BIOTOP
2.2.7. Structuri si caracteristici
Biotopul - în sens restrâns se numeste biotop spatiul în care fiinteaza un organism vegetal sau animal, împreuna cu factorii de mediu care actioneaza asupra lui.
Biotopul este:
fragmentul si tipul
de relief sau de apa, care este sediul unei
biocenoze;
locul de nastere al biocenozei;
ansamblul de conditii externe în care functioneaza o biocenoza.
în conceptia sistemica biotopul constituie un complex de factori care conditioneaza compozitia biocenozei.
Biotopul este alcatuit din elemente ale mediului: cosmic, geofizic, edafic, hidrologic si geochimic.
Structura biotopului cuprinde totalitatea factorilor abiotici (factori ecologici) în dinamica lor. Acesti factori sunt:
factori geografici;
factori mecanici;
factori fizici;
factori chimici.
în structura biotopului sunt cuprinse si relatiile dintre elementele componente, în orice ecosistem valorile factorilor abiotici NU sunt constante, ele variaza în timp si spatiu între anumite limite, în functie de frecventa si amplitudinea acestor variatii si a modului lor de actiune asupra populatiilor, se poate face o împartire a lor în doua categorii:
I. Variatia cu o anumita periodicitate
si amplitudine - alternanta zi-
noapte, succesiunea anotimpurilor, mareele. Acest tip de
variatii au caracter de
regim, iar biocenoza
functioneaza în regim comandat, adica în regimul sau
ritmul impuse de variatiile periodice (deci cu o anumita
frecventa) si de o anumita
amploare (amplitudine) a factorilor abiotici.
II. Variatia fara o anumita periodicitate, deci fara regularitate, variatii
ce apar neasteptat si depasesc în amploare limitele
variatiei de regim. Aceste
variatii au caracter de perturbari sau
de zgomot pentru biocenoza respectiva -
temperaturi extrem de scazute iarna sau extrem de ridicate vara,
secete prelungite,
scaderea cantitatii de oxigen
din apa, patrunderea de agenti poluanti. Aceste
Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifîce ale acestora
variatii actioneaza ca factori perturbatori în functionarea normala a populatiilor sau biocenozelor respective.
^ Factorii geografici - se refera la caracteristicile si relatiile spatiale ale unui ecosistem, din acest motiv ei au o influenta indirecta asupra vietii dintr-un ecosistem. Factorii geografici imprima trasaturi particulare altor factori ecologici cum sunt: lumina, temperatura, umiditatea, curentii etc.
pozitia geografica pe glob - longitudinea si latitudinea - a unui
ecosistem indica integrarea lui într-o anumita
zona climaterica, deci va indica
anumite caracteristici ale unor factcri ecologici;
altitudinea - în aceeasi zona climaterica - ecosistemele aflate la
altitudini diferite vor avea conditii climaterice
diferite;
expozitia geografica joaca un rol important la numeroase
ecosisteme
terestre; ecosistemele situate pe pante cu expuneri
diferite fata de Soare, fata de
vânturile dominante se vor deosebi între ele.
^ Factori mecanici si geofizici:
gravitatia - influenteaza configuratia si
evolutia biotopurilor terestre si
marine;
câmpul magnetic terestru
- variatiile spontane ale acestuia perturba
activitatea normala a vietuitoarelor si
declanseaza reactii de adaptare;
presiunea atmosferica - actioneaza ca factor de
selectie în conexiune cu
alti factori, ducând astfel la o anumita
compozitie a biocenozei;
» sistemul curentilor de aer - vânturi - care este independent de substanta vie, dar local, viteza si forta coloanelor de aer în miscare influenteaza structura biocenozelor.
^ Factori fizici:
temperatura - prin fluctuatiile acesteia cu caracter de regim sau de
zgomot, conditioneaza direct si în
corelatie cu alti factori fizici, chimici, mecanici,
structura biocenozelor din ecosistemele terestre sau acvatice naturale;
lumina - din punct de vedere ecologic, functia energetica a
luminii
consta în faptul ca energia radiatiilor
din spectrul vizibil este folosita de catre
plante pentru biosinteza de substante organice,
numai lumina provenita de la
Soare este determinanta pentru functionarea
ecosistemelor naturale si amenajate
ale întregii biosfere;
Ecologie si protectia mediului
umiditatea
- pe planeta noastra viata este indispensabil legata de apa
care, datorita însusirilor
sale fizice si chimice, reprezinta un factor de prim ordin
în desfasurarea multor procese biochimice, fiziologice si
ecologice esentiale.
& Factorii chimici:
Compozitia chimica a biotopului este rezultatul final al interactiunii, asociatiei geochimice locale si a substantei vii. Interactiunea se manifesta în circuitul local al atomilor prin care se realizeaza schimbul de atomi între componentele ecosistemului.
migratia
locala a atomilor - care se desfasoara în limitele
ecosistemului,
cuprinde doua faze reversibile:
organizarea atomilor, includerea lor în sistemele
moleculare din substanta vie si mineralizarea atomilor,
eliberarea lor din substanta
organica moarta si includerea lor în substantele anorganice ale mediului
geochimic;
continutul de oxigen din aer este un factor care influenteaza
determinarea componentei specifice a comunitatilor de organisme
care populeaza
solul si al ecosistemelor de mare altitudine.
Configuratia biochimica a biotopurilor acvatice este conditionata de:
salinitatea
apei este un factor important în ecosistemele acvatice, a carei
fluctuatie în spatiu si
timp influenteaza
compozitia specifica a biocenozelor
naturale, conditioneaza raspândirea speciilor; salinitatea reprezinta greutatea
elementelor dizolvate, exprimata în grame, ce poate fi obtinuta
dintr-un kg de apa
marina în vacuum la 480°C;
continutul de oxigen din apa si fluctuatiile acestuia
în timp si spatiu
reprezinta un important factor ecologic în cazul ecosistemelor acvatice,
determinând componenta specifica a biocenozelor din aceste
ecosisteme, având un
pronuntat caracter selectiv, care se caracterizeaza prin elaborarea
unor mecanisme
complexe de raspândire a
populatiilor naturale; reprezinta alaturi de salinitate si
de temperatura un principal
factor care modeleaza în timp si spatiu interventia
populatiilor în
desfasurarea functiilor ecosistemului;
concentratia
ionilor de hidroniu - pH-ul, fluctuatiile acestuia sunt
determinate în mod direct de
fluctuatiile concentratiei totale de CCh (CC>2 liber,
tkCOs, HCO3~, COa2")
si în mod indirect de frecventa cu care se desfasoara
o
serie de fenomene prin care se produce sau se fixeaza COa- Fluctuatiile
concentratiei ionilor de hidrogen
se reflecta direct sau indirect în dinamica
parametrilor structurali si
functionali ai populatiilor naturale si influenteaza
rolul
pe care acestea îl îndeplinesc în activitatea biocenozelor.
Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora
Concluzie: în cercetarea ecologica biotopul nu trebuie redus la factorii ecologici amintiti anterior, ci trebuie avut în vedere ca orice componenta a biotopului, prin fluctuatiile ei într-un domeniu mai larg sau mai îngust, participa la structurarea biocenozelor si la modelarea în spatiu si timp a nivelului productivitatii biologice.
Factorii abiotici studiati actioneaza concomitent asupra indivizilor, populatiilor si ecosistemelor si mai ales se afla într-o permanenta interactiune. Interactiunea factorilor abiotici face ca efectele ecologice ale lor sa fie cu totul diferite de influenta oricarui factor luat izolat.
|