CADRUL NATURAL SI DATE DEMOGRAFICE - JUDETUL NEAMT

Date generale ale judetului Neamt

Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea Nord - Estica a Romaniei este o zona in care istoria, cultura si traditia sunt prezente si completeaza mediul natural, deosebit de atragator. Ea a fost multa vreme considerata o zona indepartata si misterioasa a Europei, iar incepand cu
1 ianuarie 2007 constituie granita estica a Uniunii Europene si a NATO.

Din perspectiva geografica, linia peisajului variaza de la lanturile muntoase impadurite din Vest, spre podisurile line din centru si apoi catre campii in Est, cu lacuri, vii si zone agricole extinse.

Judetul Neamt este situat in partea central - estica a Romaniei, de-a lungul vailor raurilor Bistrita si Siret. Vecinii sai sunt: la Nord - judetul Suceava, la Est - judetele Iasi si 454b12e Vaslui, la
Sud - judetul Bacau iar la Vest - judetul Harghita. Judetul Neamt are o suprafata de 5.896 km², aproximativ 2,5% din suprafata Romaniei si se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46⁰ 40' si 47⁰ 20' latitudine nordica si 25⁰ 43' si 27⁰ 15' longitudine estica.

Relieful judetului este dispus in trepte, cuprinzand munti, dealuri, podisuri, campii. Relieful judetului Neamt se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante in judet sunt cele muntoase, reprezentate de Carpatii Orientali (prin muntii Bistritei, masivul Ceahlau, muntii Hasmas, muntii Tarcau si muntii Stanisoarei), care ocupa 278.769 ha (51% din suprafata judetului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatica, reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri, ale Podisului Central Moldovenesc. Neindoielnic, din intreg lantul Carpatilor Orientali, Masivul Ceahlau este cel mai impresionant, atat prin frumusetea deosebita a peisajului oferit, cat si prin aspectul sau impunator. Pe langa acesta, nu putem sa nu mentionam Cheile Bicazului, strabatute de raul Bicaz.

Din punct de vedere administrativ, judetul Neamt include 2 municipii: Piatra Neamt si Roman, orasele: Bicaz, Targu Neamt si Roznov, 78 de comune cu 344 sate.

Cel mai important oras - Piatra Neamt - este capitala judetului.

Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2 000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70 km, Cracau 58 km, Ozana 54 km, Siret 42,1 km.

Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m³.

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt cuprinde in teritoriu de competenta cea mai mare parte a judetului Neamt, exceptie facand zona estica aferenta bazinului hidrografic al raului Barlad. Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un numar de 39 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursa pentru alimentarile cu apa ale populatiei din zona (atat ca surse centralizate pentru localitatile urbane cat si ca surse locale - fantani, captari de izvoare - pentru zona rurala).

Clima judetului Neamt este temperat continentala. Temperaturile maxime inregistrate in judetul Neamt in anul 2007 au fost in lunile iunie, iulie si august ( °C, 38,3°C, 35,4°C). In data de 24 iulie 2007 s-a inregistrat valoarea de 38,3°C, valoare ce a depasit maxima absoluta de temperatura inregistrata in cei 48 de ani de la infiintarea statiei. Temperaturile minime inregistrate in judetul Neamt in anul 2007 au fost in lunile februarie, martie si decembrie
-17,8°C, -28°C si -11,9°C). Cantitatea anuala de precipitatii in municipiul Piatra Neamt in
anul 2007 a fost de 660,3 l/m²

In perioada lunilor mai – septembrie 2007, datorita temperaturilor ridicate si a cantitatilor reduse de precipitatii, pe teritoriul judetului Neamt s-a manifestat fenomenul de seceta care a condus la scaderea debitelor pe 26 cursuri de apa (lungimea de 139,1 km), la secarea de fantani unele partial (luna iulie – 16 017) iar altele total (in luna iulie – 2166). Nivelul panzei freatice a fost sub mediile lunare multianuale.

In anul 2007, s-au produs inundatii prin revarsari locale in 21 de localitati (1 municipiu,
1 oras si 19 comune) pe raurile Siret, Bistrita, Bistricioara, Cracau, Ozana, Cuejdiu, Grintiesu Mare, Sabasa si afluentii acestora.

