Activitatea de protectie a mediului in armata Romaniei

Activitatea de protectie a mediului în armata României

Art.58. Acest capitol argumenteaza necesitatea intensificarii si perfectionarii activitatii de protectie a mediului si reda politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale; aceasta politica trebuie sa stea la baza planificarii si desfasurarii activitatii de protectie a mediului în orice organizatie militara, preluând din principiile si obiectivele strategiei de mediu a armatei.

(2) Continutul se constituie într-o încercare de consiliere a responsabililor cu protectia mediului prin redarea cerintelor standardului ISO 14001 ce sta la baza implementarii sistemelor de management de mediu, cu exemple de aplicare a cerintelor standardului în sectorul militar (pasii necesari implementarii, identificarea aspectelor de mediu si ierarhizarea acestora, stabilirea responsabilitatilor etc).

SECŢIUNEA 1

Scopul

Art.59. Sectiunea ofera informatii privind scopul si importanta activitatii de protectie a mediului în sectorul militar

Art.60 Componenta a societatii civile, armata trebuie sa joace un rol important în protejarea mediului si sa dea un bun exemplu, demonstrând ca degradarea mediului poate fi prevenita si chiar ameliorata.

(2) Astfel, armata are obligatia de a reduce la minim impactul ecologic al activitatilor sale pe timp de pace si de a-si constientiza întreg personalul asupra rolului si a responsabilitatii sale în acest domeniu.

(3) Majoritatea organizatiilor militare sunt constiente de impactul activitatilor pe care le desfasoara asupra mediului si încearca reducerea acestui impact prin actiuni de prevenire a poluarii si a altor daune ale factorilor de mediu, în special pe timpul aplicatiilor tactice în teren, al taberelor de instructie sau prin gestionarea problemelor de mediu din cazarma.

Art.61 Actuala legislatie în continua schimbare si adaptare la noile cerinte va avea consecinte si asupra sectorului militar, mai ales prin penalitati, publicitate negativa, determinându-l astfel, sa-si revada managementul în raport cu mediul.

(2) Orice organizatie militara trebuie sa identifice modalitatea de a aloca fonduri financiare în scopul prevenirii daunelor asupra mediului sau al refacerii acestuia, având în vedere doar importanta sanatatii mediului pentru viata umana.

Art.62 Exceptând importanta planificarii activitatii de protectie a mediului la nivel de management de vârf (guvern, ministerul apararii) sau management de mijloc (corp de armata), la nivel de organizatie (batalion, unitate/formatiune militara) managerii si responsabilii cu protectia mediului au rolul de a transpune în practica politica de mediu a esaloanelor superioare de comanda adoptându-si o politica proprie de îndeplinire a obiectivelor strategiei de protectie a mediului, urmarind sa nu neglijeze rolul personalului militar si civil care îndeplineste sarcinile operationale zilnice si care determina majoritatea efectelor asupra mediului si sa se asigure ca personalul din subordine întelege efectele actiunilor sale asupra mediului, punând în aplicare un program de instruire adecvat.

Art.63 Pentru ca activitatea de protectie a mediului sa fie eficienta, ea necesita un angajament bazat pe principii si obiective stabilite; o planificare a actiunilor, a educatiei, resurselor, controlului si evaluarii, toate constituindu-se într-o activitate organizata sistematic prin implementarea unui sistem de management de mediu.

(2) Pe plan national, tinând seama de obiectivele ,,Strategiei de dezvoltare economico-sociala a României pe termen mediu", (cap VI A ,,Protectia Mediului"), cât si de obiectivele ,,Strategiei de Protectie a mediului în România în perioada 2000-2020", în perioada 2000-2004 se va urmari promovarea standardelor ISO 14000 în scopul realizarii unor procese, produse si servicii eco-eficiente; în armata româna exista o politica de mediu concretizata într-o declaratie-angajament a ministrului apararii nationale în care sunt expuse principiile si obiectivele activitatii de protectie a mediului la nivel de armata.

(3) Aceasta declaratie împreuna cu ,,Strategia de protectie a mediului în Armata României" si ,,Planul de actiune în domeniul protectiei mediului" constituie punctele de plecare în implementarea sistemelor de management de mediu .

SECŢIUNEA a 2-a

Politica de mediu

Art.64. Sectiunea reda principiile politicii de mediu ale armatei României.

Art.65. La nivelul conducerii armatei României politica de mediu este con# 222h714c 5;inuta în ,,Declaratia-angajament a Ministrului Apararii Nationale privind politica de mediu în domeniul militar" (martie 2001), document ce cuprinde urmatoarele prevederi majore pentru activitatea de protectie a mediului:

a),,Armata României, ca parte integranta a societatii românesti, trebuie sa joace un rol important si în ceea ce priveste efortul national de dezvoltare durabila, declarat inclusiv prin politica de mediu a României;

b) îndeplinirea misiunilor armatei se va realiza în consens cu grija fata de protejarea mediului, actionând pentru minimizarea efectelor negative cauzate acestuia de activitatile militare;

c) Ministerul Apararii Nationale se angajeaza sa asigure în continuare respectarea strica în domeniul militar a prevederilor legislatiei internationale la care România este parte; exceptarea armatei de la legislatia de mediu se va face numai când acest lucru este esential pentru mentinerea capacitatii operationale;

d) Ministerul Apararii Nationale conduce activitatea de protectie a mediului, în sfera sa de responsabilitate, în concordanta cu ,,Strategia Nationala de Protectie a Mediului", care este concretizata în domeniul militar prin ,,Strategia de protectie a mediului în Armata României";

e) impactul produs de activitatile militare asupra mediului înconjurator, cât si a celor circumscrise procesului de restructurare a armatei solicita conducerii a armatei eforturi pentru revitalizarea si reconversia unor elemente de infrastructura si terenuri, inclusiv predarea acestora din patrimoniul armatei;

f) Ministerul Apararii Nationale, potrivit propriei strategii de mediu, elaboreaza proiecte si programe de mediu potrivit planului de actiune propriu.

(2) Implementarea în armata a sistemelor de management de mediu (conform ISO 14001 adoptat la nivel national), este o componenta fundamentala a procesului de aderare a României la UE si NATO".

Art.66 Principiile care guverneaza politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale sunt:

a) conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate a personalului armatei;

b) dezvoltarea durabila asumata si prin ,,Strategia de protectie a mediului în armata României";

c) conservarea calitatii factorilor de mediu si a biodiversitatii;

d) ,,Poluatorul plateste".

Art.67. Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin ,,Strategia de protectie a mediului în armata României", Ministerul Apararii Nationale se angajeaza sa rezolve urmatoarele:

a) în domeniul conservarii si îmbunatatirii conditiilor de sanatate a personalului armatei : limitarea utilizarii materiilor prime care prezinta pericol pentru mediu si sanatate; minimizarea impactului zgomotului si a vibratiilor asupra zonelor adiacente obiectivelor militare; decontaminarea si restaurarea zonelor afectate de poluare;

b) în domeniul respectarii principiului de dezvoltarea durabila: implementarea si operarea sistemelor de management de mediu; încurajarea utilizarii tehnologiilor mai putin poluante;

c). în domeniul respectarii principiului ,,poluatorul plateste": îmbunatatirea procesului de educare a personalului armatei fata de problemele de mediu; constientizarea întregului personal, îndeosebi a comenzilor de la toate esaloanele armatei, asupra responsabilitatilor ce le revin pe linia protectiei mediului;

d). în domeniul conservarii calitatii mediului si a biodiversitatii: limitarea utilizarii energiei din surse energetice neregenerabile; acordarea prioritatii de finantare a problemelor de mediu ca urmare a activitatilor militare.

