DEPOZITAREA DESEURILOR
Pana in prezent, in practica mondiala ca si in tara noastra, predomina evacuarea reziduurilor menajere, in asa zisele ' gropi de gunoi ', care de fapt sunt niste gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale, fie rezultate in urma unor descopertari de teren sau cariere de constructie .
In ultimul timp aceste gropi din jurul localitatilor urbane raman tot mai putine, iar distanta pana la cele ce au mai ramas este din ce in ce mai mare si deci si cheltuielile cu transportul reziduurilor colectate se maresc. De aceea se mai folosesc si alte terenuri care nu sunt in totalitate gropi sau maidane, terenuri mai putin fertile pentru agricultura, din care o parte sunt amenajate in asa fel incat depozit 525b18f area reziduurilor menajere sa se faca pe vertical, in adancime si inaltime, raportate la nivelul suprafetei terenului respectiv. Din aceasta cauza locurile de depozitare a reziduurilor menajere mai poarta denumirea si de rampe sau halde, iar depozitarea reziduurilor, dupa modul in care se asigura protectia mediului inconjurator, poarta denumirea de depozitare simpla sau depozitare controlata .
1. Tipuri de depozitare
1.1. Depozitarea simpla
Depozitarea simpla consta in descarcarea simpla, neorganizata a reziduurilor menajere pe maidane, in diverse gropi, foste cariere, sau pe alte terenuri, fara a se lua unele masuri speciale pentru protectia mediului inconjurator .Acest sistem de depozitare, este sistemul cel mai larg folosit, pentru ca este si cel mai ieftin, mai comod, dar si cel mai neigienic. Substantele organice existente in componenta reziduurilor menajere constituie locul prielnic de adapostire si inmultire a tot felul de insecte, muste si sobolani. In acelasi timp, resturile alimentare prin continutul lor atrag turme de porci si alte animale (oi) care, consumandu-le odata cu microorganismele infestate, se pot imbolnavi si pot raspandi diferite boli si la populatie.
Aceste sistem de colectare simpla este recunoscut ca periculos pentru igiena publica, este inestetic si raspandeste mirosul neplacut. Cand bate vantul din directia acestor depozite ajung odata cu mirosul urat, tot felul de hartii, textile, plastic si praf pana in localitatea apropiata. Aceste depozite simple este cazul sa dispara si sa devina depozite de reziduuri controlate, acceptate pe plan mondial.
1. Depozitarea controlata
Depozitarea controlata este folosita din ce in ce mai mult in lume si ramane inca sistemul principal de depozitare si neutralizare de reziduuri menajere pana cand sistemele de prelucrare a reziduurilor menajere, in scopul selectarii si valorificarii materialelor refolosibile si a energiei potentiale, se vor dezvolta si vor castiga prioritate in aplicare, dar si atunci vor mai fi anumite depozite pentru 'refuzuri' care apar chiar si in urma incinerarii ( cenusa) .
Pentru alegerea amplasamentului rampei de gunoi se va tine seama de urmatoarele conditii :
· distanta fata de periferia centrelor populate - 1000 m;
· pozitia rampei fata de vanturile dominante;
· evitarea zonelor in care se pot produce inundatii .
In functie de tehnologia adoptata, realizarea rampelor de depozitare controlate, se pot utiliza urmatoarele procedee:
Inainte de inceperea depozitarii se decupeaza stratul vegetal, care sa fie folosit la acoperirea finala a unui depozit mai vechi sau sa fie depozitat in apropiere pentru acoperirea finala a depozitului . Aducerea reziduurilor si descarcarea pe teren, depozitul urmand sa ocupe o suprafata mica, strict necesara pentru operatiile de imprastiere (repartizarea pe zone), eventual compactate. Umplerea locului de depozitare prin inaintarea frontala sau inelara, fiecare nou strat de reziduuri de 0,25 - 0,3 m urmand sa fie inceput din acelasi loc ca si precedentul.
Se vor efectua amenajarile indicate in studiul hidrogeologic privind protectia apelor subterane si de suprafata si santuri de garda pentru protectia reziduurilor impotriva scurgerii apelor meteorice care ar putea veni din amonte, de pe versanti si eventualele indiguiri ale rampei de depozitare .
Suprafata de teren trebuie sa fie impartita in parcele de 1000 - 10000 mp. , in functie de cantitatea zilnica de reziduuri care se depoziteaza..
