AER
Zona cea mai afectata din judetul Maramures, în ce priveste calitatea aerului este Baia Mare, situatie determinata de emisiile de poluanti în atmosfera provenite în special de la S.C. Romplumb S.A., unitate cu profil de metalurgie neferoasa (obtinerea plumbului decuprat).
Din activitatea specifica de metalurgie neferoasa se emit în atmosfera gaze cu dioxid de sulf si pulberi cu continut de plumb, cadmiu si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum si emisiile de poluanti în atmosfera provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice, de la centralele termice pentru producerea caldurii si apei calde menajere si din traficul rutier.
În zona municipiului Sighetu Marmatiei si în celelalte localitati din judet, principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unitatile de producere a energiei termice de mica capacitate, majoritatea locuintelor utilizând surse individuale de încalzire, de arderile combustibililor la agenti economici si populatie, avându-se în vedere tipurile de combustibili utilizati (pacura, CLU, lemn si deseuri de lemn). Consumatori mai importanti de combustibili în procesul tehnologic si în centrale termice din Sighetu Marmatiei sunt S.C. Sigstrat (pacura, deseuri de lemn), S.C. Sitel (deseuri lemn, rumegus), S.C. Plimob (deseuri lemn, rumegus), S.C. ITA (deseuri lemn), S.C. Xilobaia (deseu de lemn). În aceste zone evolutia emisiilor de poluanti este determinata de cantitatile de combustibili consumati, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.
3.1 Acidifierea
Acidifierea este determinata în principal de trei tipuri de poluanti: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) si amoniacul (NH3). Sursele principale referitor la emisia acestor poluanti sunt arderea combustibililor pentru industrie si populatie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX), agricultura (NH3).
La nivelul judetului Maramures, în anul 2005, au rezultat conform calculelor, în baza factorilor de emisie din CORINAIR, un total de 5891,2 tone de poluanti acidifianti, din care 618,8 tone (10,5%) SOX, 1741 tone (29,6%) NOX si 3531,4 tone (59,9%) NH3.
Fig. 3.1.1
Contributia poluantilor acidifianti în judetul Maramures
Ponderea provenientei poluantilor acidifianti din diferite sectoare de activitate este de 59,9% din agricultura (în totalitate NH3), 27,5% din traficul rutier, 2,7% din combustia rezidential-institutionala, 9,9% din industrie.
Fig. 3.1.2
Emisii de poluanti acidifianti pe sectoare de activitate
3.1.1 Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf
Principalele emisii de oxizi de sulf provin din industrie si trafic rutier. În anul 2005 s-au inventariat, pe baza metodologiei CORINAIR, 618,8 tone de oxizi de sulf.
Urmarirea nivelului concentratiilor de dioxid de sulf s-a realizat în 7 puncte situate pe raza municipiului Baia Mare.
Din 1 ianuarie 2003 a intrat în vigoare Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurator.
Metoda de analiza a dioxidului de sulf este conform STAS 10194 - 89 (masuratoare indicativa, nu este masuratoare în sistem automat).
Raportat la valorile limita si de prag prevazute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru dioxid de sulf, în anul 2005 nu s-au înregistrat depasiri ale valorii limita pentru un timp de mediere de 24 h (VL = 125 µg/m3), 76 de valori situându-se între pragul inferior de evaluare (PIE=50 g/mc) si pragul superior de evaluare (PSE=75 µg/m3), 27 valori situându-se între pragul superior de evaluare (PSE) si valoarea limita (VL).
Valorile maxime zilnice în punctele de masurare, au fost cuprinse între 21 µg/m3 si 120 µg/m3, mediile anuale situându-se între 4 µg/m3 si 30 µg/m3.
Concentratia medie anuala, calculata pentru cele 7 puncte de masurare, a fost de 14 µg/m3.
Fig. 3.1.1.1
Concentratii de SO2 în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
3.1.2 Emisii de dioxid de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot
Principalele surse de emisii de oxizi de azot sunt traficul rutier, industria si arderile în instalatii neindustriale.