Art.68. Masurile de reconstructie a mediului afectat ca urmare a activitatilor militare vor constitui una din prioritatile de actiune ale Ministerului Apararii Nationale si vor fi finalizate pe baza Planului de actiune în domeniul Protectiei Mediului în armata României.

(2) Toate organizatiile/esaloanele militare vor continua procesul de identificare a aspectelor de mediu ce necesita actiuni urgente, printr-un management adecvat domeniului militar, astfel încât sa asigure concentrarea eforturilor umane si materiale pentru valorificarea eficienta a fondurilor puse la dispozitie.

SECŢIUNEA a 3-a

Sisteme de management de mediu

1. Oportunitatea implementarii

Art.69. Sectiunea ofera informatii privind sistemele de management de mediu: politica, aspectele de mediu, modalitatile de implementare si pasii necesari pentru implementarea acestor sisteme.

Art.70. Oportunitatea implementarii SMM-lor - sistemul de management de mediu reprezinta acea parte a sistemului general de management care cuprinde structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analiza si mentinerea politicii de mediu.

Din experienta organizatiilor militare a altor tari, se poate afirma ca implementarea unui sistem de management de mediu este una din cele mai bune modalitati de a obtine reducerea impactului actiunilor sale asupra mediului.

(3) Introducerea managementului mediu are si scopul de a schimba comportamentul ecologic al personalului militar astfel încât, acesta sa devina o activitate zilnica acceptata care sa nu stânjeneasca îndeplinirea îndatoririlor militare dar care sa poata asigura utilizarea durabila a resurselor, sa asigure avantaje financiare sau îmbunatatirea imaginii publice a organizatiei.

Art.71. Utilizarea standardelor internationale ISO 14000 este o procedura foarte utilizata în statele membre NATO; acestea sunt standardele cele mai moderne si mai solicitate în societatile dezvoltate;

(2) În momentul actual toate tarile membre NATO au trecut la implementarea, în variante diferite de aplicare (formal sau/si certificare) a standardelor ISO 14000.

Fara a deveni o povara pentru managementul unei organizatii militare, problema mediului nu trebuie abordata separat, ca o problema distincta; pe baza unui sistem de management de mediu integrat în sistemul de management al unitatii si prin implicarea/consultarea responsabilului de mediu, aspectele de mediu trebuiesc incluse în activitatile de logistica, de achizitie a materialelor etc .

(4) Un SMM va permite unei organizatii militare sa-si realizeze activitatile prevenind poluarea si minimizînd celelalte efecte asupra mediului fara a fi împovarate operational sau financiar.

Art.72. La nivelul unitatilor/formatiunilor militare, consideratiile de mediu vor fi incluse în îndatoririle zilnice, obisnuite, prin intermediul unor proceduri si verificari ce vor trebui sa fie relevante si bine documentate;

(2) Rezulta, asadar necesitatea unei instruiri specifice referitoare la abordarea problemelor de mediu; simplele masuri de protejare a mediului, desi sunt necesare, nu reprezinta o parte a unui SMM ci abordari ad-hoc ce trebuie înlocuite cu proceduri sistematice care sa acopere toata gama de operatii.

Art.73. SMM-ul este destinat sa identifice, sa minimizeze si sa solutioneze aspectele de mediu semnificative pentru activitatile organizatiei militare, sa asigure o îmbunatatire continua si sa furnizeze o modalitate de a demonstra concordanta cu angajamentele si obiectivele din politica de mediu.

(2) SMM-ul este în acelasi timp si o metoda de economisire a resurselor; pentru o organizatie militara care-si dezvolta un SMM, în special când îsi identifica aspectele de mediu specifice, sunt necesare câteva linii directoare sau un ghid pentru management de mediu - oferind informatii necesare implementarii SMM-lor.

La baza implementarii unui SMM sta seria de standarde ale Organizatiei Internationale de Standardizare ISO 14000, finalizat în 1996 si recunoscut astazi în întreaga lume; este standardul recomandat tuturor tarilor NATO si PfP întrucât este cel mai recent, este usor de folosit în completarea standardului de calitate ISO 9000, este cel mai usor de atins si care a fost adoptat deja de mai multe tari NATO si PfP.

2. Pasii implementarii

Art.74. Demararea procedurilor de implementare a ISO 14000 în activitatile armatei române este unul din obiectivele ,,Strategiei de Protectie a Mediului în armata României" (aprobata în martie 2000), urmând ca pâna în 2005 sa se parcurga toate etapele necesare instruirii si demararii implementarii sistemelor de management de mediu.

Pentru a dezvolta si implementa un SMM organizat, trebuie sa se urmeze mai multi pasi - conform standardului britanic 7750 (BS 7750) pasii necesari implementarii si dezvoltarii unui SMM organizat ar putea fi urmatorii:

a) sa se obtina o copie a seriei ISO 14000;

b) sa se defineasca rolul managerului si al managerului de mediu;

c) sa se identifice activitatile care influenteaza mediul, fie negativ, fie pozitiv, utilizând o analiza initiala a mediului;

d) sa se actualizeze reglementarile legale prevazute pentru activitatile respective;

e) sa se determine si sa se ierarhizeze aspectele de mediu semnificative;

f) sa se proiecteze o politica de mediu, pornind de la politica esalonului superior, de la aspectele de mediu semnificative determinate, de la cerintele legislatiei de mediu si atitudinea opiniei publice - politica trebuie sa fie aprobata de comandant;

g) sa se dezvolte si sa se stabileasca obiective si scopuri pornind de la politica de mediu;

h) sa se dezvolte un program de management de mediu pentru atingerea obictivelor si scopurilor;

i) sa se defineasca responsabilitatile si resursele necesare pentru evolutia SMM-lui.;

j) sa se realizeze cursuri de constientizare si instruire în domeniu pentru ca tot personalul raspunzator sa cunoasca actiunile necesare legate de preocuparile de mediu, rolul fiecaruia si importanta SMM-lui;

k) sa fie îmbunatatita comunicarea;

l) sa fie realizate manualul SMM si documentele conexe;

m) sa se stabileasca un plan de control;

n) sa se pregateasca planurile de interventie pentru situatii de urgenta;

o) sa se monitorizeze desfasurarea programelor si eficienta SMM-lui;

p) sa se stabileasca proceduri de corectare a neconcordantei cu regulamentele, ordinele;

r) sa se pastreze înregistrarile;

s) sa se stabileasca proceduri de audit de mediu pentru identificarea punctelor slabe;

s) sa se revada SMM-ul pentru pentru determinarea în ce masura este corespunzator, adecvat, eficient si sa se asigure îmbunatatirea sa continua;

t) sa se realizeze audituri interne(optional);

t) sa se obtina înregistrarea(optional) pentru conformitate cu standardul.

3. Standardele ISO 14000

Art.75. Primele standarde internationale din seria ISO 14000 au aparut în 1996 si se lucreaza în continuare pentru extinderea standardizarii în domeniul managementului de mediu - câteva din aceste standarde sunt:

a) SR EN ISO 14001-1997- Sisteme de management de mediu-Specificatii si ghid de utilizare;

b) SR EN ISO 14010-1997- Ghid pentru audit de mediu-Principii generale;

c) SR EN ISO 14011-1997- Ghid pentru audit de mediu-Proceduri de audit-auditul sistemelor de management de mediu;

d) SR EN ISO 14012-1997- Ghid pentru audit de mediu- Criterii de calificare pentru auditorii de mediu;

e) ISO 14004-1996- Sisteme de management de mediu- Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare;

f) ISO 14050-Management de mediu- Termeni si definitii.