Reziduurile trebuie sa fie depozitate in straturi de 1,5 - 2m. inaltime separate prin straturi intermediare de material inert, in grosime de 0,2 - 0,3 m .
Reziduurile sa fie descarcate cat mai aproape de locul de depozitare de unde sa fie imprastiate si compactate cu buldozerul zilnic, atingand inaltimea de 1,5 m - 2 m , dupa care se acopera cu material; inert, 0,2 - 0,3 m. Zilnic se va amenaja ca depozit o suprafata corespunzatoare inaltimii de 1,5 - 2 m. strat de reziduuri .
Dupa depozitarea ultimului strat de reziduuri se face acoperirea finala cu un strat de pamant vegetal de 0,6 - 1,2 m. grosime imprastiat si compactat cu aceleasi mijloace care sunt folosite pentru reziduuri .
Rampele de depozitare ale reziduurilor trebuie sa fie imprejmuite cu garduri demontabile care trebuie sa limiteze, de regula, suprafetele pe care se face depozitarea pe o perioada de 1 - 2 ani. Depozitul trebuie sa fie dotat cu tractoare pe senile echipate cu lama cu buldozer pentru imprastiat si compactat zilnic. Pentru o buna exploatare a rampelor de depozitare controlate este necesar sa se realizeze drumuri de acces corespunzatoare si grupuri de exploatare care sa cuprinda: cantar bascula, remiza pentru tractoare, depozit pentru scule, depozit de carburant pentru tractoare, grup sanitar cu spalator si WC, aparate de stins incendiile, depozit de nisip.
Gropile de gunoi sunt o componenta vitala a oricarui sistem bine proiectat de G.D.S.O Gospodarire a Deseurilor Solide Orasenesti). Ele sunt ultimul de depozitare a DSO (Deseuri Solide Orasenesti) dupa ce au fost aplicate toate celelalte variante de GDSO. In multe cazuri, groapa este ultima varianta aflata la dispozitie dupa colectarea DSO.
GROAPA DE GUNOI
Deoarece practica a dovedit ca gropile mari de gunoi au impact indeosebit asupra apelor freatice, tendinta actuala este aceea de revenire la gropile de dimensiuni mici. Se au in vedere masuri de izolare a acestora cu straturi impermeabile, cu materiale sintetice si colectare infiltratiilor. Se impune transportul infiltratului la statiile de epurare a apelor uzate si recircularea ulterioara a apei in groapa de gunoi.
Amplasarea gropilor de gunoi trebuie sa tina cont pe de o parte de impactul pe care il pot avea asupra asezarilor urbane situate in vecinatate (mirosul neplacut), iar de alta parte de costul transportului de la locul de colectare.
Groapa de gunoi este varianta cea mai putin eficienta de recuperare a materialelor, intrucat deseurile sunt de obicei bine amestecate in momentul sosirii acolo, iar costul transportului materialului la groapa a fost deja asumat.
In orice caz, daca este de dorita compostarea la groapa si/sau este permisa activitatea de culegere/pre-prelucrare a deseurilor,sortarea deseurilor trebuie sa aiba loc in zona din apropierea portii, sau a celei de descarcare si nu langa celule de functiune. Aceasta reduce riscurile create de utilajele pentru culegatori.
De asemenea, in acest fel se reduce cantitatea de material depus in groapa si se prelungeste durata de serviciu a amenajarii.
Acolo unde culegerea deseurilor face parte din politica adoptata, procesul poate fi gestionat cel mai bine prin acordarea de autorizatii pentru reducerea de materiale sau pentru realizarea operatiilor de compostare la fata locului.
Acolo unde sunt folosite utilaje mecanice in exploatarea gropii, activitatea de culegere a deseurilor trebuie restransa la amenajari separate pentru recuperarea materialelor reciclabile, sau trebuie interzisa complet in amplasament.
Politica de recuperare a deseurilor trebuie stabilita in faza de proiectare a amenajarii, astfel incit sa se poata asigura alternative pentru muncitorii care sunt dislocati si impiedicati sa-si desfasoare activitatea de recuperare si sa se stabileasca proceduri de exploatare sigura a operatiilor de la groapa de gunoi.
Datorita costurilor initiale scazute ale depozitelor deschise din cauza lipsei de competente si utilaje, aceste amplasamente sunt obisnuite in tarile in curs de dezvoltare. Ele comporta riscuri semnificative pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu, mai ales pe masura ce compozitia deseurilor devine mai complexa in tarile in curs de dezvoltare.
