ale poluantilor din apele evacuate s-au aplicat penalitati societatilor: SC AGRANA SA Suc. ROMAN, SC SUI 555j94f NPROD SA ROMAN, SC TOTAL MI 555j94f HOC PROD SRL TAMASENI 555j94f , SC ROMANCERAM SA ROMAN, CJ APA SERV SA NEAMT, SC ACVATERM SA TG. NEAMT, UM 02275 Baltatesti, DURAU si SPI 555j94f TALUL de PNEUMOFTI 555j94f ZI 555j94f OLOGI 555j94f E BI 555j94f SERI 555j94f CANI 555j94f .

Valoare totala a penalitatilor aplicate a fost de 15594,66 lei.

4 Ape de suprafata

1 Starea raurilor interioare

Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea buna” a apelor s-a modernizat si dezvoltat Sistemul National de Monitoring I 555j94f ntegrat al Apelor, implicand cresterea numarului subsistemelor de monitorizare si definirea unor noi tipuri de monitoring. Astfel, la nivelul S.G.A. Neamt sistemul de monitorizare a fost structurat pentru patru subsisteme: rauri, lacuri, ape subterane si ape uzate.

Caracterizarea calitatii apelor s-a facut in conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare si prescriptiile tehnice stabilite prin “Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru sectiunile de potabilizare incadrarea s-a facut in conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 01

Stabilirea starii ecologice a ecosistemelor acvatice investigate s-a realizat pe baza elementelor de calitate biologice, luand in considerare si indicatorii hidromorfologici, fizico-chimici si poluantii specifici de a caror dinamica depinde dezvoltarea calitativa si cantitativa a algelor planctonice si bentonice, a zooplanctonului, zoobentosului si ihtiofaunei.

Cuantificarea acestor elemente evidentiaza conditiile naturale, cat si intensitatea impactului antropic, care conduce la alterari minore sau majore ale acestora, exprimand starea calitatii apei ecosistemelor analizate intr-o anumita perioada de timp.

Cunoasterea starii ecosistemelor acvatice in conformitate cu legislatia in vigoare are la baza o strategie noua de monitorizare integrata a apelor de suprafata si de caracterizare a starii ecologice a acestora.

In acest context, activitatea de monitorizare si de caracterizare a starii mediului acvatic reprezinta un instrument important in gospodarirea integrata a apelor, asigurand protectia si utilizarea durabila a apei ca principal factor de mediu.

Cunoasterea, supravegherea si evaluarea starii globale a calitatii apei ecosistemelor acvatice investigate, s-a realizat prin aplicarea programelor de monitoring de supraveghere, operational, de referinta si de potabilizare, prevazute in Manualul de Operare al Sistemunlui de Monitoring aferent S.G.A. Neamt. Scopul acestor actiuni este protectia ecosistemelor acvatice impotriva oricarei forme de poluare, conservarea celor care prezinta o stare ecologica buna si reabilitarea celor afectate antropic.

Monitoringul de supraveghere (S), la nivelul S.G.A. Neamt s-a realizat prin campanii de recoltare a probelor de apa din 21 sectiuni de supraveghere. Dintre acestea, trei sectiuni de supraveghere sunt investigate si transmise zilnic in sistem, prin monitoring operational (O), trei sectiuni sunt verificate lunar prin monitoring de referinta (R), iar patru trimestrial prin cel de potabilizare (P). Din totalul retelei hidrografice de 2302 km a fost monitorizata o retea de 525 km cursuri de rau.

Evaluarea elementelor fizico – chimice si biologice s-a realizat in sprijinul stabilirii starii chimice si ecologice a ecosistemelor acvatice.

Stabilirea starii chimice s-a realizat pe baza standardelor de calitate pentru apa si sedimente pentru indicatorii prevazuti in tabelul
nr. 8, Ordinul 161/2006. Sunt stabilite doua stari chimice: starea chimica buna – incadrarea indicatorilor in standardele de calitate si starea chimica proasta – depasirea acestor standarde.

Aprecierea starii de calitate pe baza standardelor in raport cu elementele de calitate fizico – chimice si biologice, asigura incadrarea in cinci stari ecologice.

Pentru ecosistemelor naturale lotice (rauri) si lentice (lacuri), corespondenta dintre starea ecologica si clasa de calitate aferenta, in raport cu elementele biologice si fizico- chimice este redata in cele ce urmeaza:

- stare ecologica foarte buna – clasa a I 555j94f a, stare ecologica buna – clasa a I 555j94f I 555j94f -a, stare ecologica moderata – clasa a I 555j94f I 555j94f I 555j94f -a, stare ecologica slaba – clasa a I 555j94f V-a si stare ecologica proasta – clasa a V-a de calitate.

Pentru lacuri s-a luat in considerare gradul de troficitate, celor cinci stari ecologice corespunzandu-le cinci grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof si hipertrof.

Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil starea ecologica a fost exprimata prin: potential ecologic foarte bun (E), potential ecologic bun (B), potential ecologic moderat (M).

Incadrarea in clase de calitate, stabilirea starii chimice si ecologice a ecosistemelor acvatice lotice, s-a realizat pe baza rezultatelor obtinute la analizele fizico – chimice si biologice efectuate in campaniile lunare, trimestriale si semestriale.

Corespunzator clasei de calitate inregistreate, starea calitatii apelor de suprafata pune in evidenta urmatoarele:          

- clasa a I 555j94f a – conditii naturale de referinta si respectiv influenta antropica redusa.

- clasa a I 555j94f I 555j94f a – conditii de calitate necesare pentru protectia ecosistemelor acvatice si o impurificare moderata.

- clasele I 555j94f I 555j94f I 555j94f , I 555j94f V, V – intensitatea impactului antropic si o impurificare moderata pana la foarte puternica.

Pentru evaluarea starii de calitate a apelor de suprafata si incadrarea in clase de calitate, au fost efectuate determinari
fizico – chimice pentru urmatoarele grupe de indicatori:

1.Regim termic si acidifiere: temperatura, pH;

2.Regimul de oxigen (RO) – oxigen dizolvat, CBO5, CCOMn, CCOCr;

3.Nutrienti (N) – amoniu, azotiti, azotati, azot total, fosfor total;

Salinitate - gradul de mineralizare (GM ) – conductivitate, reziduu fix, cloruri, sulfati, calciu, magneziu, sodiu;

5.Poluanti toxici specifici de origine naturala - metale (M) - crom, cupru, zinc si fier total;

6.I 555j94f ndicatori chimici relevanti (P) - poluanti: fenoli, detergenti anionici;

7.Substante prioritare (PP): cadmiu, nichel, plumb si substante periculoase relevante (cianuri).