Art.76. (1) Standardul ISO 14001 - România a preluat acest standard, integral, în noiembrie 1997.

(2) Sectiunea 1 a standardului cuprinde ,,Date generale si domeniul de aplicare" al standardului ISO 14001 - în aceasta sectiune se precizeaza ca standardul stabileste cerintele pentru un sistem de management de mediu si a fost elaborat pentru a servi organizatiilor de orice tip si marime si a putea fi adaptat diverselor conditii geografice, culturale si sociale.

(3) Standardul se aplica nu numai activitatilor industriale - o organizatie prestatoare de servicii, o colectivitate locala îsi pot construi un sistem de management de mediu conform ISO 14001; multe dintre cerinte pot fi abordate pe rând sau concomitent, în orice moment.

(4) De retinut este faptul ca standardul ISO 14001 nu stabileste cerinte absolute pentru performanta de mediu, pentru politica, pentru conformarea cu legislatia si reglementarile în vigoare si pentru îmbunatatirea continua.

(5) Standardul nu urmareste si nu cuprinde cerinte referitoare la aspectele de protectia si securitatea muncii, totusi, nu încearca sa împiedice o organizatie sa faca o integrare a unor elemente dintr-un astfel de sistem de management.

(6) Standardul împartaseste principii comune de sistem de managemet cu seria ISO 9000 a standardelor pentru sisteme de calitate; noile cerinte pentru mediu nu trebuie stabilite în mod independent de elemetele sistemului de management existent.

(7) Prezentul standard international specifica cerintele unui sistem de management de mediu pentru a permite unei organizatii sa formuleze o politica si obiective tinând seama de cerintele legislative si de informatiile referitoare la impactele de mediu care pot fi controlate (influentate) de catre organizatie si asupra carora este de asteptat sa aiba o influenta; standardul nu stabileste prin sine criterii de performanta de mediu.

(8) Prezentul standard international este aplicabil în orice organizatie care doreste:

a) sa implementeze, sa mentina si sa îmbunatateasca un sistem de management de mediu;

b) sa se asigure de conformarea cu politica de mediu pe care a adoptat-o;

c) sa demonstreze si altora o astfel de conformare;

d) sa obtina certificarea/înregistrarea sistemului sau de management de mediu catre o organizatie din afara;

e) sa faca o auto-determinare si autodeclaratie de conformare cu standardul.

(9) Masura aplicarii cerintelor va depinde de factori ca:

a) politica de mediu a organizatiei;

b) natura activitatilor sale;

c) conditiile în care opereaza.

Art.77. - ,,Cerinte ale sistemelor de management de mediu Pentru organizatia care trebuie sa stabileasca si sa mentina un SMM, cerintele sunt cele descrise în sectiunea nr.4 a standardului ISO 14001; un SMM reprezinta cadrul în care trebuie întreprinsa actiunea corespunzatoare ierarhizata pe prioritati.

(2) Modelul pentru sistemul de management de mediu introdus de acest standard (ISO 14001) este prezentat în urmatoarea figura:

	Îmbunatatire continua

								Planificare
							Implementare si functionare

Cerintele unui sistem de management de mediu includ urmatoarele:

a) politica ( angajamentul) de protectie a mediului;

b) planificarea care consta în evaluarea de mediu (identificarea aspectelor de mediu semnificative); cerintele legale; stabilirea obiectivelor si sarcinilor; programe de management cu procedurile, procesele si resursele bugetare pentru dezvoltarea lor;

c) implementarea si operarea - structura si responsabilitati; educatie, constiinta si competenta; comunicare; documentatie SMM; controlul documentelor; controlul operational; pregatirea si reactia la situatii de urgenta;

d) verificarea, raportarea, actiunile corective - monitorizarea actiunilor si masurarea acestora; actiuni corective si preventive în caz de neconformare; evidente; audituri si comunicare;

e) analiza managementului si îmbunatatirea continua.

SECŢIUNEA a 4-a

Implementarea sistemelor de management de mediu

Art.78. Sectiunea ofera informatii privind implementarea sistemelor de management de mediu în sectorul militar.

1. Conceptualizarea SMM-lor în Ministerul Apararii Nationale

Art.79. Organizarea activitatii de protectie a mediului în Ministerul Apararii Nationale este conceputa si condusa astfel încât pasii rezultati pâna în prezent, constituie etape ale unui SMM, raportându-ne la un SMM formal (teoretic) si anume:

a) angajarea conducerii superioare prin semnarea Declaratiei-Angajament a ministrului apararii nationale privind politica de mediu în domeniul militar-martie 2001;

b) aprobarea ,,Strategiei de protectie a mediului în armata României"-martie 2000;

c) organizare si personal prin înfiintarea de noi structuri de specialitate;

d) obiective si scopuri de mediu-coordonate de structura centrala de specialitate;

e) Plan de Actiune pentru protectia mediului existent în fiecare unitate militara precum si la nivelul Ministerului Apararii Nationale (educatie si instruire prin programele de învatamânt si tematica de pregatire a cadrelor);

f) buget alocat.

Art.80. Din cei 15 pasi obligatorii ai unui management formal, doar noua pasi pot fi urmati dupa cerintele standardului, deoarece etapele ulterioare care vizeaza procedurile de masurare ale performantelor (ISO 14032), auditurile si bilanturile de management, nu mai pot fi realizate, tinând cont de dimensiunea institutiei pe ansamblu.

Dupa experienta acumulata de unele armate NATO privind implementarea unui SMM la nivelul întregii armate, s-a convenit sa se abandoneze aplicarea acestui ciclu de pasi standardizati, utilizând pe viitor alte doua variante si anume:

a) realizarea managementului pe cicluri mai mici de subordonare (minister-sistem de achizitii, stat major al unei categorii de forte-structuri subordonate etc.);

b) implemetarea ISO 14000 pentru obiective militare individuale, inclusiv certificarea (poligoane militare, baze militare, aeroporturi, nave, sistem de gestionare a deseurilor, cladiri, spitale etc).

Art.81. Având în vedere aceste considerente cât si particularitatile armatei române, actiunea de implementare a ISO 14000 a început sa se aplice pentru proiecte pilot, obiective individuale; exemplu:

a) o baza militara aeriana, care la selectie va trebui sa îndeplineasca minimum trei criterii - activitati comune cu NATO, logistica si infrastructura buna , personal bine instruit;

b sistemul de gestionare a deseurilor generate într-un spital militar

2. Etapele implementarii - ghid practic

Art.82. Nu exista un mod unic de a construi si implementa un SMM conform ISO 14001 într-o organizatie - fiecare specialist are propria lui abordare.

Art.83. Politica de mediu (clauza 4.1, ISO 14001) este o declaratie a organizatiei privind intentiile si principiile sale în legatura cu performanta sa în domeniul protectiei mediului, care asigura cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu.

(2) Politica de mediu, stabilita de conducerea organizatiei în functie de natura, volumul si impactul activitatilor, produselor sau serviciilor sale, trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa includa un angajament de prevenire a poluarii si de îmbunatatire permanenta a activitatii sale de protectie a mediului;

b) sa includa un angajament de conformare cu legislatia si reglementarile militare de mediu;

c) sa asigure un cadru de stabilire si analizare a obiectivelor si tintelor de mediu;

d) sa fie cuprinsa în documente, implementata, actualizata si comunicata la toti angajatii;

e) sa fie accesibila opiniei publice.

