Cadrul legal pentru activitatea de protectie a mediului
SECŢIUNEA 1
Politica Comunitatii Europene în domeniul protectiei mediului
Art.16. Sectiunea ofera informatii privind continutul politicii comunitare europene în domeniul protectiei mediului.
Art.17. Activitatea nationala de protectie a mediului înconjurator, mediu ce include si societatea umana, se bazeaza pe un numar mare de legi, hotarâri de guvern, ordonante de urgenta, ordine ale ministerului de resort sau ordine ale altor ministere a caror activitate interfera cu mediul înconjurator, reglementari care au ca punct de plecare principiile politicii de mediu a Comunitatii Europene, prevederile Directivelor Comunitatii Europene si ale Conventiilor Internationale la care tara noastra este parte semnatara.
Art.18. Politica comunitara europeana în domeniul protectiei mediului si programele sale de mediu considera ca activitati prioritare :
a) aplicarea completa si eficace a legislatiei comunitare în vigoare;
b) controlul impactului asupra mediului al tuturor substantelor si surselor de poluare;
c) accesul mai bun pentru public la informatia de mediu;
d) crearea de locuri de munca.
Programele de actiune pentru protectia mediului ale Comunitatii Europene au la baza urmatoarele principii:
a) este mai bine sa previi decât sa refaci daunele;
b) consecintele asupra mediului ar trebui luate în considerare în stadiul cel mai precoce posibil al procesului de decizie;
c) orice forma de exploatare a resurselor si a mediului natural care provoaca pagube sensibile echilibrului ecologic trebuie evitata;
d) nivelul cunostintelor stiintifice trebuie ameliorat pentru a permite o actiune eficace în domeniul mediului;
e) poluatorul plateste - costul prevenirii si eliminarii vatamarilor sunt în sarcina poluatorului;
f) activitatile întreprinse într-un stat membru nu trebuie sa antreneze degradarea mediului într-un alt stat;
g) politica de mediu dusa în statele membre trebuie sa tina seama de interesele tarilor în curs de dezvoltare;
h) Comunitatea Europeana si statele membre trebuie sa promoveze protectia mediului pe plan international si mondial prin intermediul organizatiilor internationale;
i) protectia mediului este problema tuturor, asa ca un efort de educare devine necesar;
j) masurile de protectie a mediului trebuie luate la nivelul cel mai adecvat, tinând seama de tipul de poluare, de actiunea care se impune si de zona geografica de protejat;
k) programele nationale în materie de mediu trebuie coordonate între ele pe termen lung, pe baza unui concept comun, iar politicile nationale trebuie armonizate în interiorul comunitatii.
SECŢIUNEA a 2-a
Conventii internationale privind protectia atmosferei
Art.19. Sectiunea ofera informatii privind continutul conventiilor internationale privind protectia atmosferica: obiective, principii, obligatii.
Art.20. Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice" a fost încheiata la 9 mai 1992, New York, ratificata de România prin Legea nr. 24/1994, publicata în Monitorul Oficial nr. 119 din 12 mai 1994.
(2) Obiectivul conventiei este de a realiza stabilizarea sau chiar stoparea concentratiilor de gaze cu efect de sera în atmosfera la un nivel care sa împiedice orice perturbare periculoasa a 13313h73n sistemului climatic.
(3) Principii pentru atingerea obiectivului conventiei si aplicarea dispozitiilor acesteia:
a) necesitatea ocrotirii sistemului climatic în interesul generatiilor prezente si viitoare, în functie de capacitatea fiecarei tari;
b) neimpunerea, pentru tarile în curs de dezvoltare, a unor sarcini care depasesc posibilitatile acestora;
c) integrarea masurilor de protectie a sistemului climatic în programe nationale de dezvoltare;
d) conlucrarea partilor conventiei la realizarea unui sistem economic international deschis care sa conduca la cresterea economica si dezvoltarea durabila a tuturor partilor, care sa permita studierea problemelor puse de schimbarile climatice.
(4) România, ca parte semnatara a Conventiei, a mai fost prezenta la negocierile privind schimbarile climatice astfel:
a) la Berlin în 1995, când s-a convenit stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, în anul 2000 la nivelul anului 1989 si s-au stabilit obiectivele pe termen mediu si lung;
b) la Kyoto, în 1997, când s-au stabilit datele concrete si mijloacele de realizare a obiectivelor - la Kyoto, în Japonia, 1-11 decembrie 1997, 161 de tari au finalizat un acord, denumit ,,Protocolul de la Kyoto", care stabileste termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de sera al Terrei; prin Legea nr. 3/2001, România a ratificat Protocolul de la Kyoto privind Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, numarându-se printre primele state care ratifica acest document international, de o importanta deosebita pentru problematica schimbarilor climatice.
Art.21. Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon", 1985 - a fost ratificata în tara noastra prin Legea nr. 84/1993, publicata în Monitorul Oficial nr. 292 din 15 decembrie 1993.