Pentru cunoasterea starii ecologice a raurilor, dupa elementele biologice, s-a calculat indicele saprob, in functie de prezenta si abundenta organismelor bioindicatoare de saprobitate (Metoda Pantle – Buck modificata), iar dupa elementele fizico-chimice s-a facut conform standardelor de calitate stabilite de legislatia in vigoare. Incadrarea generala in fiecare sectiune, din punct de vedere ecologic, s-a realizat dupa indicele saprob, determinat in functie de bioindicatorii saprobi prezenti in structura macrozoobentosului, exceptie facand ecotopurile la care s-a analizat doar indicatorul fitoplancton.

Analizele biologice au urmarit evidentierea evolutiei calitatii apei sub influenta factorilor de mediu si a impactului antropic coroborate cu elementele chimice de calitate. Aceste analize stabilesc tipul de zona saproba, respectiv intensitatea incarcarii organice a apei, functie de particularitatile biocenozei, fiecarei zone fiindu-i proprie, un anumit chimism si o anumita componenta taxonomica specifica, abundenta speciilor si raporturile dintre ele, bioindicatorii saprobi ce caracterizeaza arealul respectiv. Analizele biologice si cele fizico - chimice se completeaza reciproc, rezultand in final starea de curatenie sau impurificare a cursului de apa analizat.

Structura cenozelor biotice este determinata de factori climatici, geografici, fizici, chimici si biologici. Schimbarile unuia dintre acesti factori determina modificari in compozitia comunitatilor vegetale si animale din masa apei (planctonice) si de fund (bentonice) .

Diversitatea conditiilor naturale ale raurilor luate in studiu, cat si conditiile atmosferice specifice din acest an, se reflecta in sructura componentelor biocenotice analizate

In tabelul de mai jos, redam clasele de calitate si starea ecologica corespunzatoare indicelui saprob.

La nivelul anului 2007, calitatea apelor a fost stabilita pe baza datelor primare furnizate de campaniile de control efectuate, date care au fost prelucrate statistic prin Programul WAT QUAL.

Starea calitatii apelor de suprafata (rauri si lacuri) in sectiunile de supraveghere monitorizate, este prezentata dupa cum urmeaza:

- caracterizarea generala a calitatii apei raurilor in raport cu grupele de indicatori chimici, indicatorii biologici si starea ecologica - macheta
nr. 8;

- caracterizarea generala a calitatii apei pe tronsoane de rau in raport cu indicatorii chimici, biologici si starea ecologica - macheta nr. 9;

Bazinul hidrografic: SI 555j94f RET                  Macheta nr. .8

CARACTERI 555j94f ZAREA GENERALA A CALI 555j94f TATI 555j94f I 555j94f APEI 555j94f RAURI 555j94f LOR IN RAPORT CU GRUPELE DE I 555j94f NDI 555j94f CATORI 555j94f CHI 555j94f MI 555j94f CI 555j94f , I 555j94f NDI 555j94f CATORI 555j94f I 555j94f BI 555j94f OLOGI 555j94f CI 555j94f SI 555j94f STAREA ECOLOGI 555j94f CA IN ANUL 2007

Nr. crt.	Cursul de apa	Sectiunea	Program monitorizare	Clasa de calitate (Ordinul 161/ 2006)
				Fizico - chimic						Biologic
				RO	N	GM	M	P	Incadraea generala	Incadraea generala	Starea ecologica
1.	Raul BI 555j94f STRI 555j94f TA	FRUMOSU*	S	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
		STRAJA*	S	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
		PI 555j94f ATRA NEAMT*	S, ZV	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	buna
		ROZNOV*	S,O, ZV	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	buna
		FRUNZENI 555j94f *	S, ZV	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
		ZANESTI 555j94f (UHE)**	S, ZV	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
	Raul OZANA	BOBOI 555j94f ESTI 555j94f *	S	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
		DUMBRAVA*	S	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	buna
	Raul MOLDOVA	TI 555j94f MI 555j94f SESTI 555j94f *								I 555j94f I 555j94f	buna
		ROMAN*	S,O, ZV	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f I 555j94f	moderata
	Raul SI 555j94f RET	LUTCA*	S	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f I 555j94f	moderata
	Raul BI 555j94f CAZ	BI 555j94f CAZ CHEI 555j94f *	S	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
		BI 555j94f CAZ AVAL*	S	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	buna
	Raul BI 555j94f STRI 555j94f CI 555j94f ORA	BI 555j94f STRI 555j94f CI 555j94f ORA *	S, P	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
	Paraul SCHI 555j94f TU	DURAU*	S, P	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
	Raul CRACAU	SLOBOZI 555j94f A*	S, ZV	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
	Raul CUEJDI 555j94f U	P. NEAMT**	S, ZV	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	buna
	Pr. PI 555j94f ETROSU	am. loc GADI 555j94f NTI 555j94f *	R	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
	Pr. DOAMNA	am. loc. DOAMNA*	R, ZV	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	foarte buna
	Pr. BOULET	am. loc. MI 555j94f TOCU *	R, ZV	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f	I 555j94f I 555j94f	I 555j94f	foarte buna

Nota:

1. Din punct de vedere biologic suplimentar fata de Manualul de operare pe raul Moldova a fost monitorizata si sectiunea Timisesti.

2. Incadrarea generala si stabilirea saarii ecologice in raport cu indicatorii biologici s-a facut dupa valoarea indecelui saprob calculat pentru:

* macrozoobentos,
** fitoplancton.

Macheta 9

CARACTERI 555j94f ZAREA GENERALA A CALI 555j94f TATI 555j94f I 555j94f APEI 555j94f PE TRONSOANE DE RAU IN ANUL 2007

Cursul de apa

Tronsonul

Lung. (km)

Clasa de calitate si starea ecologica Ordinul 161/2006

Fizico – chimic

Biologic

Starea ecologica

I 555j94f

I 555j94f I 555j94f

I 555j94f I 555j94f I 555j94f

I 555j94f V

V

I 555j94f

I 555j94f I 555j94f

I 555j94f I 555j94f I 555j94f

I 555j94f V

V

foarte buna

buna

moderata

proa sta

foarte prosta

Bistrita

Bovinari – Frumosu

Frumosu – Straja

Straja – P. Neamt

P. Neamt – Roznov

Roznov – Frunzeni

Bistrita

Lungime Totala

Canal UHE

P. Neamt – Zanesti

Ozana

I 555j94f zvoare – Boboiesti

Boboiesti – Dumbrava

Dumbrava – confluenta

Ozana

Lungime Totala

Moldova

Timisesti-Roman -confluenta

Moldova

Lungime totala

Siret

I 555j94f ntrare jud. – Lutca –confl.

