ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI
ARII PROTEJATE DIN ROMANIA DELTA DUNARII
REZERVATIA BIOSFEREI DELTEI DUNARII
Delta Dunarii este un complex de ecosisteme interconectate, dependente de regimul hidrologic al Dunarii.
Delta Dunarii este una din cele 3 rezervatii ale bisferei din Romania, cu o suprafata de 580.000 ha, aflata in partea de est a Europei. Din cele 580.000 ha, mai mult de jumatate (338.100 ha) apartine "Deltei Dunarii", iar restul este impartit intre zona inundabila din susul Dunarii (sectorul Isaccea-Tulcea 9.100 ha), complexul lagunar Razim-Sinoe 15215p158p (101.500 ha), fasia invecinata de la Marea Neagra (130.000 ha) pana la izobata de 20m, si Dunarea maritima intre Cotul Pisicii si Isaccea (1300 ha).
"Delta constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si caracteristici de stabilitate importante prin functiile sale: filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, rol de conservare a biosferei".
Delta Dunarii este cel mai nou si cel mai jos teritoriu al Romaniei, cu un relief in continua formare si remodelare. Este a doua delta ca marime din Europa. Altitudinea minima este de -36 m pe bratul Chilia si maxima de +13 m pe dunele de pe grindul Letea.
Principalele diviziuni ale Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii sunt:
In zona Deltei se gasesc peste 1200 de specii de copaci si plante. Are o bogata fauna ornitilogica, mai mult de 300 de specii printre care colonii de pelicani,si o bogata fauna ihtiologica, reprezentata de aproximativ100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii. In Delta pot fi intalniti pelicanul, califari rosii, dumbraveanca, vulturul codalb, egreta alba mare, lopatarul, acvila, listele, ratele salbatice, gasca de vara, rata pestrita, potarnichea, prepelita.
Dintre mamifere: mistretul, lupul, iepurele, pisica salbatica etc. se intalnesc multe animale iubitoare de apa: nurca, vidra, hermelina.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, obletul,morun, nisetru, pastruga,crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana.
Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata, delta fiin un adevarat paradis. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba,ulm,etc.). in padurile Letea si Caraoman se intalnesc liane sii vite salbatice.
Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse).
Vegetatia acvatica este dominata de nufarul alb si nufarul galben, precum si de stuf, papura, pipirig si rogoz care sunt specifice zonelor mlastinoase. Des intalnit este plaurul, o impletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice si mal sau chiar sol in formare ce alcatuieste chiar unele insule plutitoae.
La sfarsitul secolului XIX, populatia Deltei Dunarii era de 12.000 locuitori si inaintea celui de-al doilea razboi mondial populatia era de aproape 14.000 locuitori. In Rezervatia Biosferei Deltei, comunitatile umane sunt grupate in 27 asezari rurale si o asezare urbana Sulina, cu o populatie totala de 14.962 locuitori in 1996, din care 64.3% in asezarile rurale si 35.7% in Sulina. Sulina este cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina. Este orasul romanesc cu altitudinea cea mai mica 3,5m, este port de intrare a veselor maritime pe Dunare.
Voi prezenta structura etnica a populatiei din rezervatia Dunarii in 1992, aceasta era:
Procentul persoanelor angajate din cadrul populatiei active a Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (RBDD) era in 1996 de 86.6%.
Domeniile de activitate in care erau angajati oamenii erau:
In Delta Dunarii apar doua tipuri importante de ecosisteme: ecosisteme naturale sau ecosisteme partial modificate de catre om si ecosisteme antropice. Primul tip de ecosistem cuprinde 23 de tipuri de ecosisteme, insiruindu-se de pe bratele Dunarii pana pe plaja. Cel de-al doilea tip de ecosistem include numai 7 tipuri: terenuri agricole, zone impadurite, plantatii de plopi pe malurile fluviului, ferme piscicole si asezari, sate si orase.
I. Ecosistemele naturale sau partial modificate de catre om
Apele curgatoare:
Dunarea si principalele sale brate
Acest tip de cosistem cuprinde Dunarea si cele trei brate ale sale: Chilia, Sulina si Sf.Gheorge, impreuna cu ramurile secundare ale bratului Chilia: Tataru, Cernovca, Babina si Musura, si Garla Turceasca. Acestea sunt principalele artere hidrologice de circulatie, prin intermediul carora apa Dunarii este distribuita in aval de Ceatalul Chitila.
Apele dulci si statatoare:
Lacurile cu acvator sau schimbari active de apa: cele mai importante ape si complexe lacustre din Delta Dunarii care apartin acestui tip sunt: Furtuna, Matita, Babina, Isac, Puiu, Rosu.etc.
Lacuri cu schimbare redusa a apei, partial acoperite cu vegetatie plutitoare: Merheiul Mare, Merheiul Mic, Rosca, Nebunu, Raducu, Tatarul si altele.
Lacuri din interiorul polderelor, cu schimbare controlata a apei: lacurile Obretinul Mare, Dranov, Babadag, Cosna s.a.
Apele statatoare salcii si sarate:
Zonele marine de coasta:
Zonele umede:
padurile mixte de stejar
arbustii si vegetatia ierbacee
pajistile de pe campiile cu loess, campiile predeltaice
pajistile de stepa descompuse pe ramasitele de fosile
pajistile de pe digurile marine de altitudine mica
Dunele cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, acoperite in parte cu vegetatie: se regasesc pe digurile Letea si Caraoman.