În anul 2005 s-au inventariat, pe baza metodologiei CORINAIR, 1741 tone de oxizi de azot.
Nivelul concentratiilor de NO2, în aerul ambiental, au fost urmarite în 2 puncte din Baia Mare. Determinarile au fost efectuate prin masuratori indicative, pentru un timp de mediere de 24 ore.
Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2 valori limita, de prag si marja de toleranta pentru timpi de mediere de 1 ora si respectiv 1an.
Fata de valoarea limita prevazuta în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru un timp de mediere de 1 an (VL=40 µg/m3), concentratia medie în anul 2005 a fost de 14 µg/m3, valoarea maxima zilnica determinata fiind de 76 µg/m3.
Fig. 3.1.2.1
Concentratii de NO2 în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
3.1.3 Emisii de amoniac
Principala sursa a emisiilor de amoniac în aer este agricultuara.
În anul 2005 s-au inventariat, pe baza metodologiei CORINAIR, 3531,4 tone de amoniac emis.
Nivelul concentratiilor de NH3, în aerul ambiental, a fost urmarit în 2 puncte din Baia Mare. Determinarile au fost efectuate prin masuratori indicative, pentru un timp de mediere de 24 ore.
Valoarea maxima înregistrata a fost de 98 µg/m3, media anuala fiind de 13 µg/m3.
Fig. 3.1.3.1
Concentratii de NH3 în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
3.2 Emisii de COV nemetanici
Principalele surse de emisie de COV (compusi organici volatili) nemetanici sunt transportul rutier, industria si distributia combustibililor.
La nivelul judetului Maramures, în anul 2005, au rezultat conform calculelor, în baza factorilor de emisie din CORINAIR, un total de 2175,8 tone de COV nemetanici emisi în aer.
Ponderea provenientei emisiei de COV nemetanici din diferite sectoare de activitate este de 67,7% din trafic rutier, 19,2% din industrie, 9% din utilizarea solventilor, 2,7% din distributia combustibililor si 1,4% din combustia rezidential-institutionala.
Fig. 3.2.1
Emisii COV nemetanici pe sectoare de activitate
3.3 Poluarea aerului ambiental cu ozon
În judetul Maramures nu s-au efectuat determinari de ozon.
3.4 Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele
Cantitatea totala de emisii de metale (Pb, Cd, Zn, Cu, Hg, Ni, Cr, Se, As) rezultata în urma inventarierii realizata pe anul 2005, în baza factorilor de emisie din CORINAIR si AP-42, a fost de 20,1 tone.
Sursele principale de emisie sunt productia de plumb primar, traficul rutier, productia de cupru secundar, arderea combustibililor.
Cele mai mari cantitati au rezultat la Pb (9,244 tone), Zn (8,588 tone) si Cu (1,92 tone). Emisiile calculate pentru mercur au fost de 0,0203 tone iar pentru cadmiu de 0,127 tone.
La plumb ponderea principala provine din productia de plumb primar (4,614 tone fata de 2,6 tone din traficul rutier si 1,7 tone din productia de cupru secundar). La zinc si cupru ponderea principala provine din productia de cupru secundar (7,8 tone Zn si 1,8 tone Cu).
Analiza nivelului concentratiilor de plumb, în zona Baia Mare, are în vedere tipul punctelor de masurare, raportat la pozitia lor fata de sursele de poluare si la caracterul zonei supravegheate. Doua din cele trei puncte de masurare, urmarite în cursul anului 2005, se afla sub impactul direct al surselor de poluare, în zone industriale, fara caracter preponderent rezidential. Al treilea punct de masurare se afla în zona rezidentiala, nefiind considerat sub impactul direct al surselor de poluare.
Analizele de plumb sunt realizate din pulberi în suspensie totale (TSP) pentru un timp de mediere de 24 h.