Definirea politicii de mediu ar trebui sa aiba în vedere cele doua zone de actiune ale acesteia: în interiorul organizatiei, unde are rolul sa determine directia de dezvoltare în domeniul protectiei mediului si în afara organizatiei, unde are rolul sa arate clar partilor interesate atentia pe care organizatia o acorda managementului de mediu, inclusiv aspectelor de mediu.

Politica de mediu a unei organizatii va trebui sa reflecte specificul acesteia si rezulta de aici diferentierea pe fond si pe text între politicile oricaror doua organizatii si pentru a fi realista, trebuie sa se bazeze pe rezultatele analizei initiale de mediu fiind oficializata prin semnatura conducerii la cel mai înalt nivel.

Un posibil exemplu de politica de mediu pentru o organizatie/unitate militara: - ,,Unitatea militara nr..se angajeaza sa-si îndeplineasca misiunile specifice la timp de pace în conditiile respectarii legislatiei de mediu si cu cel mai redus impact ecologic posibil. Înscriindu-ne în cadrul trasat de politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale, ne propunem sa prevenim poluarea mediului natural de pe terenurile de care suntem responsabili, sa respectam legislatia de mediu si reglementarile militare de mediu pe timpul activitatilor desfasurate în cazarma si pe terenul de instructie, sa ne perfectionam continuu activitatea de protectie a mediului. Scopurile/obiectivele noastre vizeaza: constientizarea problemelor mediului si îmbunatatirea atitudinii personalului fata de mediul înconjurator(prin informare/educare); minimizarea cantitatii de materiale periculoase utilizate în poligonul armei/terenul de instructie; îmbunatatirea gestiunii deseurilor(colectarea, depozitarea, valorificarea/reciclarea ); colectarea, depozitarea, valorificarea/reciclarea deseurilor periculoase; colaborarea cu societatea civila pentru desfasurarea unor activitati comune sau pentru prevenirea/sprijinirea în caz de catastrofe ecologice; reducerea utilizarii energiei,a unor materii prime prin masuri organizatorice si restrictive".

Art.84. (1) Evaluarea de mediu initiala - punctul de plecare pentru elaborarea politicii îl reprezinta o evaluare de mediu initiala care va ajuta la o cunoastere exacta a situatiei mediului existente si la stabilirea obiectivelor si tintelor pe parcursul procesului de planificare.

(2) Metode de evaluare - pentru evaluarea initiala si chiar pentru dezvoltarea ulterioara a unor programe de management de mediu pot fi utilizate ca metode:

a) revederea unor date din arhiva organizatiei (harti, schite, incidente anterioare determinate de neconcordanta cu legislatia de mediu, contaminari accidentale);

b) colectarea de informatii privind efectele activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei asupra mediului: chestionarea personalului implicat în activitati si procese, dialog cu autoritatile competente în domeniu, dialog cu autoritatile publice;

c) utilizarea documentatiei privind activitatile compartimentului logistic referitoare la achizitionarea unor materiale periculoase, la gestionarea deseurilor etc.);

d) identificarea prioritatilor având drept criterii: concordanta cu legislatia, riscurile pentru sanatatea oamenilor si securitatea mediului, consecintele financiare ale incidentelor posibile(costuri de remediere, afectarea imaginii publice etc.);

e) identificarea oprtunitatilor pentru economii de costuri;

f) identificarea altor surse ce pot afecta performanta de mediu.

(3) Aria evaluarii - evaluarea initiala trebuie orientata spre :

a) concordanta cu legislatia;

b) planuri de urgenta;

c) activitati ale unor compartimente ce pot favoriza sau împiedica performanta;

d) instructie si nivel de constientizare;

e) oportunitati pentru economie de costuri;

f) aspecte de mediu.

Art.85. Planificarea de mediu (clauza 4.2, ISO 14001) are drept scop identificarea aspectelor semnificative de mediu, pregatirea si elaborarea programului de management de mediu.

(2) Organizatia trebuie sa stabileasca un program care sa-i permita îndeplinirea politicii sale de mediu, planificarea fiind una din cele mai importante etape în procesul de stabilire (dezvoltare) si implementare a unui sistem de management de mediu.

Standardul ISO 14001 consacra planificarii subclauzele 4.2.1: Aspecte de mediu, 4.2.2: Cerinte legale si alte cerinte, 4.2.3: Obiective si tinte si 4.2.4: Programe de management de mediu - cerintele acestor subclauze au ca finalitate stabilirea programelor de management de mediu.

Elementele unui SMM care sunt luate în considerare în legatura cu planificarea sunt :

a) identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate asupra mediului;

b) cerinte legale;

c) politica de mediu;

d) criteriile interne de performanta;

e) obiectivele si tintele de mediu;

Art.86 Aspecte de mediu (Subclauza 4.2.1) - aspect de mediu: element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul.

(2) Aspect de mediu semnificativ - un aspect de mediu care are sau poate avea un impact semnificativ asupra mediului

Organizatia trebuie sa stabileasca cel putin o procedura cu care:

a) sa identifice aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale;

b) sa retina doar acele aspecte de mediu pe care conducerea organizatiei le poate controla si influenta;

c) sa selectioneze acele aspecte care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Art.87. Conform subclauzei 4.2.1, aspecte de mediu, se elaboreaza si se mentin proceduri de identificare si evaluare a aspectelor de mediu care pot fi controlate si asupra carora se poate exercita influenta.

(2) O organizatie care nu are în functiune un sistem de management trebuie, în prima etapa, sa-si determine pozitia sa actuala în raport cu mediul printr-o analiza al carei scop este luarea în consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru elaborarea sistemului de management de mediu.

Analiza initiala poate cuprinde trei pasi:

a) identificarea tuturor activitatilor care afecteaza mediul;

b) determinarea activitatilor sau aspectelor care sunt semnificative;

c) ierarhizarea aspectelor.

Analiza trebuie sa tina cont de:

a) cerintele legislatiei si reglementarilor;

b) examinarea tuturor practicilor si procedurilor de management existente;

c) evaluarea feedbackului reiesit din investigarea incidentelor anterioare.

Identificarea tuturor aspectelor de mediu - aspectele de mediu privite din perspective diferite pot fi negative (exemplu: poluarea mediului) sau pozitive (exemplu: economii de materiale si costuri , etc); de asemenea, le putem clasifica în aspecte de mediu certe (care se întâmpla deja) si aspecte de mediu potentiale, aspecte directe si aspecte indirecte.

Art.88. Procesul de identificare a aspectelor de mediu legate de activitatile de la unitatile operative trebuie sa ia în considerare în functie de relevanta:

a) emisiile în aer;

b) evacuarile în apa;

c) gestiunea deseurilor;

d) poluarea terenurilor;

e) impactul asupra comunitatilor;

f) folosirea materiilor prime si a resurselor naturale;

g) alte aspecte de mediu locale.

Art.89 Exemple de aspecte si impacturi de mediu care ar putea fi incluse
într-o evaluare de mediu initiala sunt date în tabelul nr 1,

Tabelul nr 1

Art.90. Ierarhizarea aspectelor de mediu - odata identificate aspectele de mediu, trebuie ierarhizate în functie de importanta si influenta acestora asupra mediului.