Siret

Lungime totala

Bicaz

I 555j94f zv.-Bicaz Chei

Bicaz Chei-Bicaz Aval

Bicaz

Lungime Totala

Bistricioara

intre jud. -Bistricioara-conf.

Bistricioara

Lungime totala

Schitu

I 555j94f zv.-Durau – confluenta

Cracau

I 555j94f zv.- Slobozia – confluenta

Cuejdiu

I 555j94f zv.- P.Neamt – confluenta

pr. Pietrosu

am. loc.Gadinti

pr. Doamna

am. loc. Doamna

pr. Boulet

am. loc. Mitocu Balan

LUNGI 555j94f MI 555j94f DE RAU CONTROLATE - km 452 227,5 182,5 42 - - 271,5 106,5 74 - - 271,5 106,5 74 - - 50,3 40,4 9,3 - - 60,0 23,6 16,4 - - 60,0 23,6 16,4 - - %

LUNGI 555j94f MEA RETELEI 555j94f HI 555j94f DRO - km 2130 1905,5 182,5 42 - - 1949,5 106,5 74 - - 1949,5 106,5 74 - - jud. NEAMT % 89,5 8,6 1,9 - - 91,5 5,0 3,5 - - 91,5 5,0 3,5 - -

1. Raul Bistrita

Raul izvoraste din muntii Rodnei, judetul Suceava si strabate judetul Neamt pe o lungime de 118 Km, avand suprafata bazinului hidrografic de 3678,0 km².

Sectiunile de supraveghere stabilite pe acest rau sunt: Frumosu, Straja, Piatra Neamt, Roznov, Frunzeni si Zanesti (canal UHE).

In anul 2007, monitorizarea calitatii apei ecosistemelor acvatice lotice (rauri) s-a realizat pe baza indicatorilor fizico-chimici generali analizati si a componentelor biotice: fitoplancton, microfitobentos si macronevertebrate bentice.

Pentru fiecare componenta biotica s-au analizat urmatorii indici ecologici: componenta taxonomica, densitate, abundenta, dominanta, indice saprob (dupa metoda Pantle-Buck modificata) si prezenta taxonilor sensibili la impact antropic (zoobentos). Frecventa de monitorizare a parametrilor biologici a fost semestriala in sectiunile Bistrita – Frumosu, Straja si Piatra Neamt, iar in arealele Bistrita – Roznov, Frunzeni si Zanesti (canal UHE) au fost prelevate probe de trei ori pe an. Conform Manualului de Operare, indicatorii biologici stabiliti pentru tronsonul Frumosu-Frunzeni au fost: fitobentos si zoobentos pentru sectiunile Bistrita - Frumosu si Bistrita - Roznov, fitoplancton si zoobentos pentru Bistrita-Straja, Piatra Neamt, Frunzeni, iar in cazul arealului Bistrita-Zanesti (canal UHE) au fost prelevate doar probe de fitoplancton.

Date privind dinamica valorilor indicatorilor biologici din raul Bistrita, in anul 2007, conspectul algofloristic si lista speciilor organismelor zoobentonice.

Anexa 1 Conspectul algofloristic din raurile si sectiunile de control investigate

Sectiunile de control:

1. Bistrita-Frumosu;

2. Bistrita-Straja;

3. Bistrita-Piatra Neamt;

Bistrita-Roznov;

5. Bistrita-Frunzeni;

6. Bistrita-Zanesti (canal UHE);

7. Ozana-Boboiesti;

8. Ozana-Dumbrava;

9. Moldova-Timisesti;

10. Moldova-Roman;

11. Siret-Lutca;

12. Bicaz-Bicaz Chei;

13. Bicaz-Aval Bicaz;

1 Schitu-Durau;

15. Bistricioara-Amonte Capu Corbului;

16. Bistricioara-Bistricioara;

17. Putna-Tulghes;

18. Cuiejdiu-Piatra Neamt;

19. Cracau-Slobozia;

20. Doamna-Amonte sat Doamna;

21. Boulet-Amonte sat Mitocu Balan;

22. Pietros-Amonte sat Gadinti

Nota: a. fitoplancton; b. fitobentos

Anexa 2: Lista speciilor de organisme zoobentonice si distributia acestora in raurile si sectiunile de control investigate

Sectiunile de control:

1. Bistrita-Frumosu;

2. Bistrita-Straja;

3. Bistrita-Piatra Neamt;

Bistrita-Roznov;

5. Bistrita-Frunzeni;

6. Bistrita-Zanesti (canal UHE);

7. Ozana-Boboiesti;

8. Ozana-Dumbrava;

9. Moldova-Timisesti;

10. Moldova-Roman;

11. Siret-Lutca;

12. Bicaz-Bicaz Chei;

13. Bicaz-Aval Bicaz;

1 Schitu-Durau;

15. Bistricioara-Amonte Capu Corbului;

16. Bistricioara-Bistricioara;

17. Putna-Tulghes;

18. Cuiejdiu-Piatra Neamt;

19. Cracau-Slobozia;

20. Doamna-Amonte sat Doamna;

21. Boulet-Amonte sat Mitocu Balan;

22. Pietros-Amonte sat Gadinti

Lista prescurtarii numelui autorilor

Sectiunea de control	Data	Fitoplancton		Fitobentos		Zoobentos
		Nr. taxoni	ex/l	Nr. taxoni	ex/m2	Nr. taxoni	ex/m2
Frumosu
Media
Straja
Media
Piatra Neamt
Media
Roznov
Media
Frunzeni
Media
Zanesti (canal UHE)
Media

Tabel nr.1 Dinamica valorilor indicatorilor biologici din sectiunile de monitorizare a calitatii apei raului Bistrita, in anul 2007