(2) Partile semnatare si-au asumat urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare în conformitate cu prevederile Conventiei pentru protejarea mediului si a sanatatii oamenilor împotriva efectelor determinate de deteriorarea stratului ozon;
b) cooperarea prin schimb de informatii si cercetare pentru o mai buna evaluare a efectelor activitatii umane asupra stratului de ozon si a efectelor provenite din modificarea sau posibilele modificari ale stratului de ozon.
(3) România a aderat apoi la:
a) Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata la 25 martie 1985;
b) Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987;
c) Amendamentul de la Londra, la 27-29 iunie 1990 si ratificat prin Legea nr. 84/15 decembrie1993;
d) Amendamentul de la Copenhaga, adoptat la 25 noiembrie 1992, propunându-si scopuri mai ambitioase: de interzicere a CFC-urilor si halonilor; în plus, stabileste interzicerea fabricarii tricloretanului si a tetraclorurii de carbon; România a devenit Parte la acest amendament începând cu 26 februarie 2001;
e) Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Montreal în 1997, care prevede instituirea unui sistem de licente pentru productia, importul si exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, în scopul prevenirii traficului ilicit cu aceste substante; perioada 1 iulie 1999-1 iulie 2000 a reprezentat anul înghetarii consumului de clorofluorocarburi (CFC-uri) la nivel national si intrarea într-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor substante, în concordanta cu obligatiile care revin tarii noastre, ca semnatara a tratatelor internationale mentionate; cu un consum de 350 tone CFC-uri, România s-a încadrat în limitele de productie si consum stabilite în cadrul protocolului.
(4) România a facut progrese în implementarea regimului juridic al ozonului prin:
a) continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si institutional necesar aplicarii regimului ozonului;
b) implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care a condus la eliminarea a 1069 de tone, consum anual la utilizatorii industriali de substante care epuizeaza stratul de ozon;
c) instituirea controlului comertului cu aceste substante (prin obligativitatea obtinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. 506/ 1996);
d) introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159 / 2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/31 august 1999.
,,Conventia asupra poluarii pe distante lungi"- ratificata prin Legea nr. 8/1991 - partile semnatare au convenit sa protejeze omul în mediul sau contra poluarii atmosferice si sa limiteze poluarea atmosferica, inclusiv poluarea transfrontaliera.
SECŢIUNEA a 3-a
Conventii internationale privind poluarea mediului marin
Art.22. Sectiunea ofera informatii referitoare la conventiile internationale privind poluarea mediului marin.
Art.23. ,,Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave", 1973, prevede ca tarile participante sa previna poluarea mediului marin prin deversarea substantelor daunatoare sau a apelor uzate care contin astfel de substante.; recunoscând ca deversarea deliberata, din neglijenta sau accidentala de hidrocarburi sau alte substante periculoase de catre nave constituie o serioasa sursa de poluare, s-a stabilit ca cel mai bun mijloc de realizare a acestui obiectiv este stabilirea de reguli de folosinta generala si care sa nu se limiteze numai la poluarea cu hidrocarburi.
(2) Conventia a fost modificata prin Protocolul de la Londra, 1978, ratificat de tara noastra prin Legea nr. 6/1993.
Art.24 Conventia privind protectia Marii Negre împotriva poluarii", Bucuresti 1992 - ratificata de tara noastra prin Legea nr. 98/1992 si publicata în Monitorul Oficial nr. 242 din 24 septembrie 1992.
(2) În cadrul conventiei, tarile din bazinul Marii Negre s-au angajat sa ia toate masurile necesare, în concordanta cu dreptul international, pentru a preveni, reduce si controla poluarea, pentru a proteja si conserva mediul marin al Marii Negre, sa coopereze la elaborarea masurilor care sa contribuie la protectia si pastrarea mediului marin al Marii Negre.
SECŢIUNEA a 4-a
Conventii internationale privind protectia ecosistemelor
Art.25. Generalitati - Sectiunea ofera informatii referitoare la prevederile conventiilor internationale privind protectia ecosistemelor.
Art.26. (1) ,,Conventia internationala privind zonele umede, în special ca habitat al pasarilor acvatice"- ratificata de tara noastra prin Legea nr. 5/1991, publicata în Monitorul Oficial nr.18 din 26 ianuarie 1991.
(2) În cadrul acestei
conventii s-a hotarât conservarea zonelor umede, a florei si
faunei lor prin corelarea politicilor nationale pe termen lung cu o
cooperare internationala
Art.27. Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa", Berna, 1979 - a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr. 13/1993, publicata în Monitorul Oficial nr.162 din 25 martie 1993.
(2) Obiectivul acestei conventii este de a asigura conservarea florei si faunei salbatice si a habitatelor lor naturale, mai ales a speciilor si habitatelor a caror conservare necesita cooperarea mai multor state; o atentie deosebita este acordata speciilor vulnerabile si amenintate cu disparitia.