(2) Prin ierarhizarea acestora, organizatia alege aspectele pe care sa le controleze sau sa le reduca mai întâi si pe cele de care se va ocupa mai târziu.

Criteriile de ierarhizare sunt:

a) impact semnificativ prin frecventa si/sau severitate;

b) prevederi în legislatie si reglementari;

c) cerinte interne ale organizatiei;

d) potential de a afecta sanatatea/mediul;

e) daca este legat de comunitate;

f) efect negativ sau benefic asupra frumusetii naturii;

g) posibilitate de a afecta clima;

h) cauza pentru epuizarea resurselor naturale;

i) acoperire de politica de mediu a organizatiei.

Art.92. Daca o organizatie militara are o lista de activitati, aspecte si impacturi, ea trebuie sa le ierarhizeze, determinând pe cele semnificative.

Pentru aceasta se iau în considerare mai multi factori, esentiali fiind:

a) frecventa si severitatea impactului;

b) capacitatea de control a impactului sau gradul de influenta a organizatiei asupra impactului unei activitati.

Cu cât este mai mare frecventa si severitatea impactului unei activitati, cu atât mai mare trebuie sa fie importanta acordata.

În ce priveste gradul de influenta asupra unui anumit impact, organizatia va putea reduce mai usor un impact pe care îl poate controla .

Alti factori ce pot fi luati în considerare pentru ierarhizarea aspectelor de mediu sunt:

a) limitele impuse de standardele specifice si legislatia în vigoare;

b) prioritatile politicii de mediu a Ministerului Apararii;

c) implicatiile financiare (costuri si economii de resurse);

d) efecte asupra imaginii publice a organizatiei;

e) persistenta impactului.

Ţinând cont si de prioritatile nivelului superior de comanda, fiecare organizatie îsi va clasifica aspectele de mediu.

Art.93. Procedura de clasificare consta din patru pasi:

a) managerul de mediu sau echipa SMM decide asupra criteriilor pe care le va utiliza pentru a clasifica impacturile activitatilor: consecinte asupra sanatatii umane si/sau a mediului; numarul de încalcari ale legii; neconformarea cu politica de mediu a organizatiei sau a nivelului superior de management; usurinta cu care pot fi solutionate; costurile rezolvarii/reducerii impactului.

b) toate impacturile sunt clasificate utilizând sistemul de clasificare (criteriile stabilite);

c) se colecteaza informatii despre celelalte criterii (conflicte legislative, pozitii financiare, solutii facile etc.);

d) toate informatiile se prezinta într-o forma accesibila - conform ISO 14001, ierarhizarea ar trebui realizata în scris, într-o maniera logica, argumentata, luând în considerare toate prioritatile stabilite la nivelurile superioare (politica, reglementarile).

Art.94. La ierarhizarea impacturilor estimând consecintele pentru mediu, sanatate, siguranta, se tine cont ca riscul daunei (impactului) depinde de :

a) pericol/tip de impact;

b) expunere la impact.

Este foarte greu ca determinarea riscului sa fie foarte obiectiva, se considera prioritare aspectele care determina boli incurabile în comparatie cu cele care produc pagube remediabile sau pagubele globale (efectul de sera, distrugerea stratului de ozon) sunt mai importante decât cele regionale sau locale - practic, este necesara o matrice a prioritatilor prin care aspectele de mediu sa fie clasificate.

Art.95 Criterii de clasificare a aspectelor de mediu semnificative în functie de gravitatea impactului asupra sanatatii, sigurantei omului si a mediului - pentru a putea ierarhiza, organizatiile trebuie sa determine ce criterii de ierarhizare trebuie sa utilizeze; aceasta se realizeaza prin estimarea cunostintelor privind impactul asupra sanatatii, sigurantei si a mediului, precum si conflictele posibile cu legislatia si reglementarile existente.

Exemplele de criterii includ:

a) impacturi cu cele mai mari consecinte pentru sanatatea mediului si/sau sanatate umana;

b) impacturi care implica un numar larg sau limitat de încalcari ale legii sau care pot cauza alte probleme referitoare la cererile de la autoritati;

c) impacturi care sunt în conflict cu politicile de mediu interne si externe ale organizatiei;

d) impacturi care pot fi solutionate cu usurinta.

Art.96. Estimarea consecintelor pentru mediu, sanatate si siguranta - emisiile în aer si în apa, precum si generarea de deseuri industriale ale unei organizatii pot pagubi mediul ambiant sau sanatatea si siguranta angajatilor dar nu este posibila determinarea obiectiva a celui mai mare risc - este mai grava o alergie/intoxicatie decât un peste mort sau o precipitatie acida este mai periculoasa decât acumularea metalelor grele?

Conditiile care cauzeaza boli incurabile sunt considerate, adesea, mai importante decât pagubele ce pot fi remediate; în plus, pagubele globale, precum efectul de sera si distrugerea stratului de ozon sunt mai importante decât pagubele regionale si locale.

Art.97. - În matricea din tabelul nr. 2 (un exemplu), observam o ierarhizare a aspectelor de mediu în functie de scorul de mediu, de marimea costurilor operationale si de includerrea în tintele organizatiei.

Tabel nr 2 : Matrice a prioritatilor( varianta)

Art.98. Sistemul de clasificare a aspectelor de mediu ce utilizeaza drept criteriu impactul pentru mediul ambiant prin cantitate, dispersie si tipul efectului - acesta poate fi utilizat la nivelul întregii organizatii, dupa realizarea primului audit (vezi tabelul nr.3);.

(2) Aspectele de mediu sunt clasificate evaluând pentru fiecare relatia de mediu în termeni de:

a) cantitate/marime - scorul A (vezi tabelul nr.4);

b) scara de dispersie (global, regional, local) -scorul D(vezi tabelul nr.5);

c) efect (reversibil-ireversibil)-scorul E(vezi tabelul nr.6);

Fiecarui parametru i se acorda un scor de la 1 la 3, în functie de marimea problemelor; înmultind scorul pentru cantitate, dispersie si efect, se obtine scorul total care reprezinta dimensiunea problemei - cu cât este scorul mai mare, cu atât probleme sunt mai mari (impact mai grav).

Exista 10 niveluri posibile: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 12, 18, 27 - trebuie subliniat ca scorul nu este o valoare obiectiva si nici stiintifica (o asemenea valoare nu poate fi data); scorul indica numai dimensiunea problemei si cât ar fi de relevant daca s-ar actiona în sensul respectiv.

În mod normal, scorurile de valoare 1-2, nu determina o actiune numai din consideratii de mediu; dintr-o perspectiva de mediu, scorurile de la 3 la 8 cer întreprinderea unei actiuni, scorurile de la 9 la 18 indica faptul ca este esentiala întreprinderea unei actiuni iar un scor de 27 este alarmant si cere ca actiunea sa fie întreprinsa imediat.

Tabelul 3: Sistemul de clasificarea aspectelor de mediu- varianta

Tabelul nr.4: Criterii pentru scorul "A" - varianta

Tabelul 5: Criterii pentru scorul "D" (Scala dispersiilor -globale, regionale, locale) -varianta

Tabelul nr.6: Criterii pentru scorul "E" (Efecte-reversibile, ireversibile ) -varianta

Art.99. Obiective si tinte (subclauza 4.2.3) - standardul cere ca organizatia
sa-si stabileasca si sa-si mentina documentate obiectivele si tintele de mediu pentru fiecare functie relevanta si nivel din cadrul organizatiei.