Costurile de remediere ale acestor amplasamente pot depasi cu usurinta costurile lor totale de investitii si exploatarea pe toata durata de serviciu. Apele subterane impurificate nu mai pot fi readuse vreodata la starea lor initiala pentru a putea fi utilizate, iar alte efecte daunatoare asupra mediului pot necesita decenii pentru a fi reduse.
Depozitele deschise atrag numeroase pasari care se hranesc din deseuri, aceste pasari devenind vectori de boli mai importanti decit mustele si rozatoarele.
Practica depozitelor deschise de gunoaie constituie o dilema pentru orasele si localitatile mai sarace si mai mici din tarile in curs de dezvoltare: neindoielnic aceasta metoda nu este o practica sanatoasa.
Adeseori managerii sunt pusi in situatia sa inchida depozitele deschise si sa construiasca gropi de gunoi amenajate. Amplasarea poate fi una dintre cele mai dificile actiuni in realizarea gropii de gunoi.
RAMPE
In orasele judetului Arges sunt organizate servicii sau societati comerciale in subordinea consiilor locale care au ca obiect de activitate gestiunea deseurilor.
Studiile efectuate asupra depozitarii deseurilor in mediul urban au pus in evidenta impactul acestora asupra calitatii factorilor de mediu .
Astfel s-a constatat ca si apele de suprafata si subterane sunt influentate negativ de aceste depozite,prin scurgerea levigatului spre receptori naturali sau migratia acestuia in pinza freatica de mica adincime.
Analizele efectuate au pus in evidenta alterarea calitatii apelor pentru toate rampele situate in Pitesti, Campulung, Curtea de Arges, Mioveni, Costesti si Topoloveni, ceea ce a condus la necesitatea realizarii unor rampe pentru depozitarea controlata a deseurilor urbane.
Inca din anii 1995-1996 s-au fundamentat si demarat lucrari de investitii privind construirea unei rampe ecologice si in judetul Arges, prima rampa ecologica pentru depozitarea deseurilor orasenesti realizindu-se in Mioveni, calculata pentru o perioada de 15-20 ani.
Pentru municipiul Pitesti au existat mai multe variante de realizare a unei rampe ecologice, dar lucrarile nu au fost demarate nici in prezent.
Spre deosebire de localitatile urbane, in localitatile rurale nu sunt organizate servicii de specialitate si nu exista o evidenta si nici o evacuare ritmica a deseurilor menajere.
Exista insa o incercare de solutionare a problemei deseurilor prin cumpararea sau incheierea unor contracte cu serviciile de specialitate din orasele judetului, insa numai pentru localitatile limitrofe, dar care nu rezolva problema depozitarii integrale a deseurilor, iar in restul localitatilor rurale se intalnesc adesea aglomerarii de deseuri pe maluri, albia minora a cursului de apa, zavoaie, drumuri de acces spre rauri.
Cursurile de apa cele mai afectate din punct de vedere al depozitarii necontrolate a deseurilor sunt: Raul Doamnei, Raul Targului, Raul Arges (pe malurile acestuia s-au organizat numeroase actiuni de salubrizare, prin implicarea mai multor institutii cu atributii si responsabilitati in domeniu).
Pentru dimensionarea rampelor de depozitare controlata a deseurilor menajere se pleaca de la efectuarea planului topografic al terenului, dupa ce acesta a fost ales pe baza studiului geotehnic si hidrogeologic aprobat de organele locale, sanitare si agricole.
Suprafata si volumul rampei trebuie sa aiba o capacitate de depozitare a deseurilor menajere din localitatea pentru care se construieste rampa, pe o perioada de mai multi ani avind ca prim element de calcul cantitatea medie de deseuri anuale.
Rampa ecologica
Standardele de mediu mai exigente maresc costurile constructiei, exploatare si inchidere ale depozitelor de deseuri. Suprapunandu-se cu o criza de capacitate a ”gropilor de gunoi” din anumite tari, acesti factori conduc la constructia unor depozite regionale care pot satisface cerintele legate de mediu in conditii de eficienta economica.
Astfel de depozite regionale, deservesc o regiune mai mare decit ar deservi in mod normal o groapa de gunoi municipala. Aceste considerente sunt aplicate atat in tarile in curs de dezvoltare cat si in cele industrializate.
|