Raportat la CMA(24h) = 0,7 µg/m3 (STAS 12574-87), în cele doua puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare (punctul nr. 4 situat în apropierea S.C. Romplumb SA si punctul 16 situat în vecinatatea SC CUPROM Bucuresti - Sucursala Baia Mare), în anul 2005, frecventele anuale de depasire ale C.M.A. zilnice au fost de 93%, respectiv 81%.
Valorile maxime anuale înregistrate în aceste puncte au fost de 16,782 µg/m3, respectiv 17,442 µg/m3.
Mediile anuale au avut valorile de 3,789 µg/m3, respectiv 2,216 µg/m3, valoarea maxima a mediilor depasind C.M.A. zilnica de 5,4 ori.
În punctul de masurare situat în zona rezidentiala, (punct nr. 31 - sediul APM Maramures), frecventa anuala de depasire a C.M.A. zilnica a fost de 10%, valoarea maxima înregistrata fiind de 3,639 µg/m3, iar media anuala de 0,299 µg/m3 nedepasind C.M.A. zilnica.
Din analiza comparativa a nivelului concentratiilor de plumb, raportat la tipul punctelor de control, se constata o diferenta semnificativa între zonele cu impact direct al surselor de poluare si cel din zona rezidentiala.
Analizând statistic situatia globala, în municipiul Baia Mare, pentru toate cele trei puncte de masurare, în anul 2005 s-a înregistrat o frecventa anuala de depasire la indicatorul plumb de 61%, media anuala determinata fiind de 2,109 µg/m3.
Determinari de plumb din PM10 pentru care sunt prevazute valori de referinta în Ordinul MAPM 592/2002 s-au efectuat în punctul 4. În perioada analizata frecventa de depasire a sumei valorii limita anuale (VL=0,5 µg/m3) cu marja de toleranta (MT= redusa la 1 ian 2005 la 0,45 µg/m3) a fost de 89%, valoarea maxima anuala determinata fiind de 18,808 µg/mc, iar media de 3,620 µg/mc.
Fig. 3.4.1
Concentratii de Pb (din TSP) în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
Fig. 3.4.2
Concentratii de Pb (din PM10) în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
Evolutia nivelului concentratiilor de cadmiu din TSP, (masurat în aceleasi puncte cu plumbul), pastreaza în general aceeasi tendinta cu cea a plumbului, dar la nivele valorice mai scazute, atât în ceea ce priveste concentratiile cât si frecventele de depasire.
Raportat la CMA(24h) = 0,02 µg/m3 (STAS 12574-87), în cele doua puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare, în anul 2005, frecventele anuale de depasire ale C.M.A. zilnice au fost de 46%, respectiv 24%.
Valorile maxime anuale înregistrate în aceste puncte au fost de 0,143 µg/m3, respectiv 0,090 µg/m3.
Mediile anuale rezultate au avut valorile de 0,023 µg/m3 si 0,015 µg/m3, valoarea maxima a mediilor depasind C.M.A. zilnica de 1,1 ori.
În punctul de masurare situat în zona rezidentiala, (punct nr. 31 - sediul APM Maramures), frecventa anuala de depasire a C.M.A. zilnica a fost de 2%, valoarea maxima înregistrata fiind de 0,027 µg/m3, iar media anuala de 0,003 µg/m3 (situata sub C.M.A. zilnica).
Global, calculate pentru cele trei puncte de masurare din municipiul Baia Mare, frecventa anuala de depasire a C.M.A. zilnica la cadmiu a fost de 24,3%, iar media anuala de 0,014 µg/m3.
În anul 2005 s-au efectuat în punctul 4 si determinari de cadmiu din PM10, valoarea maxima determinata fiind de 0,155 µg/m3, iar media de 0,023 µg/m3 )pentru acest indicator nu sunt valori de referinta în Ordinul MAPM nr. 592/2002).