La stabilirea obiectivelor sale, organizatia va lua în considerare în primul rând datele obtinute din analiza aspectelor de mediu cu luarea în considerare a dispozitiilor aplicabile rezultând din reglementari.

Obiectivele si tintele stabilite trebuie sa fie coerente cu politica de mediu declarata de organizatie deoarece scopul lor este de a contribui la realizarea acestei politici, inclusiv a angajamentului de prevenire a poluarii.

(4) Dupa ce s-au stabilit obiectivele si tintele, organizatia trebuie sa defineasca indicatori care sa fie utilizati la evaluarea performantei de mediu si care sa furnizeze informatii privind eficienta sistemelor operationale si de management de mediu.

(5) Obiectivele si tintele se pot aplica în toate sectoarele unei organizatii fara a se limita la anumite locuri sau activitati specifice.

(6) Obiectivele si tintele se analizeaza si se revizuiesc periodic cu luarea în considerare a punctelor de vedere ale partilor interesate.

Art.100. Programul de management de mediu ( subclauza 4.2.4) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe de mediu pentru realizarea obiectivelor si tintelor sale; programul trebuie sa includa:

a) desemnarea responsabilitatilor pentru realizarea obiectivelor si tintelor pentru fiecare functie relevanta si nivel din cadrul organizatiei (cine?);

b) mijloacele si termenele în care ele trebuie realizate (cum? cu ce? când?).

Programul trebuie sa fie realist si sa cuprinda actiuni specifice în ordinea prioritatii lor; aceste actiuni se refera la procese, proiecte, produse, servicii, instalatii sau utilaje specifice etc.

(3) Programele de management de mediu constituie instrumentul prin care organizatia îsi îmbunatateste performanta de mediu; ele trebuie sa fie suficient de flexibile, în sensul ca prin revizuire, ori de câte ori este necesar, sa urmareasca noi activitati, produse, servicii sau modernizarea unora din componentele acestora.

Un posibil exemplu de program de management de mediu constituit sub forma unui tabel poate cuprinde urmatoarele rubrici:

Art.101. Pentru fiecare aspect de mediu în parte se vor completa rubricile respective , dupa caz; astfel, pentru gestionarea deseurilor solide:

a) aspectul de mediu: deseuri solide;

b) obiectivul: scaderea volumului de deseuri solide;

c) tinta: reducerea cu 80% a deseurilor rezultate în procesele de debitare a lemnului;

d) actiune : contract cu firma de valorificare deseuri; crearea unui sistem de colectare centralizata si ambalare a deseurilor

e) responsabil : ....

f) costuri (mil.lei):............

g) resurse umane :............

h) data începerii:...............

Art.102. Implementare si functionare (clauza 4.3 - ISO 14001) - pentru implementarea efectiva a SMM-lui, standardul 14004 recomanda ca organizatia sa-si dezvolte resursele si mecanismele de sustinere necesare îndeplinirii politicii, obiectivelor si tintelor sale de mediu; acest capitol are rolul de a ajuta organizatiile sa implementeze planurile de actiune pe care le-au elaborat în perioada planificarii.

Câteva cerinte de baza ale unui plan de implementare a SMM -lui sunt:

a) toate nivelurile de management, în special la nivelul cel mai înalt, trebuie implicate în SMM si toti cei implicati trebuie sa aiba roluri si responsabilitati clar definite;

b) programele de pregatire si constientizare trebuie dezvoltate si implementate pentru a se crea conditiile de competenta si a se forma deprinderile cerute în standardul ISO 14001;

c) trebuie create canale de comunicare si planuri de documentare eficiente.

Art.103. - Roluri, responsabilitati si autoritati (subclauza 4.3.1 ISO 14001) - implementarea cu succes a unui SMM necesita adeziunea întregului personal; de aceea responsabilitatile de mediu nu trebuie privite ca fiind limitate la functia responsabilului de mediu, ele putând cuprinde si alte domenii ale organizatiei sau alte functii de conducere diferite de cea de mediu.

Art.104. -(1) Managementul trebuie sa ofere resursele indispensabile pentru implementarea si tinerea sub control a SMM; aceste resurse includ resursele umane si calificari specializate, tehnologie si resurse financiare.

Îndeplinirea acestei cerinte poate sa impuna, pentru unele organizatii, abordarea în etape a implementarii SMM, în care sa se realizare nivelele necesare de constientizare a cerintelor, aspectelor, asteptarilor si beneficiilor în privinta mediului în corelare cu disponibilitatea resurselor.

Art.105. Dupa ce conducerea a hotarât demararea procesului SMM, trebuie definite rolurile, responsabilitatile si autoritatile; domeniile ce trebuie studiate cu atentie sunt:

a) lantul de comanda si relatiile de raportare, inclusiv pentru unitatile care ocupa spatii închiriate;

b) instructiuni adecvate pentru activitatile specifice care au impact semnificativ asupra mediului;

c) personalul responsabil pentru comunicare, în domeniul protectiei mediului;

d) proceduri pentru operatiunle zilnice;

e) solicitari specifice în domeniul protectiei mediului pentru colaboratori (contractori si companii).

Art.106. Managementul de vârf al organizatiei trebuie sa numeasca unul sau mai multi reprezentanti specifici care, indiferent de alte responsabilitati, trebuie sa aiba definite atributii, responsabilitati si autoritate pentru:

a) asigurarea ca SMM este stabilit, implementat si mentinut în conformitate cu standardul ISO 14001;

b) a raporta managementului de vârf despre performanta SMM în vederea analizei acesteia si ca baza pentru îmbunatatirea SMM.

Art.107. Stabilirea responsabilitatilor1

a) Reprezentantul managementului:

i) are întreaga autoritate si responsabilitate pentru proiectarea - dezvoltarea, documentarea, coordonarea si monitorizarea Sistemului de Management al Mediului si a aplicarii politicii stabilite la nivelul cel mai înalt al managementului;

ii) raspunde de elaborarea manualului si procedurilor SMM-lui;

iii) stabileste responsabilitati pentru elaborarea procedurilor/instructiunilor care reglementeaza modul de desfasurare al unor activitati;

iv) aproba planul activitatii si toate procedurile/instructiunile la care nu a fost implicat în elaborare;

v) participa la elaborarea planului de instruire a personalului societatii (de management, de executie, verificare, inclusiv pentru auditurile interne);

vi) reprezinta organizatia în relatiile cu tertii în problemele legate de SMM (certificarea SMM, certificarea conformitatii produsului);

vii) coordoneaza tinerea sub control a tuturor documentelor si a datelor, incluzând si normele si reglementarile specifice în vigoare;

viii) stabileste responsabilitati legate de controlul implementarii actiunilor corective si preventive;

ix) planifica auditurile, asigura efectuarea lor si urmareste modul de stabilire si finalizare a actiunilor corective/preventive;

x) asigura instruirea personalului în domeniul managementului mediului, inclusiv a auditorilor;

xi) prezinta managementului de la nivelul cel mai înalt, spre analiza si aprobare programele/planurile de documentare, implementare si certificare (dupa caz) a SMM-lui;

xii) împreuna cu responsabilul de mediu, identifica aspectele de mediu si evalueaza impacturile asociate asupra sa;

xiii) analizeaza si recomanda criterii de performanta pentru domeniile aplicabile în societate si propune actualizarea (dupa caz) a graficelor, resurselor si responsabilitatilor pentru atingerea obiectivelor si a tintelor de mediu legate de procese, produse, servicii, instalatii, utilitati specifice etc., inclusiv propuneri de rezolvare a posibilelor conflicte între mediu si alte obiective si prioritati de afaceri;

