Compozitia arboretului
Este unul din factori importanti care influenteaza asupra stabilitatii arboretelor la actiunea vântului. În cazul arboretelor amestecate, rezistenta acestora la vânt este determinata de speciil 525i83f e care intra în compozitia lor si ponderea cu care participa fiecare.
Ca urmare a multiplelor situatii observate cu ocazia doborâturilor de vânt din padurile tarii noastre, a studiului literaturii de specialitate, se desprind urmatoarele linii de urmat în viitor în ceea ce priveste amestecul speciilor:
cele mai rezistente la doborâturile de vânt sunt arboretele amestecate, de foioase cu rasinoase;
acolo unde conditiile stationale sunt favorabile molidului, acesta va trebui mentinut ca specie de baza, urmând ca amestecul cu alte specii sa se faca pentru consolidarea acestuia;
fagul, paltinul, bradul se introduc în zona molidisurilor în grupe, pâlcuri, pe microstatiunile corespunzatoare acestor specii, mai adapostite si cu sol profund, fertil;
laricele se va planta în benzi pure pe curba de nivel si pe linia de cea mai mare panta, ralizându-se astfel careuri de rezistenta.
Consistenta arboretului
Actiunea vântului este legata mai ales de densitatea si dezvoltarea coronamentului si de consistenta arboretului. Consistenta plina nu asigura totdeauna o mai mare rezistenta a arborilor de molid la doborâturi de vânt tot asa cum rarirea acestora la o vârsta înaintata în loc de a le mari rezistenta, le-o reduce (Vlad I., Petrescu L., 1977) Cauza, de cele mai multe ori, consta în cresterea exagerata în înaltime a arborilor, în detrimentul cresterii în grosime Ca urmare, orice presiune laterala mai puternica poate modifica echilirul arborilor, rasturnându-i cu usurinta. Daca în cazul unei consistente pline sprijinul reciproc evita într-o oarecare masura aceasta dzechilibrare si doborâturile în masa au loc numai în cazul presiunilor foarte mari,
rarirea întârziata a arboretului înlesneste patrunderea vântului si dezecilibrarea chiar în cazul unor presiuni mai mici.
În arboretele închise vijeliile de intensitate redusa priciniesc deseori rupturi si dezradacinari în ochiuri, care, cu timpulse largesc si duc lazdrentuirea masivului.
5.2.3 Tipul de structura
Doborâturile si rupturile de vânt din tara noastra s-au produs cu deosebire în arboretele echiene si relativ echiene, pure si unietajate. Profilul lor este continuu, iar plafonul superior al coronamentului prezinta o suprafata mai mult sau mai putin uniforma de-a lungul careia curentii de aer se scurg cu usurinta, fara piedici.
Spre deosebire de arboretele echiene, arboretele pluriene, caracterizate printr-o mare variatie de dimensiuni si vârste sunt mai rezistente asigurând o dezvoltare mult mai echilibrata a arborilor si un profil dantelat al plafonului superior al coroanelor care frâneaza sensibil viteza curentilor de aer (Disescu s.a 1962)
Este adevarat ca la anumite viteze deosebit de mari ale vântului au fost doborâte în zonele centrale de scurgere a curentilor si arborete cu structura pluriena si relativ pluriena.
 |
Fig.17 Doborâtura în masa într-un arboret de molid cu structura relativ echiena
5.2.4. Productivitatea arboretului
În raport cu clasa de productie s-a constatat ca cele mai importante daune produse de vânt s-au înregistrat în clasele I, a II-a si a III-a de productie si mai putine în arboretele din clasele a IV-a si a V-a. Arboretele de productivitate inferioara se gasesc în locuri cu conditii stationale mai grele,unde se adapteaza de la început pentru a rezista vânturilor si zapezii. În conditiile de productivitate superioara si mijlocie, arboretele pure si echiene de molid vegeteaza activ, realizând de timpuriu în cazul consistentei pline, cresteri mari în înaltime fasa de cresterile în diametru.
5.2.5. Starea fitosanitara a arboretelor
Daunele provocate de vânt uneori se intensifica brusc din cauza starii sanitare nesatisfacatoare a padurilor. Deseori, aceasta se întâmpla datorita înmultirii spontane a daunatorilor primari sau chiar a daunatorilor secundari. De asemenea, rezistenta la doborâturile de vânt se micsoreaza la infectarea arborilor cu putregai, ca urmare a ranirii scoartei de catre vânat, prin rezinaj sau prin lucrarile de exploatare a lemnului.
 |
Fig.18 Molid cu putregai rupt de vânt
|