Cordoanele litorale nisipoase slab consolidate;
I. Ecosistemele antropice
Zonele agricole si artificiale:
Polderele:
Prima zona de acest fel, Ostrovul Tataru se cunoaste īnca din 1939. Īn anii '60 arii imense au fost desecate si atasate. Īn 1990, polderele agricole totalizau 53.000 ha, din care numai 39.000 ha au ramas date īn folosinta: Pardina (27.000 ha), Sireasa (7.500 ha), Ostrovul Tataru (2.600 ha), Murighiol-Dunavat (2.540 ha), Tulcea-Nufaru (2.350 ha), Popina I (640 ha), Bestepe- Mahmudia (560 ha), Sulina (500 ha), Nufaru-Victoria (310 ha). Īn interiorul acestor poldere (neafectate de inundatii) īntinderi mari nu sunt utilizate pentru agricultura, si nici nu sunt reabilitate din punct de vedere ecologic.
Amenajarile silvice:
Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul anilor '60. procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American
Plantatiile de plopi de pe grindurile fluviale
Amenajarile
Polderele
Utilizarea terenului din RBDD (conform Legii 82/1993 privind Zonarea Ecologica)
Aria totala a rezervatiei 580.000 ha 100%
Zone protejate in intregime 50.600 ha 8.7%
Se regasesc in cele 18 localizari unde ecosistemele naturale sunt foarte putin deranjate, constituind adevarate "esantioane" pentru studiul stiintific si pentru conservarea biodiversitatii.
Zone tampon(din care zone tampon marine) 223.300 ha(103.000 ha)
Sunt stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrata si in mare, in fata gurilor Dunarii si complexului Razim-Sinoe, pentru a asigura atenuarea impactului antropic, sunt 13 zone tampon.
Zone economice(din care poldere agricole) 306.100ha(43.391 ha)
1. ferme piscicole 39.567 ha 12.9%
2.silvicultura 6.442 ha 2.1%
3.zone construite, proprietati private 27.243 ha 8.9%
4.zone propuse pentru reconstructie ecologica 11.425 ha 3.7%
5.alte utilizari in conditii hidrologice libere 178.032 ha 58.2%.
SALVATI DELTA DUNARII
Ucraina a demarat la inceputul anului 2004 constructia unui canal navigabil pe bratul Bastroe din Delta Dunarii, proiect extrem de periculos pentru intregul ecosistem al Deltei Dunarii. In incercarea de a avea acces direct pe Dunare la Marea Neagra, autoritatile ucrainene au decis sa construiasca un canal navigabil chiar prin mijlocul Rezervatiei Naturale Delta Dunarii, zona care face parte din patrimoniul UNESCO.
Statele Unite, Uniunea Europeana si Romania, alaturi de prestigioase organizatii internationale de protectie a mediului, cum ar fi World Wildlife Fund, au criticat intentia Ucrainei de a construi acest canal navigabil in Delta Dunarii.
Numerosi experti internationali au atras atentia Ucrainei si comunitatii internationale asupra faptului ca zeci de specii de pasari migratoare care tranziteaza Delta Dunarii in fiecare an, alaturi de numeroase specii de pesti, sunt amenintate cu disparitia in urma construirii canalului navigabil ucrainean pe bratul Bastroe. De altfel, proiectul a intampinat opozitia puternica a societatii civile din Ucraina, organizatiile de mediu din aceasta tara fiind primele care au protestat fata de constructia canalului.
Autoritatile de la Bucuresti au reactionat la randul lor, solicitand Ucrainei sa opreasca ridicarea canalului pana la realizarea unui studiu independent care sa evalueze impactul constructiei asupra mediului inconjurator din Delta Dunarii. Reactia statului roman vine insa foarte tarziu, dupa ce ucrainenii au inceput constructia canalului, cu toate ca autoritatile de la Bucuresti stiau de planul Kievului inca din anul 2001.
Proiectul beneficiaza de sprijinul total al Guvernului ucrainean, care este dispus sa treca peste orice pentru a il duce la indeplinire. De altfel, desi proiectul incalca atat legislatia internationala de mediu, cat si legile interne ucrainene, Kievul considera ca este indreptatit sa finalizeze aceasta constructie.
Prin constructia acestui canal Ucraina incalca urmatoarele angajamente internationale asumate de Kiev: Conventia asupra zonelor umede - Ramsar, 1971; Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural - Paris, 1975; Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa - Berna, 1979; Conventia privind diversitatea biologica - Rio de Janeiro, 1992; Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internationale - Helsinki, 1992; Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea - Sofia, 1994, si Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera - Galati, 1997.
Consider ca daca acest canal se va construi va fi malefic pentru vegetatia si fauna Deltei Dunarii. Ar trebui ca toti oamenii sa cunoasca aceasta problema, a distrugeii rezervatiilor naturale. In situatia aceasta se afla foarte multe rezervatii sau zone protejate din Romania.
Pentru a avea o tara frumoasa si pentru ca fauna si flora sa fie "curate" si pazite de dorinta de dezvoltare economica, ar trebui ca toti sa ne gandim si sa avem puterea sa facem ceva in privinta ariilor protejate din tara noastra. Este foarte important ca oamenii sa aiba un cuvant de spus in ceea ce priveste mediul inconjurator.
Este foarte greu pentru ecologisti si pentru specialistii de mediu sa se lupte pentru protejarea si conservarea mediului inconjurator, atata timp cat pentru majoritatea oamenilor problema mediului si incalzirii globale nu prezinta nici un interes. De aceea este necesar ca specialistii sa ne aduca la cunostinta, chiar si fortat, marile probleme cu care ne putem intalni in cazul in care incalzirea globala va lua o amploare si mai mare.
BIBLIOGRAFIE:
INTERNET:
"Ecologie generala", Prof.univ.dr. Florina BRAN Lect.univ.dr. Ildico IOAN
|