xiv) analizeaza si prezinta managementului datele legate de procesul de raportare interna si externa, inclusiv cu privire la rezultatele monitorizarii SMM-lui, atitudinilor si masurilor stabilite în urma analizelor efectuate de management;

xv) îndeplineste celelalte responsabilitati stabilite de manual si procedurile la care acesta face referire;

b) Responsabilul de mediu1:

i) este subordonat reprezentantului managementului si are responsabilitatea si autoritatea documentarii, implementarii si monitorizarii elementelor aplicabile mediului din cadrul SMM;

ii) participa la actiunile de: instruire si constientizare a personalului; identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate asupra mediului (aspecte legate de produs, procese, impacturi negative, evaluare probabilitate, gravitate, frecventa, etc); identificarea si tinerea sub control a documentelor si datelor legate de mediu; elaborarea programului de management de mediu; controlul operational si audit intern/extern; analiza si identificarea cerintelor legate sau impuse de partile interesate; analiza si actualizare a obiectivelor privind mediul;

iii) evalueaza si raporteaza Reprezentantului Managementului cu privire la: respectarea prevederilor documentelor SMCM si ale documentelor legale;

iv) incidentele (potentiale) de mediu;

v) raspunsurile la situatiile de urgenta;

vi) rezultatul investigarii incidentelor de mediu;

vii) constientizarea importantei politicii, obiectivelor, tintelor si programelor de mediu;

viii) modalitatile prin care partile interesate, interne sau din exterior sunt informate cu privire la SMM si performantele obtinute;

ix) rezultatele auditurilor interne/externe si modul de familiarizare a planurilor pentru actiuni preventive si corective, generate de problemele de mediu asociate activitatilor desfasurate;

x) îndeplinirea actiunilor prevazute în planurile/programele de îmbunatatire continua.

c) responsabilitati individuale:

i) fiecare individ din cadrul unitatii trebuie sa cunoasca aspectele de mediu din unitate, sa fie familiarizat cu masurile necesare, standardele si responsabilitatile sale privind protectia mediului si sa le respecte în toate activitatile pe care le desfasoara;

ii) fiecare individ trebuie sa respecte regulamentele si legile privind protectia mediului, sa fie capabil sa pastreze ordinea si disciplina, sa nu determine ,,infractiuni de mediu".

Art.108. Centralizarea responsabilitatilor poate fi concretizata într-un tabel asemanator cu tabelul nr. 7:

Tabelul nr 7

Art.109. Instruire, constientizare si competenta (Subclauza 4.3.2) - organizatia trebuie sa identifice nevoile de instruire; tot personalul al carui activitate poate sa cauzeze un impact semnificativ asupra mediului trebuie instruit corespunzator prevazându-se programe de instruire specifice, care sa-i asigure instruirea corespunzatoare.

Pentru a evalua capacitatea personalului, conducerea organizatiei trebuie sa evalueze periodic competenta acestuia, astfel, trebuie definite criterii de competenta care sa tina cont de elementele de competenta mentionate .

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru constientizarea de catre angajatii sau membrii sai, pentru fiecare functie relevanta si nivel din cadrul organizatiei a importantei conformarii cu politica de mediu si procedurile, a impacturilor semnificative de mediu, prezente si viitoare , ale activitatilor lor si a beneficiilor asupra mediului rezultând din îmbunatatirea performantei personale, atributiilor si responsabilitatilor în realizarea conformitatii cu politica de mediu si cu procedurile, a consecintelor potentiale ale nerespectarii procedurilor operationale specifice.

Conducerea de la cel mai înalt nivel are un rol cheie în constientizarea si în motivarea angajatilor prin explicarea valorilor de mediu ale organizatiei si comunicarea propriului angajament asumat prin politica de mediu.

Art.110. Comunicare (Subclauza 4.3.3) - referitor la aspectele sale de mediu si la SMM, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru:

a) comunicarea interna între diferitele niveluri si functii ale organizatiei;

b) primirea, documentarea si raspunsul la comunicarea corespunzatoare venita de la partile interesate.

Organizatia trebuie sa acorde o atentie deosebita proceselor pentru comunicarea externa a aspectelor sale semnificative de mediu si sa înregistreze decizia sa; procedurile ar trebui sa stabileasca procesele de raportare interna si externa privind activitatile organizatiei legate de mediu incluzând:

a) demonstrarea angajamentului conducerii în problemele de mediu;

b) preocuparile si tratarea problemelor referitoare la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei;

c) constientizarea importantei politicii, obiectivelor si tintelor si programelor de mediu ale organizatiei;

d) informarea partilor interesate interne sau din exterior cu privire la SMM al organizatiei si la performanta sa de mediu, atunci când este cazul.

În rapoartele care furnizeaza informatii catre angajati si public pot fi incluse: profilul organizatiei, politica, obiectivele, tintele de mediu si evaluarea performantei de mediu care include emisiile, conservarea resurselor, conformitatea serviciilor care însotesc produsele, riscurile.

Art.111. Organizatia poate comunica informatia legata de mediu în diferite moduri: în exterior, printr-un raport anual, prezentari care tin cont de reglementari, în publicatii ale asociatilor din industrie, înregistrari publice de stat, mass-media, publicitate platita, organizare de zile festive, publicarea numerelor de telefon/ fax unde pot fi adresate reclamatii si întrebari iar în interior, prin aviziere, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise prin posta electronica.

Art.112. Documentatia sistemului de management de mediu (subclauza 4.3.4)- organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina informatii pe hârtie sau în forma electronica, care sa descrie elementele esentiale ale sistemului de management de mediu si interactiunile dintre acestea si sa faca trimitere la documentatia conexa.

Acest punct nu contine o cerinta specifica pentru un manual de mediu, însa, implicit face referire la acesta.

(3) Manualul de mediu va trebui sa descrie elementele esentiale ale SMM si interactiunile dintre acestea; se poate raspunde acestei cerinte prin elaborarea unui manual specific, de mediu si integrarea informatiilor mentionate în manualul sistemului de management al calitatii.

Art.113. Controlul documentar (subclauza 4.3.5) - documentatia trebuie sa fie lizibila, datata si usor identificabila, pastrata în ordine, iar dupa ce a fost retrasa, pastrata o perioada specificata;documentatia poate fi sub orice forma (scrisa, audio, video), însa trebuie sa fie utila si usor de înteles.

Organizatia ar putea organiza si mentine un sumar al documentatiei pentru:

a) a pune în ordine politica, obiectivele si sarcinile de mediu;

b) a descrie mijloacele de realizare a obiectivelor si sarcinilor de mediu;

c) a fixa prin documente rolurile principale, atributiile si procedurile;

d) a asigura o îndrumare spre alte documentatii;

e) a demonstra ca sunt implemetate elementele corespunzatoare ale SMM-lui.

Trebuie stabilite proceduri si responsabilitati cu privire la elaborarea si modificarea diferitelor tipuri de documente.

Art.114. Conducerea operationala (subclauza 4.3.6) - conducerea operationala se refera la acele operatii si activitati ale organizatiei care sunt asociate aspectelor semnificative de mediu si nu la toate activitatile organizatiei.

Organizatia trebuie sa identifice acele operatii si activitati care sunt asociate cu aspectele semnificative de mediu în conformitate cu politica, obiectivele si tintele.

