BIOTOP
2.2.7. Structuri si caracteristici
Biotopul - īn sens restrāns se numeste biotop spatiul īn care fiinteaza un organism vegetal sau animal, īmpreuna cu factorii de mediu care actioneaza asupra lui.
Biotopul este:
fragmentul si tipul
de relief sau de apa, care este sediul unei
biocenoze;
locul de nastere al biocenozei;
ansamblul de conditii externe īn care functioneaza o biocenoza.
īn conceptia sistemica biotopul constituie un complex de factori care conditioneaza compozitia biocenozei.
Biotopul este alcatuit din elemente ale mediului: cosmic, geofizic, edafic, hidrologic si geochimic.
Structura biotopului cuprinde totalitatea factorilor abiotici (factori ecologici) īn dinamica lor. Acesti factori sunt:
factori geografici;
factori mecanici;
factori fizici;
factori chimici.
īn structura biotopului sunt cuprinse si relatiile dintre elementele componente, īn orice ecosistem valorile factorilor abiotici NU sunt constante, ele variaza īn timp si spatiu īntre anumite limite, īn functie de frecventa si amplitudinea acestor variatii si a modului lor de actiune asupra populatiilor, se poate face o īmpartire a lor īn doua categorii:
I. Variatia cu o anumita periodicitate
si amplitudine - alternanta zi-
noapte, succesiunea anotimpurilor, mareele. Acest tip de
variatii au caracter de
regim, iar biocenoza
functioneaza īn regim comandat, adica īn regimul sau
ritmul impuse de variatiile periodice (deci cu o anumita
frecventa) si de o anumita
amploare (amplitudine) a factorilor abiotici.
II. Variatia fara o anumita periodicitate, deci fara regularitate, variatii
ce apar neasteptat si depasesc īn amploare limitele
variatiei de regim. Aceste
variatii au caracter de perturbari sau
de zgomot pentru biocenoza respectiva -
temperaturi extrem de scazute iarna sau extrem de ridicate vara,
secete prelungite,
scaderea cantitatii de oxigen
din apa, patrunderea de agenti poluanti. Aceste
Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifīce ale acestora
variatii actioneaza ca factori perturbatori īn functionarea normala a populatiilor sau biocenozelor respective.
^ Factorii geografici - se refera la caracteristicile si relatiile spatiale ale unui ecosistem, din acest motiv ei au o influenta indirecta asupra vietii dintr-un ecosistem. Factorii geografici imprima trasaturi particulare altor factori ecologici cum sunt: lumina, temperatura, umiditatea, curentii etc.
pozitia geografica pe glob - longitudinea si latitudinea - a unui
ecosistem indica integrarea lui īntr-o anumita
zona climaterica, deci va indica
anumite caracteristici ale unor factcri ecologici;
altitudinea - īn aceeasi zona climaterica - ecosistemele aflate la
altitudini diferite vor avea conditii climaterice
diferite;
expozitia geografica joaca un rol important la numeroase
ecosisteme
terestre; ecosistemele situate pe pante cu expuneri
diferite fata de Soare, fata de
vānturile dominante se vor deosebi īntre ele.
^ Factori mecanici si geofizici:
gravitatia - influenteaza configuratia si
evolutia biotopurilor terestre si
marine;
cāmpul magnetic terestru
- variatiile spontane ale acestuia perturba
activitatea normala a vietuitoarelor si
declanseaza reactii de adaptare;
presiunea atmosferica - actioneaza ca factor de
selectie īn conexiune cu
alti factori, ducānd astfel la o anumita
compozitie a biocenozei;
» sistemul curentilor de aer - vānturi - care este independent de substanta vie, dar local, viteza si forta coloanelor de aer īn miscare influenteaza structura biocenozelor.