Art.28. ,,Conventia privind diversitatea biologica"- 5 iunie 1992, Rio de Janeiro - a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr. 58/1994, publicata în Monitorul Oficial nr.199 din 2 august 1994; ca urmare a acestei conventii, s-a emis Legea nr.82/1993 privind instituirea rezervatiei biosferei ,,Delta Dunarii".
(2) Obiectivele prezentei conventii sunt: conservarea biodiversitatii, utilizarea durabila a componentelor sale si împartirea corecta si echitabila a beneficiilor ce rezulta din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzator la resursele genetice si prin finantarea corespunzatoare.
SECŢIUNEA a 5-a
Conventii internationale privind controlul transportului deseurilor periculoase si protectia fizica a materialelor nucleare
Art.29. Sectiunea ofera informatii referitoare la conventii internationale privind controlul transportului deseurilor periculoase si protectia fizica a materialelor nucleare : scop, hotarâri.
Art.30. Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora" - a fost ratificata de tara noastra prin Legea nr.6 / 26 ianuarie 1991.
(2) În cadrul conventiei s-a stabilit ca gospodarirea deseurilor, inclusiv transportul si eliminarea lor sa fie în concordanta cu protectia sanatatii umane si a mediului, indiferent de locul evacuarii lor.
(3) Scopul conventiei este de a reduce generarea de deseuri periculoase si de a asigura eliminarea acestor deseuri într-o maniera eficienta si sanatoasa pentru mediu; conventia specifica ca transportul peste frontiere al deseurilor va fi permis numai când nu vor exista alternative folositoare si când vor fi conduse într-o maniera nepericuloasa pentru mediu si sanatatea umana.
(4) În septembrie 1995, semnatarii conventiei au hotarât sa interzica transportul peste frontiere al deseurilor periculoase din tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) spre tarile nemembre; interzicerea a fost efectiv aplicata de la 1 ianuarie 1998.
Art.31. ,,Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare", Viena 1980 - a fost ratificata prin Legea nr.78/1993, publicata în Monitorul Oficial nr.265 din 15 noiembrie 1993; statele parti la aceasta conventie au hotarât realizarea unei cooperari internationale în vederea stabilirii, în conformitate cu legislatia nationala a fiecarui stat, de masuri eficace pentru a asigura protectia fizica a materialelor nucleare.
SECŢIUNEA a 6-a
Cooperarea internationala privind activitatile militare si mediul înconjurator
Art.32. - Sectiunea ofera scurte informatii privind cooperarea internationala pentru rezolvarea problemelor de mediu în domeniul militar.
Art.33. - (1) Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) - în mai 1993, consiliul de conducere al acestui program (UNEP) a emis Decizia nr 17/5 - ,,Aplicarea normelor de mediu în institutiile militare", reconfirmata în 1995; guvernele au fost încurajate sa stabileasca o politica nationala de mediu pentru sectorul militar.
(2) Directorul executiv al UNEP a fost invitat sa colecteze informatii despre :
a) respectarea de catre institutiile militare a standardelor nationale privind tratamentul si eliminarea deseurilor periculoase;
b) contributia sectorului militar la politicile nationale de mediu;
c) evaluari ale daunelor aduse mediului de activitatile militare ca si necesarul pentru curatarea si restaurarea zonelor care au suferit daune.
Art.34. - Întâlnirea UNEP de la Linkoping- Suedia, iunie 1995 - organizata de UNEP în colaborare cu Comisia Economica pentru Europa (UN/ECE); întâlnirea s-a finalizat cu un document numit ,,documentul Linkoping" care contine recomandari pentru desfasurarea activitatilor militare ce afecteaza mediul.
Art.35. - (1) Comitetul NATO pentru Provocarile Societatii Moderne (CCMS) - a fost înfiintat în 1969 pentru a rezolva probleme de mediu si a recomanda actiuni în beneficiul tuturor tarilor, folosind expertize si tehnologii din tarile membre; participa reprezentanti ai Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (NACC), partenerii de cooperare si tarile Parteneriatului pentru Pace (PfP).
(2) CCMS nu se angajeaza în orice activitate de cercetare actuala, în schimb îsi îndeplineste munca sa, necentralizata, bazându-se pe studii-pilot; subiectele pentru studiile-pilot acopera un spectru larg de aspecte de mediu si calitate a vietii, incluzând si sectorul militar în relatie cu mediul înconjurator.
(3) CCMS este un forum util prin schimburile de experienta si rezultatele obtinute în dezvoltarea politicilor de mediu pentru sectorul militar.
SECŢIUNEA a 7-a
Cooperarea internationala pentru protectia mediului si instruire ecologica în
NATO/PfP
Art.36. Sectiunea ofera informatii privind cooperarea internationala pentru protectia mediului si instruirea învederea protejarii mediului în armatele membre NATO/PfP.
Art.37. (1) Implicarea NATO în vedera protejarii mediului dateaza din 1969, de la a 20-a întrunire a Consiliului Nord-Atlantic din Washinghton D.C, când s-a hotarât adoptarea de catre Alianta a unei ,,noi orientari sociale si de protejare a mediului".