Se recomanda ca organizatia sa ia în considerare diferitele operatii si activitati care pot contribui la producerea unui impact de mediu semnificativ; asemenea operatii si activitati pot include:

a) cercetarea, dezvoltarea, proiectarea;

b) aprovizionarea;

c) contractarea;

d) manipularea si depozitarea materiilor prime;

e) procese de productie;

f) activitatea laboratoarelor;

g) depozitarea produselor;

h) transportul;

i) marketing-ul, publicitatea;

j) service-ul pentru clienti;

k) achizitia, construirea sau modificarea patrimoniului, utilitatilor sau dotarilor.

Art.115. Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns (subclauza 4.3.7) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de reactie în situatii de urgenta, si proceduri de prevenire si diminuare a impacturilor de mediu ce ar putea fi asociate situatiilor de urgenta.

(2) Organizatia trebuie sa analizeze, sa revizuiasca procedurile pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns si sa le testeze periodic.

Se recomanda ca organizatia sa stabileasca planuri pentru situatii de urgenta care sa asigure capacitatea de raspuns la incidente neasteptate sau accidentale.

(4) Aceste planuri de urgenta pot include:

a) organizarea si responsabilitatile în caz de urgenta;

b) lista personalului cheie;

c) detalii privind serviciile de urgenta;

d) planuri de comunicare interna si externa;

e) actiuni de întreprins în diferite situatii de urgenta;

f) informatii privind materialele periculoase, incluzând impactul potential al fiecarui material asupra mediului si masurile care se impun;

g) planuri de instruire si exercitii de verificare a eficientei masurilor.

Art.116. Verificare si actiune corectiva (clauza 4.4 - ISO 14001) - (1) are scopul de a se asigura ca organizatia verifica si corecteaza, dupa cum este necesar, acele elemente ale SMM care pot conduce la un impact semnificativ de mediu.

(2) Cuprinde mai multe subclauze:

a) monitorizare si masurare (subclauza 4.4.1) - activitatea de monitorizare si masurare trebuie sa includa înregistrarea informatiilor ca urmare a controalelor executate periodic, a masuratorilor si evaluarii performantelor activitatilor, conformitatea cu obiectivele si tintele de mediu, echipamentul de monitorizare trebuie sa fie etalonat si întretinut, iar înregistrarile acestui proces trebuie pastrate o perioada, în conformitate cu procedurile organizatiei; organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina o procedura documentata pentru evaluarea periodica a conformitatii cu legislatia de mediu si reglementarile corespunzatoare astfel încât sa se asigure ca referentialul legislativ utilizat de organizatie sa fie complet si actualizat si ca toate aspectele de conformitate cu acest referential sunt luate în considerare.

b) neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva (subclauza 4.4.2 ) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru definirea responsabilitatii si autoritatii pentru tratarea si investigarea neconformitatii, actionând pentru diminuarea oricaror impacturi produse, si pentru initierea si finalizarea actiunii corective si preventive.

O procedura va trebui sa prevada:

a) responsabilitatile si autoritatea pentru tratarea si investigarea neconformitatii;

b) modul în care vor fi tratate si investigate neconformitatile constatate;

c) adoptarea masurilor necesare pentru diminuarea impacturilor produse.

Neconformitatile pot fi de natura fizica (de exemplu scurgeri necontrolate din conducte), operationala (de exemplu nerespectarea parametrilor de lucru ai proceselor) sau gestionarea incorecta a documentelor (de exemplu lipsa documentelor de lucru acolo unde sunt necesare) sau neconformitati rezultând din abateri de la prevederile legislatiei si reglementarilor.

Organizatia trebuie sa implementeze si sa înregistreze orice modificari introduse în procedurile documentare ca urmare a actiunilor corective si preventive întreprinse.

Art.117. Înregistrari (subclauza 4.4.3 ) - organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru identificarea, pastrarea si eliminarea si punerea la dispozitie a înregistrarilor de mediu; aceste înregistrari trebuie sa includa înregistrarile instruirilor, rezultatele auditurilor si analizelor.

Înregistrarile includ:

a) informatii despre legislatia aplicabila;

b) autorizatii si avize;

c) date de monitorizare;

d) înregistrari referitoare la instruiri;

e) date despre produsul aprovizionat;

f) informatii referitoare la produsul fabricat;

g) înregistrari referitoare la inspectii, etalonare;

h) informatii utile despre furnizori si contractanti;

i) înregistrarile despre aspectele semnificative de mediu;

j) detalii referitoare la neconformitati si reclamatii;

k) înregistrari despre incidente de mediu;

l) rezultatele auditurilor, analize efectuate de management, etc.

Art.118. Auditul sistemului de management de mediu (subclauza 4.4.4 ) - auditul SMM se face în prezent în baza standardelor:

a) ISO 14010 "Linii directoare pentru auditul de mediu - Principii generale"

b) ISO 14011 "Linii directoare pentru auditul de mediu - Proceduri de audit - Auditarea SMM";

c) ISO 14012 "Linii directoare pentru auditul de mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de mediu".

Conform standardului ISO 14001, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe de audit si proceduri pentru efectuarea auditurilor SMM cu scopul de a:

a) determina daca SMM se conformeaza dispozitiilor planificate pentru SMM, inclusiv cerintelor standardului ISO 14001 si daca a fost implementat corespunzator si mentinut;

b) oferi managementului informatii cu privire la rezultatele auditurilor.

Procedura de audit va trebui sa descrie:

a) domeniul de aplicare;

b) stabilirea frecventei auditurilor;

c) metoda de audit;

d) responsabilitatile echipei de audit;

e) cerintele pentru conducerea auditorilor;

f) modul de comunicare a rezultatelor auditului catre conducere, etc.

Art.119. Analiza efectuata de conducere (clauza 4.5, ISO 14001): (1) managementul de vârf al organizatiei trebuie sa analizeze periodic SMM, la intervale stabilite, pentru a se asigura ca acesta este în permanenta corespunzator, adecvat si eficient; procesului analizei efectuate de conducere trebuie sa i se asigure informatiile necesare care sa-i permita conducerii sa efectueze aceasta evaluare.

(2) Analiza SMM trebuie sa fie documentata si include:

a) rezultatele auditurilor;

b) masura în care au fost atinse obiectivele si tintele;

c) evaluarea adecvarii politicii de mediu si a necesitatii schimbarii acesteia;

d) punctele de vedere ale partilor interesate;

e) masura în care SMM s-a adaptat la schimbarile de conditii si informatii.

(3) Analiza SMM ar trebui sa fie destul de cuprinzatoare pentru a acoperi toate activitatile, produsele si serviciile organizatiei, inclusiv impactul acestora asupra performantei financiare si a pozitiei pe piata.

(4) Managementul trebuie sa identifice nevoile de schimbare posibile ale politicii, obiectivelor si altor elemente ale SMM; se recomanda ca procesul îmbunatatirii continue:

a) sa identifice zonele în care SMM poate fi îmbunatatit, conducând la îmbunatatirea performantei de mediu;

b) sa determine cauza sau cauzele de fond ale neconformitatilor sau deficientelor;

c) sa dezvolte si sa implementeze un plan sau planuri pentru actiuni corective sau preventive care sa raspunda acestor cauze;

d) sa verifice eficienta actiunilor corective si preventive;

e) sa documenteze în proceduri orice schimbare care rezulta din procesul de îmbunatatire;

f) sa realizeze comparatii fata de obiectivele si tintele de mediu.