^ Factori fizici:
temperatura - prin fluctuatiile acesteia cu caracter de regim sau de
zgomot, conditioneaza direct si īn
corelatie cu alti factori fizici, chimici, mecanici,
structura biocenozelor din ecosistemele terestre sau acvatice naturale;
lumina - din punct de vedere ecologic, functia energetica a
luminii
consta īn faptul ca energia radiatiilor
din spectrul vizibil este folosita de catre
plante pentru biosinteza de substante organice,
numai lumina provenita de la
Soare este determinanta pentru functionarea
ecosistemelor naturale si amenajate
ale īntregii biosfere;
Ecologie si protectia mediului
umiditatea
- pe planeta noastra viata este indispensabil legata de apa
care, datorita īnsusirilor
sale fizice si chimice, reprezinta un factor de prim ordin
īn desfasurarea multor procese biochimice, fiziologice si
ecologice esentiale.
& Factorii chimici:
Compozitia chimica a biotopului este rezultatul final al interactiunii, asociatiei geochimice locale si a substantei vii. Interactiunea se manifesta īn circuitul local al atomilor prin care se realizeaza schimbul de atomi īntre componentele ecosistemului.
migratia
locala a atomilor - care se desfasoara īn limitele
ecosistemului,
cuprinde doua faze reversibile:
organizarea atomilor, includerea lor īn sistemele
moleculare din substanta vie si mineralizarea atomilor,
eliberarea lor din substanta
organica moarta si includerea lor īn substantele anorganice ale mediului
geochimic;
continutul de oxigen din aer este un factor care influenteaza
determinarea componentei specifice a comunitatilor de organisme
care populeaza
solul si al ecosistemelor de mare altitudine.
Configuratia biochimica a biotopurilor acvatice este conditionata de:
salinitatea
apei este un factor important īn ecosistemele acvatice, a carei
fluctuatie īn spatiu si
timp influenteaza
compozitia specifica a biocenozelor
naturale, conditioneaza raspāndirea speciilor; salinitatea reprezinta greutatea
elementelor dizolvate, exprimata īn grame, ce poate fi obtinuta
dintr-un kg de apa
marina īn vacuum la 480°C;
continutul de oxigen din apa si fluctuatiile acestuia
īn timp si spatiu
reprezinta un important factor ecologic īn cazul ecosistemelor acvatice,
determinānd componenta specifica a biocenozelor din aceste
ecosisteme, avānd un
pronuntat caracter selectiv, care se caracterizeaza prin elaborarea
unor mecanisme
complexe de raspāndire a
populatiilor naturale; reprezinta alaturi de salinitate si
de temperatura un principal
factor care modeleaza īn timp si spatiu interventia
populatiilor īn
desfasurarea functiilor ecosistemului;
concentratia
ionilor de hidroniu - pH-ul, fluctuatiile acestuia sunt
determinate īn mod direct de
fluctuatiile concentratiei totale de CCh (CC>2 liber,
tkCOs, HCO3~, COa2")
si īn mod indirect de frecventa cu care se desfasoara
o
serie de fenomene prin care se produce sau se fixeaza COa- Fluctuatiile
concentratiei ionilor de hidrogen
se reflecta direct sau indirect īn dinamica
parametrilor structurali si
functionali ai populatiilor naturale si influenteaza
rolul
pe care acestea īl īndeplinesc īn activitatea biocenozelor.
Tipuri de ecosisteme si descrierea relatiilor intra si interspecifice ale acestora
Concluzie: īn cercetarea ecologica biotopul nu trebuie redus la factorii ecologici amintiti anterior, ci trebuie avut īn vedere ca orice componenta a biotopului, prin fluctuatiile ei īntr-un domeniu mai larg sau mai īngust, participa la structurarea biocenozelor si la modelarea īn spatiu si timp a nivelului productivitatii biologice.
Factorii abiotici studiati actioneaza concomitent asupra indivizilor, populatiilor si ecosistemelor si mai ales se afla īntr-o permanenta interactiune. Interactiunea factorilor abiotici face ca efectele ecologice ale lor sa fie cu totul diferite de influenta oricarui factor luat izolat.
|