(2) În noiembrie 1970 s-a format Comitetul NATO sub autoritatea Departamentului de Probleme stiintifice, urmând sa abordeze si sa rezolve cât mai eficient problemele practice de interes pentru natiunile membre; la început s-a pus accentul pe problemele de ordin civil: poluarea atmosferica, energia solara, probleme referitoare la omenire/sanatate, starea de siguranta a drumurilor.
(3) Începând cu anul 1980, NATO - CCMS a manifestat un interes evident fata de impactul actiunilor militare asupra mediului.
Art.38. nceputul studiilor pilot în sectorul militar - printre primele subiecte de studiu (1985-1989) s-a aflat ,,Poluarea fonica produsa de fortele de aviatie într-o societate moderna".
(2) Poluarea fonica a fortelor de aviatie constituia o problema serioasa pentru fortele militare. NATO. CCMS a constatat ca antrenamentele de zbor de joasa altitudine a adus numeroase plângeri/proteste din partea politicienilor, a natiunilor care asteptau un raspuns din partea fortelor militare.
Studiul asupra poluarii fonice al aparatelor de zbor militare într-o societate moderna cuprinde trei subgrupe:
a) subgrupa A: diminuarea zgomotului produs de aparatele de zbor;
b) subgrupa B: efectul zgomotului asupra oamenilor, animalelor si cladirilor;
c) subgrupa C: utilizarea spatiului aerian si reducerea concentratiei aparatelor de zbor.
(4) Studiul a avut un succes real deoarece a raspuns cerintelor politicienilor si a permis comandantilor fortelor aeriene sa cunoasca opiniile natiunii.
Art.39. Constientizarea riscului de poluare a mediului în cadrul fortelor militare NATO - NATO/CCMS s-a ocupat de o tema de mare interes din punct de vedere politic si anume impactul pregatirii fortelor terestre asupra mediului; lideri experti ai Germaniei au initiat în 1998 un studiu pilot privind gradul de constientizare în cadrul fortelor militare asupra riscului de poluare a mediului - acesta a fost primul for NATO în care s-au discutat principalele probleme cu care se confruntau tarile Europei de Vest, unde exercitiile militare terestre se desfasurau sub atitudinea critica a civililor.
(2) Studiul pilot a reunit aproximativ toate Statele Majore ale Ministerelor Apararii din NATO; rezultatul a fost filmul intitulat ,,Protejati Mediul"- un film despre tehnicile îmbunatatite ale fortelor militare în protejarea mediului.
(3) De asemenea, s-au încercat câteva modalitati de a-i influenta pe comandantii NATO, propunând ,,Respectarea Normelor de Protectie a Mediului"; studiul pilot s-a încheiat in 1990, dar a fost urmat imediat de un alt studiu prezentat mai jos.
Art.40. Utilizarea unor mijloace menite sa diminueze deteriorarea mediului - proiectul pilot a început în 1990 sub îndrumarea Ţarilor de Jos care, desi nu dispuneau de zone adecvate antrenamentelor terestre si aeriene, au acceptat ideea unor forte de aparare competente si compatibile cu mediul înconjurator.
(2) Studiul pilot a strâns materiale despre toate modalitatile valabile în actiuni militare care permit comandantilor sa evite folosirea si/sau deteriorarea mediului înconjurator; rezultatele pot fi prelucrate astfel încât, pe viitor, sa reduca dependenta antrenamentelor militare de spatiile civile.
(3) Natiunile
participante la studiul pilot au fost: Belgia,
Art.41. Protocolul de la Montreal - o noua tema a fost propusa în cadrul Conferintei Internationale din 11-13 septembrie 1991- Williamburg Virginia, privind rolul armatei în aplicarea Protocolului de la Montreal.
(2) Conferinta a tratat urmatoarele teme:
a) tactica adoptata de NATO în protejarea stratului de ozon;
b) încetarea utilizarii substantelor toxice în operatiunile de zbor;
c) strategii de eliminare a CFC-urilor;
d) încercarile recente de înlocuire a substantelor chimice;
Art.42 Actiunile recente ale CCMS - serviciile NATO-CCMS legate de pastrarea conditiilor de mediu sunt evidentiate în cinci studii pilot, doua conferinte, un simpozion international, un seminar, un proiect ad-hoc si alte activitati.
Studiile pilot sunt:
a) protectia populatiei împotriva substantelor toxice eliberate ca urmare a transporturilor militare ( februarie 1994) cu doua obiective: de a examina impactul deversarilor (în special substante toxice de lupta chimice si biologice) si de a examina metodele de transportare si actiunile de interzicere sau raspuns în caz de urgenta;
b) dispersarea factorilor de poluare proveniti din activitatile si instalatiile sectorului militar ( început în februarie 1993) - obiectivul urmarea formarea unei colaborari internationale referitoare la supravegherea, controlul si prevenirea extinderii poluarii provenite din actiunile si instalatiile sectorului militar; cele patru subgrupe au discutat despre:
i) elementele de risc în actiunile de aparare;
ii) transportul substantelor de contaminare pe ape, estuare si delte;
iii) deversarea în siguranta a deseurilor radioactive si mixte;
iv) evaluarea riscului de poluare a mediului în cadrul actiunilor de aparare.