Grupa sistematica	Frumosu	Straja	Piatra Neamt	Roznov	Frunzeni	Zanesti (canal UHE)
FI 555j94f TOPLANCTON
CYANOPHYTA
CHRYSOPHYTA
BACI 555j94f LLARI 555j94f OPHYTA
PYRROPHYTA
CHLOROPHYTA
EUGLENOPHYTA
ALGE BENTONI 555j94f CE
CYANOPHYTA
BACI 555j94f LLARI 555j94f OPHYTA
CHLOROPHYTA
EUGLENOPHYTA
MACROZOOBENTOS
GASTROPODA
OLI 555j94f GOCHAETA
HI 555j94f RUDI 555j94f NEA
CRUSTACEA
EPHEMEROPTERA
ODONATA
PLECOPTERA
TRI 555j94f CHOPTERA
DI 555j94f PTERA

Tabel nr. 2 Abundenta numerica (%) pe grupe taxonomice a fitoplanctonului, algelor bentonice si macrozoobentosului din raul Bistrita, in anul 2007

Tabel nr. 3 Dinamica valorilor indicelui saprob si starea ecologica a apei raului Bistrita, in anul 2007

Variatia indicelui saprob, calculat la macrozoobentos, pe raul bistrita, in anul 2007

Sectiunea Frumosu – caracterizeaza tronsonul de rau Bovinari (judetul Suceava) - Frumosu, in lungime totala de 23 km, din care 18 km sunt pe teritoriul judetului Neamt, fiind situata la o distanta de 142 km de izvor, la altitudinea de 610 m, latitudinea de 47° 09^/, longitudinea de 25°52^/, latimea medie de 52 m, adancimea medie de 1,27 m.

Consideratii geologice: in aceasta sectiune, raul Bistrita strabate depozitele Flisului intern – Stratele de Bistra. Litologic, stratele sunt alcatuite in bancuri de 1-2 m, sisturi argiloase, argile, marne si conglomerate. Patul albiei este constituit din depozite aluvionare de varsta hologena alcatuite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri.

Cantitatea medie anuala de precipitatii a fost de 799,4 mm, iar temperatura media anuala a aerului inregistrata a fost de 9,2 °C.

Concetratiile medii anuale inregistrate pentru indicatorii grupelor RO, N, GM, M si P se inscriu in clasa I 555j94f de calitate.

Acest tronson de rau este caracterizat printr-un grad de mineralizare redus.

In ceea ce priveste substantele prioritare/periculoase PP, valorile concentratiilor inregistrate pentru toti indicatorii analizati s-au incadrat in limitele standardelor de calitate, ceea ce evidentiaza o starea chimica buna.

Algele bentice, determinate in intervalul aprilie - august, totalizeaza 34 taxoni, ce apartin grupelor sistematice: CYANOPHYTA - 2, BACI 555j94f LLARI 555j94f OPHYTA - 48, CHLOROPHYTA - 1, si EUGLENOPHYTA - 1. Numarul taxonilor inregistreaza valori asemanatoare in cele doua campanii de prelevare.

Sub aspect cantitativ, asociatia fitobentonica inregistreaza valori duble in luna august, comparativ cu aprilie. Abundenta numerica a algelor releva dominanta diatomeelor care reprezinta peste 92,31% din totalul acestora.

Speciile dominante sunt: Achnanthes minutissima, Ceratoneis arcus var. linearis, Diatoma elongatum var. tenue si Navicula cryptocephala. Valoarea medie a indicelui saprob de 1,55 corespunde clasei I 555j94f de calitate, caracterizand zona ca fiind oligo-beta mezosaproba cu o stare ecologica foarte buna.

Macronevertebratele bentonice cuprind in structura specifica 13 taxoni: OLI 555j94f GOCHAETA-1, CRUSTACEA-1, EPHEMEROPTERA-2, PLECOPTERA-3, TRI 555j94f CHOPTERA-2 si DI 555j94f PTERA- Lista speciilor este redata in Anexa 2. In structura zoobentosului intalnim 7 taxoni sensibili. Numarul organismelor zoobentonice creste de la 117 (aprilie) la 156 ex/m² (august). Dominante, pe toata perioada investigata, sunt dipterele (30,77%), urmate de plecoptere (23,09%), iar in proportii identice efemeropterele si trihopterele (15,38%) si oligochetele si crustaceele (7,69%). Speciile dominante sunt: Baetis rhodani, Hydropsyche instabilis si Eukiefferiella spp.

I 555j94f ndicele saprob (valoarea medie de 1,7) include biotopul in clasa I 555j94f de calitate, indicand o stare ecologica foarte buna.

In concluzie, calitatea apei raului pe tronsonul Bovinari - Frumosu in raport cu indicatorii generali (chimici si biologici) corespunde clasei I 555j94f de calitate, stare chimica buna si o stare ecologica foarte buna .

Sectiunea Straja – delimiteaza tronsonul de rau Frumosu – Straja, in lungime de 52 km, situata la o distanta de 194 km de izvor, altitudinea de 380 m, latitudinea 46°54^/, longitudinea 26°11^/. Latimea medie a raului este de 32 m, iar adancimea de 0,36 m.

Cantitatea medie anuala de precipitatii a fost de 884,6 mm. Temperatura medie anuala a aerului inregistrata in aceasta zona a fost de 9,5 °C.

Consideratii geologice: raul strabate depozitele Flisului extern, Unitatea de Tarcau - Stratele de Straja, alcatuite din argile, marme argiloase, calcare, gresii calcaroase, gresii silicioase. Patul albiei este constituit din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri de varsta holocen superior.

Aceasta sectiune de control monitorizeaza calitatea cursului natural al raului Bistrita, aval de evacuarea statiei de epurare a orasului Bicaz. Tronsonul monitorizat este reprezentat cu preponderenta de apele raurilor Bicaz si Tarcau, raul Bistrita fiind barat de acumularea I 555j94f zvorul Muntelui. Calitatea apei raului nu a suferit modificari semnificative fata de sectiunea din amonte.

Concetratiile medii anuale inregistrate pentru indicatorii grupelor RO, N, GM, M si P s-au incadreat in clasa I 555j94f de calitate. Comparativ cu sectiunea Frumosu, gradul de mineralizare este mai ridicat, datorita aportului ridicat de saruri solubile ale celor doi afluenti comparativ cu raul Bistrita.

Substantele prioritare/periculoase PP au inregistrat pentru toti indicatorii analizati valori care s-au incadrat in limitele standardelor de calitate, evidentiind o starea chimica buna.

