Compozitia arboretului
Este unul din factori importanti care influenteaza asupra stabilitatii arboretelor la actiunea vāntului. Īn cazul arboretelor amestecate, rezistenta acestora la vānt este determinata de speciil 525i83f e care intra īn compozitia lor si ponderea cu care participa fiecare.
Ca urmare a multiplelor situatii observate cu ocazia doborāturilor de vānt din padurile tarii noastre, a studiului literaturii de specialitate, se desprind urmatoarele linii de urmat īn viitor īn ceea ce priveste amestecul speciilor:
cele mai rezistente la doborāturile de vānt sunt arboretele amestecate, de foioase cu rasinoase;
acolo unde conditiile stationale sunt favorabile molidului, acesta va trebui mentinut ca specie de baza, urmānd ca amestecul cu alte specii sa se faca pentru consolidarea acestuia;
fagul, paltinul, bradul se introduc īn zona molidisurilor īn grupe, pālcuri, pe microstatiunile corespunzatoare acestor specii, mai adapostite si cu sol profund, fertil;
laricele se va planta īn benzi pure pe curba de nivel si pe linia de cea mai mare panta, ralizāndu-se astfel careuri de rezistenta.
Consistenta arboretului
Actiunea vāntului este legata mai ales de densitatea si dezvoltarea coronamentului si de consistenta arboretului. Consistenta plina nu asigura totdeauna o mai mare rezistenta a arborilor de molid la doborāturi de vānt tot asa cum rarirea acestora la o vārsta īnaintata īn loc de a le mari rezistenta, le-o reduce (Vlad I., Petrescu L., 1977) Cauza, de cele mai multe ori, consta īn cresterea exagerata īn īnaltime a arborilor, īn detrimentul cresterii īn grosime Ca urmare, orice presiune laterala mai puternica poate modifica echilirul arborilor, rasturnāndu-i cu usurinta. Daca īn cazul unei consistente pline sprijinul reciproc evita īntr-o oarecare masura aceasta dzechilibrare si doborāturile īn masa au loc numai īn cazul presiunilor foarte mari,
rarirea īntārziata a arboretului īnlesneste patrunderea vāntului si dezecilibrarea chiar īn cazul unor presiuni mai mici.
Īn arboretele īnchise vijeliile de intensitate redusa priciniesc deseori rupturi si dezradacinari īn ochiuri, care, cu timpulse largesc si duc lazdrentuirea masivului.
5.2.3 Tipul de structura
Doborāturile si rupturile de vānt din tara noastra s-au produs cu deosebire īn arboretele echiene si relativ echiene, pure si unietajate. Profilul lor este continuu, iar plafonul superior al coronamentului prezinta o suprafata mai mult sau mai putin uniforma de-a lungul careia curentii de aer se scurg cu usurinta, fara piedici.
Spre deosebire de arboretele echiene, arboretele pluriene, caracterizate printr-o mare variatie de dimensiuni si vārste sunt mai rezistente asigurānd o dezvoltare mult mai echilibrata a arborilor si un profil dantelat al plafonului superior al coroanelor care frāneaza sensibil viteza curentilor de aer (Disescu s.a 1962)
Este adevarat ca la anumite viteze deosebit de mari ale vāntului au fost doborāte īn zonele centrale de scurgere a curentilor si arborete cu structura pluriena si relativ pluriena.
Fig.17 Doborātura īn masa īntr-un arboret de molid cu structura relativ echiena
5.2.4. Productivitatea arboretului
Īn raport cu clasa de productie s-a constatat ca cele mai importante daune produse de vānt s-au īnregistrat īn clasele I, a II-a si a III-a de productie si mai putine īn arboretele din clasele a IV-a si a V-a. Arboretele de productivitate inferioara se gasesc īn locuri cu conditii stationale mai grele,unde se adapteaza de la īnceput pentru a rezista vānturilor si zapezii. Īn conditiile de productivitate superioara si mijlocie, arboretele pure si echiene de molid vegeteaza activ, realizānd de timpuriu īn cazul consistentei pline, cresteri mari īn īnaltime fasa de cresterile īn diametru.
5.2.5. Starea fitosanitara a arboretelor
Daunele provocate de vānt uneori se intensifica brusc din cauza starii sanitare nesatisfacatoare a padurilor. Deseori, aceasta se īntāmpla datorita īnmultirii spontane a daunatorilor primari sau chiar a daunatorilor secundari. De asemenea, rezistenta la doborāturile de vānt se micsoreaza la infectarea arborilor cu putregai, ca urmare a ranirii scoartei de catre vānat, prin rezinaj sau prin lucrarile de exploatare a lemnului.
Fig.18 Molid cu putregai rupt de vānt
|