c) specificul folosirii terenurilor militare - situatia a fost
discutata în
i) metode de evaluare a zonelor militare contaminate;
ii) a cercetat cele mai eficiente tehnici si metode de remediere a zonelor contaminate;
iii) a descris factorii de natura politica, economica si sociala care ar putea influenta programul de protectie a mediului si a propus fonduri pentru protectia mediului; în a-II-a faza (1997, 1998) studiul urma sa initieze ,,modele tehnice" de organizare si de utilizare a diverse zone.
d) Directia de Aparare a Factorilor de Mediu din sectorul militar - a început sa functioneze în aprilie 1996, extinzându-se în NATO si în tarile partenere de cooperare (CP) si a urmarit implementarea Sistemelor de Management de Mediu (SMM) în sectorul militar initiind programe de îndrumare în acest sens; mai multe subgrupe s-au ocupat de colectarea experientei acumulate, de descoperirea unor indicatori de evaluare a performantei de mediu din sectorul militar, reevaluarea standardelor de management de mediu.
ISO 14001 a fost declarat ca fiind cel mai potrivit pentru sectorul militar - au fost identificate avantajele si necesitatea implementarii SMM-lor în cadrul sectorului militar si s-a recunoscut caracterul specific ale organizatiilor militare în ce priveste aplicarea unui SMM conform ISO 14000; în final, s-a publicat ,,Ghidul de implementare a sistemelor de management de mediu în sectorul militar".
Concluzii:
a) NATO-CCMS este parte a Departamentului de probleme stiintifice din cadrul NATO si nu a fortelor armate NATO - studiile pilot ofera doar propuneri în speranta ca va influenta mentalitatea structurilor militare; pâna acum încercarile NATO-CCMS au avut succes, iar Statul Major NATO este constient de pagubele politice si de mediu pe care le poate provoca;
b) recent s-a propus adoptarea acordului standard NATO 7141 privind politica si normele de protectie a mediului în timpul operatiunilor întrunite si al pregatirii pentru lupta; s-a instituit un Serviciu responsabil cu mediu (WG) care a promovat proiectul STANAG 7141-EP ca un proiect de standardizare a planificarii protectiei mediului pe timpul instructiei;
c) a existat ulterior o decizie din mai 1997 prin care o echipa de lucru va realiza un ghid referitor la protectia mediului împotriva poluarii;
d) NATO-CCMS are o excelenta relatie profesionala de cooperare cu tarile partenere prin schimb de informatii despre problemele de mediu si ar prefera ca majoritatea fortelor armate ale statelor membre sa-si realizeze propriile departamente si programe de protectie a mediului.
SECŢIUNEA a 8-a
Strategia Nationala de Protectia Mediului
Art.43. Sectiunea ofera informatii privind principiile, obiectivele si prioritatile Strategiei Nationale de Protectia Mediului.
Art.44 (1) Politica de mediu a Ministerului Apararii Nationale se constituie în mod obligatoriu ca parte integranta a strategiei nationale în domeniu, si reprezinta în esenta: principiile, directiile si obiectivele activitatilor din armata, menite sa conduca la o dezvoltare durabila în conditiile pregatirii integrarii euroatlantice a României.
(2) În acest sens, prin politica sa de protectie a mediului, Ministerul Apararii Nationale trebuie sa raspunda sarcinilor pe plan national, cerintelor rezultate din conventiile internationale si din crearea conditiilor de interoperabilitate din punct de vedere al protejarii mediului.
Art.45 Strategia Nationala de Protectia Mediului adopta ca principii generale :
a) conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;
b) dezvoltarea durabila;
c) evitarea poluarii prin masuri preventive;
d) conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate;
e) conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;
f) aplicarea principiului ,,Cine polueaza plateste";
e) stimularea activitatii de decontaminare a situu-rilor contaminate si reconstructia ecologica;
g) obiective specifice.
Art.46 Criterii de stabilire a prioritatilor privind obiectivele protectiei mediului - tinând seama de principiile generale de protectie a mediului, de starea mediului si conditiile specifice din tara noastra, urmatoarele criterii stau la baza stabilirii prioritatilor privind actiunile ce trebuie întreprinse si care sunt necesare redresarii si ocrotirii mediului:
a) mentinerea si îmbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;
b) conservarea resurselor naturale si îmbunatatirea potentialului existent al naturii în cadrul dezvoltarii durabile a activitatilor socio-economice;
c) apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
d) respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor internationale privind protectia mediului;
e) raport maxim,beneficiu/cost;
f) pregatirea integrarii tarii noastre în Uniunea Europeana.