Fig. 3.4.3
Concentratii de Cd (din TSP) în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
Fig. 3.4.4
Concentratii de Cd (din PM10) în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
3.5 Emisii de poluanti organici persistenti
În vederea implementarii prevederilor legale pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, SC Electrica SA Sucursala Baia Mare, CNMPN Remin SA Baia Mare, SC Mecanica Sighetu SA Sighetu Marmatiei, SC Sigstrat SA Sighetu Marmatiei au elaborat Planurile de eliminare a echipamentelor cu continut de PCB-uri pe care le au în dotare, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritoriala pentru protectia mediului. Echipamentele cu continut de PCB detinute de SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Cluj la obiectivele aflate pe teritoriul judetului Maramures, au fost transportate de firma SC Pro Air Clean SA Timisoara pentru eliminare prin incinerare la incineratorul detinut de firma transportatoare. Au fost astfel eliminate 28 bucati de condensatori si transformatori, cantitatea incinerata fiind de 820 kg.
Cantitatea totala inventariata în anul 2005 este de cca 30 tone materiale cu continut de PCB de minim 50 ppm la un volum de peste 5 dm3, aflate în 969 bucati condensatori.
Cele 26600 kg pesticide (substante biocide) degradate sau cu termen de valabilitate depasit, existente în judetul Maramures, precum si ambalajele în care au fost ambalate aceste deseuri degradate în cantitate de 3396 kg (din aceasta cantitate totala, 2560 l sub forma lichida si 24040 kg sub forma solida), au fost transferate prin transporturi speciale la depozitul zonal Oradea "SC PROTPLANT SA, în perioada 7-13 septembrie 2005 în cadrul proiectului PHARE RO 2002/000 - 586 04 07 "Reambalarea, colectarea si eliminarea deseurilor de pesticide", urmând a fi trimise în Germania pentru neutralizare.
Din inventarierea realizata în judetul Maramures nu au rezultat domenii de activitate din care se emit, în mod semnificativ, poluanti organici persistenti.
Mentionam urmatoarele cantitati de POPs:
incinerarea deseurilor spitalicesti
PCB = 0,607 g
furan = 1,09 g
dioxina = 20,1835 mg
productia de plumb secundar - dioxina = 20,18345 mg
instalatii de ardere a combustibililor fosili si deseuri lemn - PAH = 597,0 kg
3.6 Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie
Inventarierea emisiilor de pulberi în suspensie s-a realizat în baza factorilor de emisie CORINAIR si AP-42, atât pentru particule totale în suspensie TSP, cât si pentru PM10.
Principalele surse de emisie în judetul Maramures, pentru PM10, provin din centralele termice din industrie care utilizeaza ca tipuri de combustibil pacura si deseurile de lemn (98%). Emisiile cele mai importante de TSP au rezultat din industrie (arderea deseurilor de lemn si a pacurii în centrale termice industriale, mixturi asfaltice) (92%), traficul rutier (7,4%).
La nivelul anului 2005 s-au inventariat în total 2020,9 tone de emisii de pulberi în suspensie (92,7% din industrie, 6,6% din trafic si 0,7% din combustia rezidential - institutionala), emisiile din arderea lemnului de foc în gospodariile populatiei nefiind incluse în aceasta situatie.
În zona Baia Mare urmarirea concentratiilor de pulberi în suspensie totale (TSP) se realizeaza în 3 puncte si a pulberilor în suspensie (PM10) într-un punct. Din pulberile în suspensie se determina continutul de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier.
Fig. 3.6.1
Repartitia pe sectoare de activitate a emisiilor totale de particule
anul 2005
3.6.1 Poluarea de fond
Urmarirea nivelului poluarii de fond cu pulberi în suspensii totale (TSP) s-a realizat în punctul 31 (sediul APM Maramures), clasificat ca statie de fond urban în cadrul retelei clasice de monitorizare a agentiei.
În anul 2005 nu s-a înregistrat nici o depasire a C.M.A. zilnica (150 µg/m3 conform STAS 12574-87). Valoarea medie anuala determinata a fost de 41 µg/m3, maxima anuala înregistrata fiind de 93 µg/m3.
