Conceptul de multidimensionalitate
Ca o componenta a teoriei complexitatii cosmice cu derivata sa "complexitatea naturii", conceptul de multidimensionalitate încearca o descifrare a acesteia din urma prin analiza elementelor principale care caracterizeaza lumea de azi, grupata sintetic în trei mari sfere.
Cele trei sfere care guverneaza Terra, sfera naturala, sfera social-culturala (umana) si sfera economica, considerate laolalta si într-o interrelatie specifica, dau multidimensionalit 18118d318s atea întelegerii conceptuale a pilotajului ecosistemelor, în demers logic, între cele trei sfere (notiuni distincte) exista raporturi de CONCORDANŢĂ având elemente comune, si anume ele se afla în raport de ORDONARE: sfera uneia se include total în sfera celeilalte, fara sa coincida în raport crescator: sfera economica -» sfera umana -> sfera naturala.
Mecanismele ce le putem considera ca "elemente de actionare" în pilotaj, care conduc aceste sfere, dirijeaza evolutia lor si se supun practic unei anumite logici care da gradual viziunea dimensionala a întelegerii, care însa are fatete diferite sau contrare. De pilda, se considera cu aceeasi logica dirijeaza lumea la toate nivelurile (de la particula la cosmos) trecând prin "economic" si "uman". S-a dovedit a fi o logica falsa gândindu-ne si numai la faptul ca ciclul apei în natura este guvernat de legi fizice, care nu au absolut nimic cu politica tarifara a societatilor care distribuie apa.
O alta întelegere este conceptia statica, unidimensionala, ce face din economie referirea suprema acceptabila în practica. Acest lucru devine inacceptabil în momentul în care este în joc însasi existenta biosferei. De aceea economia trebuie regândita în maniera în care sa poata întelege atât fenomenele propriei sfere cât si ale sferelor limitrofe. Cu alte cuvinte trebuie sa ne ferim de reductionism prin mularea logicii unui sistem la logica uneia din partile sale. în consecinta mediul natural poate fi dirijat de economie, dar numai pe criterii logice obiective.
Un salt calitativ al întelegerii îl constituie viziunea DIMENSIONALĂ a economiei printr-o conceptie codisciplinara, care ia în considerare simultan toate cele trei sfere mentionate. Prin urmare, fenomenul economic are si o dimensiune umana (respectiv social-culturala), precum si o dimensiune naturala (sau a mediului). Se poate concluziona ca de la relatia "om - natura" sustinuta de bioeconomie se trece la multidimensionala relatie "economic + socio-cultural + mediu înconjurator", sustinuta de economia ecologica.
Important de mentionat ni se pare a fi ideea ca în cadrul interdependentei descrise (în contextul multidimensional) reciproca nu este valabila, adica sferele mediului si cea umana NU apartin si NU se supun legilor economiei.
Un aspect de esenta al multidimensionalitatii descrise, pe care ni l-am propus sa-l si individualizam, se refera la interrelatiile biologico-economice-mediu natural dominate de fluxurile energetice, de sursele de energie, de transformarea si stocarea energiei, precum si de "limbajul" energetic, care teoretizeaza în fond pilotajul ecosistemelor, în cadrul conturat de revolutia biologica în perspectiva secolului urmator.
Pentru a întelege mai bine ideea anterioara o vom concretiza facând o succinta analiza a dinamicii societatii si a naturii la sfârsitul acestui secol (Gruia, R., 1997) în urma careia se pot constata o serie de neajunsuri, dar si anumite tendinte de solutionare prin managementul ecologic în ecosistemele locale sau regionale, având drept scop declarat de obtinere de biomasa (produse) utila omului (tabelul 11).
Imperativele revolutiei biologice si reproiectarea modurilor de productie
Tabelul 11
|
Evolutia |
Perioada |
Probleme prioritare |
|
Primul val |
- poluarea industriala; - epuizarea resurselor; |
|
|
Al 2-lea val |
- schimbarea climatului; - spartura stratului de ozon; |
|
|
Al 3-lea val |
- schimbari de mare amploare pentru ca dezvoltarea durabila (ca model economic) sa devina realitate; - reconcilierea cresterii economice cu calitatea mediului; - formarea unei viziuni ecologice ca strategie a firmelor; - politica ecologica paneuropeana prin implicarea "Europei de est" dupa anul 1989; |
|
|
Al 4-lea val |
în perspectiva |
- aplicarea conceptului de "tehnologie curata", ce are ca 'obiectiv "poluarea zero"; - aplicarea conceptului de ecosanogeneza ce are ca obiectiv dependenta sanatatii de raportul "om-produs-natura"; - schimbarea modului de productie prin realizarea de tehnologii ecologice si biotehnice; - obtinerea cu prioritate de produse cu valoare ecologica si biologica adaugata (VEBA). |
Important devine al 4-lea val, care doreste solutionarea "multidimensio-nalitatii" de care vorbim, prefigurând o anumita orientare a societatii omenesti. Este vorba în primul rând despre activitatea firmelor integrate în ecosistemele locale respective, care par a avea doua linii prioritare de actiune:
de integrare în revolutia biologica (care înlocuieste structurile revolutiei industriale de azi), integrare nu numai în plan managerial, ci si într-unul spiritual;
spre realizarea de tehnologii alternative si a produselor VEBA.
Dupa cum reiese din toate conceptele prezentate, atât în planul concret
al activitatii umane, cât mai ales în planul consideratiilor teoretice, rezulta evident ca apartine viitorului apropiat constientizarea generalizata a faptului ca o agricultura si o medicina "adevarata" nu se pot face în afara integrarii în contextul cosmic. si aceasta, dupa opiniile din literatura de specialitate (Papacostea, P., 1987), deoarece activitatile umane sunt controlate si cenzurate prin intermediul nivelului biologic integrator si al omului însusi, nivel care este biosfera.
Agricultura alternativa este prin definitie un sistem de "agricultura cosmica" cu mari posibilitati de dezvoltare a unor tehnologii caracteristice eco-fermelor viitorului. Dar pentru ca activitatea umana în aceasta directie sa aiba eficacitatea scontata, ea are nevoie de o baza filozofica de sustinere si de clarificare ideatica, cum este de fapt biosofia.
|