Art.47 Prioritati - guvernele si alte autoritati publice, fara a prejudicia importanta zonelor cu probleme specifice zonelor respective, Comunitatea Europeana si alte organizatii interguvernamentale trebuie sa acorde o atentie deosebita urmatoarelor aspecte urgente ale mediului si sanatatii la nivel local, regional, national si international si vor cauta sa actioneze asupra lor:
a) tulburari globale ale mediului, ca distrugerea stratului de ozon si modificarile de clima;
b) dezvoltarea, planificarea
si reînnoirea
c) alimentarea cu apa potabila sigura si adecvata.
Art.48 Obiectivele specifice ale protectiei mediului în etapa 2000-2004 se refera la:
a) întarirea capacitatii institutionale pentru protectia mediului;
b) consolidarea cadrului legislativ, prin armonizarea cu legislatia UE;
c) apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor cu impact ecologic;
d) prevenirea si reducerea poluarii industriale;
e) gospodarirea deseurilor;
f) gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor;
g) conservarea diversitatii biologice;
h) îmbunatatirea calitatii mediului în centrele poluate
(2) Una din actiunile
cele mai importante o constituie armonizarea legislatiei de mediu din
SECŢIUNEA a 9-a
Strategia de Protectia Mediului în Armata României
Art.49 - Sectiunea reda principiile si obiectivele prevazute în Strategia de Protectia Mediului în Armata României.
1. Principiile generale
Art.50 - În conformitate cu optiunile Strategiei de Protectia Mediului a României, cu principiile generale definite de aceasta, cu exigentele fenomenului militar actual, precum si cu aspiratiile în domeniu ale armatei, au fost adoptate urmatoarele principii :
a) conservarea si îmbunatatirea conditiilor de sanatate prin: actiuni de reducere a gradului de poluare din toate unitatile si formatiunile militare, corectarea impactului negativ produs asupra factorilor de mediu de catre activitatile tehnico-productive din armata; retehnologizarea treptata a tuturor sectoarelor de activitate ce impun aceasta ( tehnico-productive, logistice, de instructie etc.);
b) dezvoltarea durabila, care presupune redresarea si mentinerea calitatii factorilor de mediu pe timpul desfasurarii activitatilor militare, atât în zonele de responsabilitate ale armatei, cât si în apropierea comunitatilor umane, mentinerea posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, conservarea valorilor culturale si spirituale din domeniul militar, precum si dezvoltarea capacitatii de creatie a personalului armatei;
c) evitarea poluarii prin masuri de prevenire a acesteia: retehnologizarea tuturor sectoarelor cu impact asupra mediului din armata prin aplicarea tehnologiilor moderne, nepoluante, gestionarea corecta a deseurilor si materialelor periculoase si aplicarea unor tehnologii moderne de depoluare, asigurarea unui suport financiar real pentru sprijinirea aplicarii unor programe de prevenire a poluarii;
d) conservarea biodiversitatii prin redimensionarea zonelor de instructie si antrenament, mentinerea si protejarea ecosistemelor cu valoare deosebita din aceste zone, participarea la actiuni de conservare a biodiversitatii în colaborare cu alte organisme guvernamentale de mediu;
e) conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice prin participarea efectivelor armatei la conservarea valorilor si mostenirii istorice pe baza unei colaborari active cu organismele guvernamentale si cele neguvernamentale, mentinerea si protejarea monumentelor cu valoare deosebita din zone gestionate de catre armata;
f) principiul ,,poluatorul - plateste" - schimbarea mentalitatii militarilor cu privire la poluare si la efectele acesteia, ca fenomen de neacceptat, costurile redresarii ecologice trebuiesc suportate de poluator.
g) stimularea activitatii de redresare a mediului
2. Criteriile de stabilire a prioritatilor
Art.51 - Pe baza principiilor enuntate anterior, starea mediului în sectorul militar si conditiile specifice, în colaborare cu Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, au fost stabilite urmatoarele criterii:
a) mentinerea si îmbunatatirea sanatatii personalului militar si civil din armata si a calitatii vietii acestuia, gravele probleme de sanatate fiind create de urmatoarele categorii de poluanti:
(i) metalele grele emise în aer si pe sol, care provin de la esapamentul tehnicii si autovehiculelor militare, tehnicii de aviatie si de la unitatile tehnico-productive sau cele care apartin industriei nationale de aparare;
(ii) SO2, NOx, CO, CO2, NH3, aerosoli de H2SO4, si alte emisii provenite de la sursele termice punctiforme si instalatiile din unitatile tehnico-productive ale armatei;
(iii) diversi poluanti organici precum si metale ( Cd, Zn, Pb, Hg, Mg, etc.) proveniti în urma aplicatiilor sau tragerilor cu armament de infanterie si artilerie din poligoanele de tragere.
b) mentinerea si îmbunatatirea potentialului natural (apa, aer, sol, vegetatie si fauna ) din zonele gestionate de armata;
c) participarea armatei la apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor;
d) aplicarea în domeniul militar a raportului beneficiu/cost pentru investitiile în domeniul mediului: ierarhizarea actiunilor astfel încât pe de o parte, cele cu efect pozitiv maxim sa fie aplicate primele, iar pe de alta parte cele mai putin costisitoare dar cu efect pozitiv imediat sa fie adoptate imediat; atingerea nivelurilor de exigenta existente în alte armate privind concentratiile limita sau eliminarea maxima de poluanti, este un proces care se deruleaza pe o perioada îndelungata datorita costurilor mari implicate.
e) alinierea activitatilor din armata la prevederile conventiilor internationale, programelor de actiune privind protectia mediului.
f) contributia armatei la integrarea României în structurile euro - atlantice - în domeniul protectiei mediului, aceasta constituie un proces ce asigura compatibilitatea problemelor de mediu ale Armatei Române cu cele adoptate de armatele statelor NATO.