Conspectul algofloristic planctonic contine 36 taxoni, din care 33 sunt diatomee, 2 cianofite si 1 clorofita. Atat numarul de taxoni, cat si numarul de alge inregistreaza o crestere usoara din aprilie (21, respectiv 1.370.000 ex/l) spre august (29, respectiv 1.379.500 ex/l). Abundente numeric sunt diatomeele care inregistreaza proportii de peste 91 % din totalul numeric. Dominante sunt diatomeele: Achnanthes minutissima, Diatoma elongatum var. tenue, Gomphonema olivaceum, Navicula cryptocephala var. intermedia.

I 555j94f ndicele saprob in valoare medie de 1,69 incadreaza sectiunea in clasa I 555j94f de calitate, nivel de saprobitate oligo-beta mezosaprob si din punct de vedere ecologic starea de calitate a apei este foarte buna.

Macronevertebratele bentonice insumeaza 24 specii, din care: oligochete-1, crustacee-2, efemeroptere-7, plecoptere-3, trihoptere-3 si diptere-8. Numarul de taxoni creste de la 14 (aprilie) la 18 (august).

Deasemenea, zoobentosul creste si din punct de vedere numeric din primavara spre vara, de la 183 la 572 ex/m². Pe toata perioada investigata, abundenta numerica indica dominanta dipterelor, urmate de efemeroptere, plecoptere, trihoptere, crustacee si oligochete. Ca specii dominante amintim: Cheumatopsiche lepida, Ecdyonurus picteti, Eukiefferiella gracei, Hydropsyche pellucidula..

I 555j94f ndicatorii biologici au determinat un indice saprob in medie de 1,73 ce corespunde clasei I 555j94f de calitate a apei, zonei oligo-beta mezosaproba, indicand o stare ecologica foarte buna.

In concluzie, calitatea apei raului pe tronsonul Frumosu-Straja in raport cu indicatorii generali (chimici si biologici) corespunde clasei I 555j94f de calitate, stare chimica buna si o stare ecologica foarte buna .

Sectiunea Piatra Neamt - este stabilita la iesirea din lacul Reconstructia si monitorizeaza cu frecventa trimestriala calitatea unui tronson de 18 km (Straja – Piatra Neamt).

Sectiunea se afla pe firul amenajarilor hidroenergetice. Caracteristicile fizico–chimice determinate sunt comparabile cu cele regasite in sectiunea Frumosu, unele modificari care apar datorandu-se afluentilor si conditiilor geologice specifice fondului natural.

I 555j94f ndicatorii grupelor RO, N, GM, M si P au prezentat concetratii medii anuale care s-au incadrat in clasa I 555j94f de calitate.

Substantele prioritare/periculoase PP, au inregistrat pentru toti indicatorii analizati valori care s-au incadrat in limitele standardelor de calitate, evidentiind o starea chimica buna.

Spectrul algoflorei planctonice insumeaza 25 de taxoni, din care: BACI 555j94f LLARI 555j94f OPHYTA-22 si PYRROPHYTA-3. Numarul taxonilor scade din primavara spre vara, precum si densitatea numerica (1.035.000 ex/l in aprilie la 415.500 ex/l in august).

Abundenta numerica releva dominanta diatomeelor in proportie de 88%. Bine reprezentate numeric sunt speciile: Achnanthes minutissima,Cyclotella ocellata, Cyclotella sp.,Diatoma elongatum var. tenue.

Speciile indicatoare de saprobitate au determinat un indice saprob in valoare medie de 1,18 corespunzator clasei I 555j94f de calitate, nivel oligosaprob si starii ecologice foarte buna.

Zoobentosul cuprinde urmatoarele grupe: GASTROPODA-3, OLI 555j94f GOCHAETA-2, HI 555j94f RUDI 555j94f NEA-4, CRUSTACEA-2, EPHEMEROPTERA-2, TRI 555j94f CHOPTERA-3 si DI 555j94f PTERA-7. Din totalul de 23 taxoni, doar 2 sunt sensibili la modificarile factorilor de mediu. Numarul taxonilor zoobentonici inregistreaza o crestere redusa din primavara spre vara. Acelasi sens de evolutie semnalam si in ceea ce priveste dezvoltarea cantitativa a organismelor zoobentonice, de la 498 la 668 ex/m².

Referitor la abundenta numerica a macronevertebratelor bentonice, dipterele inregistreaza valori de 30,43%, hirudineele 17,39%, gastropodele si trihopterele proportii egale de 13,04%, iar oligochetele, crustaceele si efemeropterele valori de 8,70%. Dintre speciile dominante mentionam: Dina lineata, Eukiefferiella gracei, Rivulogammarus balcanicus, Seratella ignita.

I 555j94f ndicele saprob mediu de 1,91 include sectiunea in clasa a I 555j94f I 555j94f -a de calitate, indicand o stare ecologica buna.

Incadrarea generala pe acest tronsonul dupa indicatorii chimici este in clasa a I 555j94f a de calitate, stare chimica buna iar dupa elementele biologice in clasa a I 555j94f I 555j94f a de calitate si stare ecologica buna.

Sectiunea Roznov – situata la o distanta de 15 km de Piatra Neamt, a fost supravegheata cu o frecventa trimestriala prin monitoringul de supraveghere si zilnic prin cel operational. Calitatea apei raului din aceasta sectiune este influentata de ponderea impactului statiei de epurare a orasului Piatra Neamt.

Consideratii geologice: raul strabate zona estica a depozitelor de molasa (Unitatea Pericarpatica) de varsta miocena, reprezentata prin marne nisipoase cenusii, marne argiloase, gresii, calcaroase, micacee, nisipuri grezoase, gipsuri mari rosii.

Peste fundamentul miocen stau depozite de varsta cuaternara reprezentate prin formatiuni aluvionare ale Bistritei constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri cu granulometrie variata.

Nisipurile si pietrisurile reprezinta aluviuni recente ale raului Bistrita, fiind constituite atat din material transportat din zona montana (cuart, sisturi cristaline, calcare, material eruptiv) cat si din remanieri ale pietrisurilor si ale bolovanisurilor din depozitele de varsta holocen superiori.

Concetratiile medii anuale inregistrate la indicatorii grupelor RO, GM, M si P s-au incadrat in clasa a I 555j94f a.