Fenomenul de grindina si inundatiile au produs pagube materiale, fiind afectate
130 gospodarii si 2 obiective economice, 140 de animale moarte, 0,07 km drumuri nationale, 34,85 km drumuri judetene si comunale, 91 de poduri si podete, 15,310 ha teren arabil,
1,550 ha pasuni si fanete, 8,130 km aparari de maluri, 9 lucrari hidrotehnice etc,

Valoare totala a pagubelor inregistrate a fost de 53.523.534,92 lei .

Resurse naturale

Resurse naturale neregenerabile

Petrolul din perimetrele de exploatare Tazlau si Pipirig se gaseste in cantitati mici. Cantitatea de titei procesata in anul 2007 este de 530 m³.

Gazele naturale sunt cantonate in structurile geologice din zona Roman. Rezervele de combustibili fosili (titei, gaze naturale) sunt sub necesitatile economiei, importul de completare constituind o permanenta.

Uraniul din cele doua perimetre de explorare de pe teritoriul judetului Neamt
(Tulghes -Grinties si Bicazu Ardelean – Damuc) este de calitate superioara dar in rezerve destul de mici.

Substante nemetalifere – cantitati exploatate in anul 2007: marna – 426 308 tone si
calcar – 1 151 640 tone.

Resurse naturale regenerabile

Din suprafata totala a judetului Neamt de 589 614 ha terenurile agricole ocupa
283 905 ha adica 48,15 % din teritoriu iar terenurile neagricole 305 709 ha, respectiv 51,85 %. Fondul funciar agricol este alcatuit in principal din terenuri arabile, care ocupa 170 923 ha, detinand ponderea cea mai mare 60,20 %. Pasunile, fanetele si pajistile naturale ocupa
38,77 % adica 110 076 ha. Terenurile cu vii si livezi se intind pe 2 905 ha adica 1,03 % din terenurile arabile.

Suprafata fondului forestier administrat de Directia Silvica Piatra Neamt este de
ha, din care 203 455 ha apartin de fondul forestier de stat si 47 227 ha apartin de fondul forestier privat.

Flora spontana de pe teritoriul judetului este foarte variata, in judet fiind identificate aproximativ 2 269 de specii. Fauna beneficiaza de adapostul padurilor de foioase si conifere; clima si relieful variat asigura conditii prielnice de habitat multor specii.

In judet se gasesc 58 de specii de mamifere, 203 specii de pasari, 10 specii de reptile,
15 specii de amfibieni si 32 specii de pesti.

Bogatia vegetatiei cat si raritatea speciilor au determinat constituirea a doua parcuri nationale (Ceahlau si Cheile Bicazului - Hasmas), 1 parc natural (Vanatori), 20 rezervatii naturale, 6 monumente ale naturii si 2 arii de protectie speciala avifaunistica; suprafata totala pusa sub protectie fiind de 44 196,92 ha (7,49 % din suprafata judetului). De asemenea, pe teritoriul judetului Neamt au fost desemnate cinci arii de protectie speciala avifaunistica (SPA) si cinci situri de importanta comunitara (SCI). Ariile de protectie speciala avifaunistica au fost declarate prin HG nr. 1284/ 2007, fiind urmatoarele: Cheile Bicazului – Hasmas, Lunca Siretului Mijlociu, Vanatori – Neamt, Lacul Vaduri, Lacul Pangarati. Siturile de importanta comunitara de pe teritoriul judetului Neamt sunt: Ceahlau, Cheile Bicazului – Hasmas,
Cheile Sugaului – Munticelu, Padurea Gosman si Vanatori – Neamt, fiind declarate prin
Ordinul nr. 1964 din 2007.

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt cuprinde in teritoriul de competenta cea mai mare parte a judetului Neamt, exceptie facand zona estica aferenta bazinului hidrografic al raului Barlad. Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 39 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor. Volumul total al acestor acumulari este de 1 306,546 mil. mc, din care 226,611 mil. mc pentru atenuarea viiturilor.

Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursa pentru alimentarile cu apa ale populatiei din zona (atat ca surse centralizate pentru localitatile urbane cat si ca surse locale - fantani, captari de izvoare - pentru zona rurala).

Date demografice

Procesul de urbanizare

Tabel 1.3.1.1 Populatia stabila la 1 iulie 2007

Concentrarile urbane

Suprafata judetului = 589 614 ha.

Tabel 1.3.2.1 Densitatea populatiei in zona urbana