3. Obiectivele protectiei mediului
Art.52 - (1) Obiectivul general al protectiei mediului din armata consta în transpunerea, aplicarea si respectarea în armata a legislatiei si a celorlalte acte normative de protectie a mediului elaborate la nivel national, pe baza elaborarii de instructiuni si metodologii cu privire la desfasurarea acestor activitati în unitatile si formatiunile militare.
Strategia de mediu a Ministerului Apararii Nationale cuprinde obiective ale protectiei mediului în armata ce vor fi concretizate în masuri specifice si va cuprinde doua etape: identificarea, pregatirea, proiectarea si evaluarea obiectivelor; realizarea obiectivelor propuse.
(3) Actiunile care vizeaza diminuarea impactului negativ al activitatilor militare asupra mediului se sustin cu surse din bugetul propriu, iar pentru sectoarele militare cu autofinantare din resurse proprii.
Art.53 Obiectivele de mediu ale armatei, decurg din obiectivele Strategiei Nationale de Protectia Mediului si se clasifica în trei categorii:
a) obiective operationale pe termen scurt - pâna în anul 2005;
b) obiective operationale pe termen mediu - pâna în anul 2010;
c) obiective operationale pe termen lung - pâna în anul 2020
4. Obiective operationale pe termen scurt
- La stabilirea acestor obiective s-a avut în vedere rezultatul imediat si cheltuielile care trebuie sa fie mici sau relativ mici; în principal ele se refera la :
a) elaborarea si perfectionarea cadrului de reglementari de mediu din sectorul militar pe baza legislatiei nationale de mediu (pe masura elaborarii si adoptarii acesteia ); reglementarilor specifice organismelor internationale la care România este paret si a experientei altor armate în domeniul protectiei mediului.
b) redimensionarea structurilor specializate de mediu din armata, în concordanta cu domeniul de responsabilitate, competenta si atributii functionale ce le revin.
c) elaborarea ,,Bazei de date a Ministerului Apararii Nationale privind protectia mediului" si actualizarea ei permanenta în functiei de modificarile survenite;
d) identificarea principalelor surse de poluare din sectorul militar;
e) obtinerea acordului si/sau autorizatiei de mediu pentru obiectivele si activitatile militare;
f) urmarirea aplicarii politicii nationale de mediu în armata, prin reducerea emisiilor de substante care distrug stratul de ozon; scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera; diminuarea consumului de energie si a substantelor chimice daunatoare mediului; reducerea gradului de poluare a apelor si solului;
g) elaborarea programului de gestionare a deseurilor din armata si punerea în aplicare a acestuia;
h) elaborarea programului privind regimul substantelor toxice periculoase;
i) derularea programelor de cercetare, modernizare si de înzestrare ale armatei cu respectarea principiilor nationale de mediu, precum si prin asigurarea compatibilitatii tehnologiilor moderne;
j) educarea si formarea în domeniul protectiei mediului a personalului militar, civil precum si a specialistilor de mediu;
k) participarea armatei la actiuni de conservarea biodiversitatii si a ariilor protejate;
l) colaborarea nationala si internationala cu structuri similare de protectie a mediului.
5. Obiective pe termen mediu
- Obiectivele operationale pe termen mediu ale Strategiei de Protectia Mediului în Armata Rom niei sunt:
a) definitivarea si perfectionarea reglementarilor de mediu în domeniul militar;
b) optimizarea gestionarii resurselor naturale a zonelor care apartin Ministerului Apararii Nationale;
c) urmarirea aplicarii politicii nationale de mediu în armata prin reducerea emisiilor de substante care distrug stratul de ozon, scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera, diminuarea consumului de energie si a substantelor chimice daunatoare mediului, reducerea gradului de poluare a apelor si solului;
d) perfectionarea programului privind gestionarea deseurilor, precum si controlul valorificarii acestora;
e) reducerea emisiilor de poluanti atmosferici (substante care afecteaza stratul de ozon sau gazelor cu efect de sera care provin de la sursele din domeniul militar si controlul acestora;
f) dezvoltarea programelor de mediu privind refacerea calitatii terenurilor (poligoanelor) aflate în administrarea Ministerului Apararii Nationale;
g) perfectionarea procesului de educatie în domeniul protectiei mediului al personalului armatei.