In aceasta sectiune, receptarea efluentului statiei de epurare orasenesti insuficient epurat a condus la o impurificare de tip menajer, reflectata prin modificari inregistrate la indicatorii din grupa nutrientilor N - amoniu, azotiti, fosfor. Concentratiile determinate la acesti indicatori s-au incadrat in clasa a I 555j94f I 555j94f - a.

Concentratiile inregistrate la substantele prioritare/periculoase - PP analizate s-au incadrat in standardele de calitate relevand o stare chimica buna.

Fitobentosul a inventariat 67 specii ce apartin: cianofitelor (6), diatomeelor (45), clorofitelor (15) si euglenofitelor (1). Curba de evolutie atat a numarului de taxoni cat si a densitatii numerice este aceeasi, inregistrandu-se maxime in luna octombrie (42, respectiv 1.500.961.000 ex/m²).

Pe toata perioada investigata majoritare sunt diatomeele peste 67 %, celelalte grupe de alge fiind reduse numeric. Speciile dominante sunt: Cymbella ventricosa, Navicula crypthocephala, Navicula cryptocephala var. intermedia, Synedra vaucheriae..

I 555j94f ndicele saprob (2,12) inscrie sectiunea in clasa a I 555j94f I 555j94f -a de calitate (nivel beta mezosaprob).

Macronevertebratele bentonice cuprinde 25 specii, dintre care: 2 gastropode, 2 oligochete, 4 hirudinee, 1 crustacee, 2 efemeroptere, 2 odonate, 5 trihoptere si 7 diptere. In structura acestei formatiuni s-a determinat un numar de 3 specii sensibile. Numarul taxonilor este identic in toate cele trei date de prelevare. Dezvoltarea cantitativa a acestor organisme pune in evidenta un minim cantitativ in luna aprilie (738 ex/m²) si un maxim in octombrie (1788 ex/m²). Se remarca prezenta tuturor grupelor sistematice, dintre care dominante sunt dipterele. Speciile bine reprezentate numeric sunt: Asellus aquaticus, Eukiefferiella gracei, Hydropsyche pellucidulla, Cricotopus spp.

I 555j94f ndicele saprob mediu de 2,14 include sectiunea in clasa a I 555j94f I 555j94f -a de calitate (nivel beta-mezosaprob), indicand o stare ecologica buna.

Incadrarea generala a apei raului pe tronsonul Piatra Neamt - Roznov dupa indicatorii generali (chimici si biologici) este in clasa
a I 555j94f I 555j94f –a, stare chimica buna si o stare ecologica buna.

Sectiunea Frunzeni – situata la limita cu judetul Bacau, la circa 18 km aval de sectiunea Roznov, la altitudinea de 230 m, latitudinea 46°44^/si 26°38^/ longitudine. Latimea medie a apei este de 28,0 m, iar adancimea medie de 0,35 m.

Consideratii geologice: raul strabate zona estica a depozitelor de molasa (Unitatea Pericarpatica) de varsta miocena, reprezentata prin marne nisipoase cenusii, marne argiloase, gresii calcaroase micacee, nisipuri grezoase, gipsuri mari rosii.

Peste fundamentul miocen stau depozite de varsta cuaternara reprezentate prin formatiuni aluvionare ale Bistritei constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri cu granulometrie variata.

Nisipurile si pietrisurile reprezinta aluviuni recente ale raului Bistrita, fiind constituite atat din material transportat din zona montana (cuart, sisturi cristaline, calcare, material eruptiv) cat si din remanieri ale pietrisurilor si ale bolovanisurilor din depozitele de varsta holocen superiori.

Cantitatea medie anuala de precipitatii a fost de 673 mm iar temperatura aerului, media anuala inregistrata fost de 10,1 °C.

Concetratiile medii anuale inregistrate pentru indicatorii grupelor RO, GM, M si P s-au incadrat in clasa I 555j94f de calitate.

Grupa N este caracterizata de cresterea concentratiei indicatorului amoniu de la Roznov spre Frunzeni, fara ca pe acest tronson sa existe o sursa punctiforma de impurificare. Daca in sectiunea Roznov nutrientii s-au inscris in clasa a I 555j94f I 555j94f -a, in sectiunea Frunzeni concentratiile medii inregistrate s-au incadrat in clasa a I 555j94f I 555j94f I 555j94f -a.

Valorile ridicate inregistrate sunt urmare a receptarii freaticului impurificat cu ionii amoniu, azotiti, azotati rezultati din activitatile desfasurate in timp pe platforma chimica Savinesti.

Concentratiile inregistrate la substantele prioritare/periculoase - PP analizate s-au incadrat in standardele de calitate indicand o stare chimica buna.

Conspectul algofloristic planctonic totalizeaza 54 specii distribuite astfel: CYANOPHYTA-2, BACI 555j94f LLARI 555j94f OPHYTA-37, PYRROPHYTA-1, CHLOROPHYTA-12 si EUGLENOPHYTA-2. Microflora algala plantonica variaza de la o luna la alta in limite restranse, atat ca numar de taxoni, cat si ca densitate numerica.

Abundenta numerica a algelor, din primavara spre toamna, este in favoarea diatomeelor (peste 68%), iar celelalte grupe au inregistrat densitati reduse. Bine reprezentate numeric sunt speciile: Cymbella ventricosa, Gomphonema parvulum, Navicula cryptocephala, Navicula radiosa, Nitzschia sp.

Bioindicatorii saprobi au condus la un indice saprob mediu de 1,58, fapt ce include acest ecotop in clasa a I 555j94f de calitate, nivel
oligo-beta mezosaprob si stare ecologica foarte buna.

Macronevertebratele bentonice insumeaza 25 taxoni ce apartin urmatoarelor grupe: GASTROPODA-1, OLI 555j94f GOCHAETA-2, HI 555j94f RUDI 555j94f NEA-2, CRUSTACEA-2, EPHEMEROPTERA-3, TRI 555j94f CHOPTERA-7 si DI 555j94f PTERA-8. Dintre acestia, 4 specii sunt sensibile la variatiile bruste ale conditiilor de mediu si la intensitatea impactului antropic. Numarul taxonilor determinati in perioada aprilie - octombrie nu variaza in limite mari, in schimb densitatea numerica a organismelor zoobentonice inregistreaza valoarea maxima in sezonul estival (1244 ex/m²).