Fig. 3.6.1.1
Concentratiile de pulberi totale în suspensie (TSP) în aer
medii lunare punctul 31 - anul 2005
3.6.2 Poluarea de impact
Pentru urmarirea poluarii de impact, 2 puncte de monitorizare din municipiul Baia Mare sunt clasificate ca statii industrial-urbane. Aceste puncte sunt sub influenta directa a emisiilor de la principalele surse de poluare ale aerului, S.C. ROMPLUMB S.A. (punctul 4), respectiv S.C. CUPROM S.A. Bucuresti - Sucursala Baia Mare (punctul 16).
In aceste puncte se urmaresc prin analize de laborator pulberile totale în suspensie (continut de metale grele), în punctul 4 efectuându-se si determinari de PM10 cu analizarea continutului de Pb si Cd.
La indicatorul pulberi totale în suspensie, în cele doua puncte, în cursul anului 2005, s-au înregistrat, 5 depasiri ale C.M.A. zilnica (150 µg/m3 - STAS 12574/1987). Valoarea medie anuala determinata a fost de 55 µg/m3, maxima anuala înregistrata fiind de 179 µg/m3.
Fig. 3.6.2.1
Concentratiile de pulberi totale în suspensie (TSP) în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
În anul 2005 s-au efectuat, în punctul 4, determinari de pulberi în suspensii PM10 (probe de 24 h). S-a înregistrat o frecventa de depasire a sumei valorii limita (VL) cu marja de toleranta (MT) (70 µg/mc, conform Ord. 592/2002) de 9%. Valoarea medie anuala determinata a fost de 48 µg/m3 (mai mica decât VL=40 µg/m3 + MT redusa la 1 ianuarie la 15 µg/m3), maxima anuala înregistrata fiind de 160 µg/mc. Mentionam ca în lunile ianuarie - martie nu s+au facut masuratori.
Fig. 3.6.2.2
Concentratiile de pulberi în suspensie (PM10) în aer
medii lunare pe zona Baia Mare - anul 2005
3.7 Sistemul de monitorizare a calitatii aerului
Supravegherea calitatii aerului în judetul Maramures se realizeaza sistematic, într-o retea a agentiei, efectuându-se determinari asupra indicatorilor specifici în zona Baia Mare precum si într-o retea judeteana.
În zona Baia Mare urmarirea calitatii aerului prin prelevari de probe si analize de laborator s-a realizat în 7 puncte pentru SO2, 2 puncte pentru NO2 si NH3, 3 puncte pentru pulberi totale în suspensie - TSP (cu determinarea continutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier), 1 punct pentru pulberi în suspensie PM10, cu determinari de metale, 8 puncte pentru precipitatii (11 indicatori analizati), 8 puncte pentru pulberi sedimentabile (cu determinarea continutului de plumb, cadmiu, cupru, mangan, zinc, fier).
În reteaua judeteana se efectueaza analize ale precipitatiilor în 7 puncte si analize ale pulberilor sedimentabile în 12 puncte.
Pe ansamblu, exceptând doua puncte din municipiul Baia Mare, toate punctele se încadreaza în criteriile de clasificare pentru statii de fond.
Masuratorile nu sunt în sistem automat.
Reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului în aglomerarea Baia Mare urmeaza a fi echipata pâna la sfârsitul anului 2006.
3.8 Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei
Zona Baia Mare si perimetrele limitrofe - datorita activitatii de metalurgie neferoasa si iazurilor de decantare din care ajumg în atmosfera cantitati aprecialbile de pulberi cu continut de metale grele, sunt considerate zone critice sub aspectul poluarii, atât datorita activitatilor curente, dar mai ales a celor istorice.
3.9 Concluzii
In anul 2005 nu s-au înregistrat depasiri ale valorii limita admise la indicatorii dioxid de sulf, dioxid de azot si amoniac.
S-au înregistrat frecvente reduse de depasire ale valorilor limita la pulberi totale în suspensie si PM10.
Nivelul concentratiilor de plumb din pulberi totale în suspensie si din PM10 s-a mentinut ridicat pe parcursul anului 2005.
|