6. Obiective pe termen lung
- Obiective pe termen lung ale Strategiei de Protectia Mediului în Armata Romaniei sunt:
a) asigurarea unui standard de viata (din punct de vedere al calitatii factorilor de mediu ) la nivelul armatelor moderne;
b) perfectionarea cadrului de reglementari privind protectia mediului din armata în concordanta cu prevederile legislatiei interne si internationale;
c) eficientizarea procesului de educatie în domeniul protectiei mediului din sistemul militar pe baza experientei sistemului national si a celor din alte armate moderne;
d) reducerea poluarii la nivelul standardelor cerute de legislatia nationala si conventiile internationale;
e) alinierea armatei române la prevederile legislatiei nationale de mediu, prin programe de actiune si norme militare specifice în domeniul emisiei gazelor cu efect de sera, protectiei stratului de ozon, evaluarii impactului activitatilor militare, modului de actiune în caz de accident ecologic, regimului deseurilor toxice din domeniul militar, participarii armatei la conservarea biodiversitatii;
f) retehnologizarea, modernizarea si perfectionarea instalatiilor, infrastructurii militare, a tehnicii si aparaturii militare în concordanta cu cerintele legislatiei nationale de mediu;
g) reorientarea procesului de instructie pe baza conceptelor noi, moderne prin reducerea impactului asupra mediului înconjurator;
h) integrarea programului ,,Baza de date privind protectia mediului în Ministerul Apararii Nationale" în sistemul national de monitorizare a factorilor de mediu;
i) corelarea cercetarii stiintifice din domeniul militar cu cea din domeniul protectiei mediului, concertata cu activitatea la nivel european.
SECŢIUNEA a 10-a
Reglementari nationale în domeniul protectiei mediului
Art.54. - Sectiunea ofera informatii privind legislatia nationala în domeniul protectiei mediului ce reglementeaza toate activitatile cu impact asupra mediului.
Art.55 Dintre actele normative ce asigura un cadru legal cu caracter de generalitate mentionam Legea protectiei mediului (Legea nr.137/1995), republicata în Monitorul Oficial nr. 70/17.02.2000, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/20.06.2002.
Legea nr.137/1995 are ca obiectiv reglementarea protectiei mediului pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii, si anume:
a) principiul precautiei în luarea deciziei;
b) principiul prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative;
c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
d) principiul ,,poluatorul plateste";
e) înlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor;
f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului;
g) utilizarea durabila a resurselor;
h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate;
i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.
Legea 137/1995 are în vedere urmatoarele modalitati de implementare a principiilor si elementelor strategice :
a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;
b) obligativitatea evaluarii impactului asupra mediului în faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
c) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) introducerea pârghiilor economice stimulative sau coercitive;
e) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, în functie de amploarea acestora;
f) propunerea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale în domeniu ;
g) introducerea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare;
h) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice;
i) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative în domeniul protectiei mediului;
j) instruirea si educarea populatiei, precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor.
(4) În scopul recunoasterii tuturor persoanelor a dreptului la un mediu sanatos, Legea 137/1995 garantateaza:
a) accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia în vigoare;
b) dreptul de a se asocia în organizatii de aparare a calitatii mediului;
c) dreptul de consultare în vederea luarii deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a normelor de mediu, eliberarea acordurilor si a autorizatiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative sau judecatoresti în vederea prevenirii sau în cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;
e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.
Art.56 În ce priveste Ministerul Apararii Nationale, conform art. 71 din Legea protectiei mediului, acesta are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme si instructiuni specifice, în concordanta cu legislatia interna si cu respectarea principiilor ecologice ale protectiei mediului, pentru domeniile sale de activitate;
b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare;
c)controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru încalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului în domeniul militar.
Art.57. Obligatiile persoanelor fizice si juridice - protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, si în acest scop orice persoana :
a) solicita autoritatilor pentru protectia mediului acord si/sau autorizatie de mediu, dupa caz, potrivit prezentei legi;
b) asista persoanele împuternicite cu inspectia, punându-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si le faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe;
c) se supun ordinului de încetare temporara sau definitiva a activitatii;
d) suporta costul pentru repararea prejudiciului si înlatura urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului;
e) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru analiza si controlul poluantilor pe raza de incidenta a activitatilor desfasurate si evidenta rezultatelor, în scopul prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarilor accidentale de poluanti în mediu si raporteaza lunar rezultatele supravegherii mediului autoritatii competente pentru protectia mediului;
f) informeaza autoritatile competente si populatia în caz de eliminari accidentale de poluanti în mediu sau de accident major;
g) restructureaza, pentru activitatile existente, si propun, la solicitarea autorizatiei, programe pentru conformare, în termen de sase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi;
h) adopta solutii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activitatilor noi, precum si pentru modificarea celor existente;
i) nu degradeaza mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel.
(2) Mai multe prevederi legale vizând interdictii, obligatii, sanctiuni etc. în scopul protejarii factorilor de mediu împotriva activitatilor antropice vor fi mentionate la capitolele care trateaza problemele respective.
|