Abundenta numerica releva dominanta dipterelor (32%), urmate de trihoptere (28%), efemeroptere (12%), crustacee, hirudinee, oligochete (8%) si gastropode (4%). Dintre acestea, dominante sunt speciile: Eukiefferiella gracei, Glossosoma conformis, Hydropsyche pellucidulla, Rivulogammarus balcanicus

I 555j94f ndicele saprob in valoare medie de 1,79 include acest areal in clasa I 555j94f de calitate si indica o stare ecologica foarte buna.

In conluzie, pe tronsonul Roznov - Frunzeni incadrarea generala dupa indicatorii chimici este in clasa a I 555j94f I 555j94f I 555j94f a de calitate, stare chimica buna iar dupa elementele biologice in clasa I 555j94f de calitate si stare ecologica foarte buna.

Sectiunea Zanesti - este situata pe cursul amenajat al raului Bistrita, canal U.H.E. si monitorizeaza impactul efluentului platformei chimice Savinesti - Roznov asupra calitatii apei.

In anul 2007, au fost inregistrate concetratii medii anuale care s-au incadrat in clasa I 555j94f de calitate la indicatorii grupelor RO, N, GM, M si P iar la substantele prioritare/periculoase valori care indica o stare chimica buna.

Structura calitativa a algoflorei planctonice determinata in intervalul aprilie - octombrie cuprinde 33 de specii din care: crisofite-1, diatomee-27, pirofite-4 si clorofite -1. Numarul taxonilor si densitatea numerica evidentiaza o scadere din aprilie spre august, dupa care o crestere spre octombrie. Valorile maxime s-au inregistrat in luna aprilie (21 taxoni si respectiv 1.120.000 ex/l).

Abundenta numerica exprimata in functie de gradul dezvoltarii numerice a populatiilor algale, releva o contributie importanta a diatomeelor (peste 80%). Speciile dominante sunt: Fragilaria crotonensis, Fragilaria intermedia, Cyclotella ocellata, Cyclotella sp..

I 555j94f ndicele saprob mediu de 1,08, corespunde clasei I 555j94f de calitate si indica o stare ecologica foarte buna.

Incadrarea generala pe tronsonul de canal situat aval de hidrocentrala Roznov I 555j94f I 555j94f unde se afla gura de evacuare D4 pana la limita de judet (8 km) si pe tronsonul situat amonte, intre Piatra Neamt si Roznov I 555j94f I 555j94f (10 km) este in clasa a I 555j94f -a de calitate dupa indicatorii chimici si biologici, stare chimica buna si o stare ecologica foarte buna.

In concluzie, starea calitatii apei raului Bistrita in anul 2007 conform Ordinului 161/2006 este urmatoarea:

1. Din punct de vedere fizico-chimic: incadrarea este in clasa I 555j94f de calitate pe tronsoanele Bovinari – Frumosu, Frumosu – Straja, Straja – Piatra Neamt si canal – UHE; clasa a I 555j94f I 555j94f –a de calitate pe tronsonul P. Neamt – Roznov si clasa a I 555j94f I 555j94f I 555j94f a pe tronsonul Roznov – Frunzeni.

2. Din punct de vedere biologic: dupa valorile medii ale indicelui saprob a macrozoobentosului: clasa I 555j94f - sectiunile Frumosu, Straja si Frunzeni; clasa a I 555j94f I 555j94f -a - sectiunile Piatra Neamt si Roznov iar dupa valorile medii ale indicelui saprob a fitoplanctonului clasa I 555j94f de calitate - sectiunea Zanesti (canal UHE).

3. Din punct de vedere ecologic: stare ecologica foarte buna in sectiunile Frumosu, Straja, Frunzeni si Zanesti (canal UHE) si stare ecologica buna in sectiunile Piatra Neamt si Roznov (macheta 8 si macheta 9).

Raul Ozana (Neamt)

Raul Ozana izvoraste din versantul de est al Culmii Stanisoarei, are lungimea de 56 km de la izvoare pana la varsarea sa in raul Moldova. Este monitorizat in doua sectiuni de supraveghere Boboiesti si Dumbrava.

In anul 2007, pentru aprecierea calitatii apei raului Ozana din punct de vedere biologic, au fost prelevate probe de fitobentos si zoobentos. Datele calitative si cantitative privind indicatorii biologici analizati sunt redate in tabele 4, 5, 6 si figura 1

Tabel nr. 4 Dinamica valorilor indicatorilor biologici din sectiunile de monitorizare a calitatii apei raului Ozana, in anul 2007

Tabel nr. 5 Abundenta numerica (%) pe grupe taxonomice a fitoplanctonului, algelor bentonice si macrozoobentosului din raul Ozana, in anul 2007

Tabel nr. 6 Dinamica valorilor indicelui saprob si starea ecologica a apei raului Ozana, in anul 2007

Figura 14 Variatia indicelui saprob la macrozoobentos pe raul Ozana, in anul 2007

Sectiunea Boboiesti, amplasata la o distanta de 7 km de la izvor, la altitudinea de 1027 m, intr-o zona in care influenta antropica este redusa ceea ce reflecta conditiile naturale .

Cantitatea medie anuala de precipitatii a fost de 887,1 mm iar temperatura aerului, media anuala inregistrata fost de 9,0 °C.

Consideratii geologice, strabate depozitele Flisului extern, Unitatea de Tarcau constituita litologic din gresii, calcare grezoase, calcare si marne. Albia raului este alcatuita din aluviuni de varsta cuaternara reprezentate prin nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri constituite din elemente transportate din amonte, cat si din material autohton.

Concetratiile medii anuale inregistrate la indicatorii grupelor RO, N, GM, M si P s-au incadrat in clasa a I 555j94f a de calitate, valorile reflecta conditiile naturale fata de care se raporteaza impactul antropic exercitat asupra raului. I 555j94f ndicatorii GM prezinta un continut moderat de saruri datorita conditiilor geologice naturale.

Concentratiile inregistrate la substantele prioritare/periculoase - PP s-au incadrat in standardele de calitate relevand o stare chimica buna.

In sectiunea Boboiesti, spectrul algofloristic bentonic (Anexa 1) contine 46 taxoni ce apartin cianofitelor (2) si diatomeelor (43); fauna bentonica este formata din 21 specii, dintre care: oligochete-2, crustacee-1, efemeroptere-7, plecoptere-4, trihoptere-4 si diptere-3.

Conspectul speciilor de macronevertebrate bentonice este prezentat in Anexa 2.

In structura zoocenozei bentale s-au identificat 12 taxoni sensibili la influenta antropica. Numarul speciilor fitobentonice si a organismelor zoobentonice variaza in limite restranse din iunie spre august, spre deosebire de densitatea numerica, care prezinta valori maxime in luna august, cazul algelor bentonice (230.528.500 ex/m²) si in luna iunie,cazul macrozoobentosului (272 ex/m²).

Abundenta numerica a formatiunilor biocenotice este dominat de diatomee in cazul fitobentosul , iar in structura macronevertebratelor bentonice sunt prioritare efemeropterele, urmate de plecoptere si trihoptere, organisme sensibile la variatiile oxigenului din masa apei. Dintre algele bentonice, dominante sunt: Achnanthes minutissima, Cocconeis pediculus, Gomphonema olivaceum, Navicula cryptocephala, Navicula gracilis; dintre organismele zoobentonice: Baetis rhodanii, Ecdyonurus venosus, Gammarus balcanicus, Rhitrogena semicolorata.

Valorile medii ale indicelui saprob pentru ambele componente biotice corespund clasei I 555j94f de calitate, indicand o stare ecologica foarte buna, fapt ce confirma impurificarea redusa a acestui areal.

Incadrarea generala a raului de la izvoare pana la sectiunea Boboiesti este in clasa a I 555j94f -a de calitate, stare chimica buna si o stare ecologica foarte buna.

Sectiunea Dumbrava caracterizeaza tronsonul de rau situat aval de orasul Targu Neaamt pana la confluenta cu raul Moldova, in lungime de 47,5 km. Aceasta sectiune monitorizeaza impactul surselor difuze de poluare, cat si impactul evacuarii efluentului insuficient epurat al statiei orasenesti, ca sursa punctiforma de impurificare.

Sectiunea Dumbrava este situata la o distanta de 149 km de izvor, la altitudine de 290 m, latitudine 47°12 ^’ si longitudine 26°33 ^’. Latimea medie a apei este de 56 m, cu adancimea medie de 0,59 m. Cantitatea anuala medie de precipitatii este de 678,5 mm. Temperatura medie anuala a aerului inregistrata in aceasta zona a fost de 11,8 °C.

Consideratii geologice: Strabate platforma moldoveneasca in apropierea contactului cu zona de molasa. Lunca raului Ozana are o latime de circa 1 km, largindu-se odata cu iesirea din sectorul subcarpatic. Cuaternarul este reprezentat prin depozite pleistocen superioare si holocene ale luncii si teraselor. Litologic, pleistocenul superior este reprezentat prin prafuri, nisipuri prafoase si argile situate peste un orizont de pietrisuri cu nisipuri diferite, avand o grosime de 10 m. Depozitele holocene sunt alcatuite din pietrisuri si nisipuri, avand grosimi diferite cuprinse intre 4 –12 m.

Concetratiile medii anuale inregistrate la indicatorii grupelor RO, N, M si P s-au incadrat in clasa I 555j94f de calitate iar indicatorii grupei GM in clasa a I 555j94f I 555j94f a de calitate.

In general concentratiile inregistrate la majoritatea indicatorilor sunt mai mari fata de sectiunea din amonte, pe de o parte datorita conditiilor geologice naturale, pe de alta parte efluentului statiei de epurare orasanesti insuficient epurat.

Concentratiile inregistrate la substantele prioritare/ periculoase - PP s-au incadrat in standardele de calitate relevand o stare chimica buna.

In aceasta sectiune, structura calitativa (Anexa 1) se prezinta astfel: algocenoza bentica insumeaza 53 specii, dintre care cianofite-2, diatomee-42 si clorofite-9; zoobentosul inventariaza 21 unitati taxonomice: oligochete-1, hirudunee-2, crustacee-1, hidracarine-1, efemeroptere-7, trihoptere-2 si diptere-7. Numarul taxonilor sensibili se reduce fata de sectiunea din amonte la 5.

In cazul ambilor indicatori analizati (fitobentos si zoobentos) se constata in luna august un minim atat in ceea ce priveste numarul de taxoni (22, respectiv 7), cat si densitatea numerica (3296000, respectiv 72 ex/m²).

Analiza abundentei numerice pe grupe sistematice a celor doua componente biologice releva predominanta diatomeelor in fitobentos, iar in fauna bentonica a efemeropterelor si dipterelor. Speciile bine dezvoltate numeric sunt: Achnanthes minutissima, Diatoma vulgare, Navicula cryptocephala, Nitzschia sp., Nitzschia palea, Synedra vaucheriae – microfitobentos; Hydropsyche angustipenniss, Hydropsyche pellucidula, Nais spp., Psychoda spp., - zoobentos. Valorile medii ale indicelui saprob a indicatorilor fitobentos si macronevertebrate incadreaza acest areal in clasei a I 555j94f I 555j94f -a de calitate si stare ecologica buna, ca urmare a impurificarii produse de descarcarea efluentului statiei de epurare orasenesti Targu Neamt.

Calitatea raului pe tronsonul Boboiesti - Dumbrava dupa indicatori generali se incadreaza in clasa a I 555j94f I 555j94f -a, stare chimica buna si o stare ecologica buna.

In concluzie, raul Ozana de la izvoare pana la confluenta cu raul Moldova dupa elementele chimice si biologice se incadreaza in clasa I 555j94f , stare chimica buna si o stare ecologica foarte buna in ecotopul Boboiesti si clasa a I 555j94f I 555j94f a, stare chimica buna si o stare ecologica buna in Dumbrava.

3. Raul Moldova

I 555j94f zvoraste din cristalinul versantului de est al masivului Giumalau. Strabate judetul Neamt pe o lungime de 70 km avand suprafata bazinului hidrografic de 2133 km².

Raul Moldova a fost monitorizat din punct de vedere chimic in sectiunea Roman si biologic in sectiunile Timisesti si Roman.

Rezultatele analizelor biologice calitative si cantitative privind fitoplanctonul si zoobentosul sunt prezentate tabelele 7, 8, 9 si figura 15, iar conspectul algofloristic si compozitia specifica a faunei bentonice sunt prezentate in Anexele 1 si 2.

Tabel nr. 7 Dinamica valorilor indicatorilor biologici din sectiunile de monitorizare a calitatii apei raului Moldova, in anul 2007