DEsEURI, SUBSTANŢE sI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Vasta problematica a protectiei mediului în contextul dezvoltarii durabile se concentreza pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activitati umane în stadiul actual, prevenirea deteriorarilor posibile, asimilarea, adaptarea si aplicarea cerintelor de mediu pentru integrarea în Uniunea Europeana, realizarea unor proiecte internationale comune pentru protejarea biodiversitatii si a zonelor umede, monitorizarea calitatii apelor si a starii padurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergura globala, solutionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuarii si valorificarii deseurilor si ecologizarii agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea asezarilor umane în localitati durabile.

7.1 Deseuri municipale si asimilabile

Deseuri biodegradabile

Deseurile biodegradabile sunt definite ca fiind deseurile care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de gradina, hârtia si cartonul. Situatia deseurilor urbane, care includ si deseurile biodegradabile, în perioada 2000-2004, în judetul Maramures, este prezentata succint în tabelele urmatoare:

Tabel 7.1.1.1 Evolutia cantitatilor de deseuri generate în perioada 2000 - 2004

Tabel 7.1.1.2 Indicatori de generare a deseurilor

Fig. 7.1.1.1. Evolutia cantitatilor de deseurilor municipale si asimilabile

în perioada 2000 - 2004, pe tipuri de provenienta

Compozitia medie a deseurilor menajere este:

Tabel 7.1.1.3 Compozitia medie a deseurilor menajere (%)

În localitatile Baia Mare, Baia Sprie, Tautii de Sus, activitatea de salubrizare a fost concesionata de catre societatea comerciala SC Drusal SA Baia Mare, firma care asigura colectarea si transportul deseurilor menajere de la populatie si agenti economici. În localitatile Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Moisei, activitatea privind serviciul public de salubrizare a fost concesionata de catre firma SC Herodot Grup SRL Sighetu Marmatiei - Viseu de Sus, iar în Borsa si Baia Borsa de catre firma SC Herodot SRL Borsa.

SC Truck Sped SRL realizeaza colectarea si transportul deseurilor municipale din localitatile Farcasa, Sârbi, Tamaia si Buzesti.

Din anul 2004 detine autorizatie de mediu si firma SC Romsalserv SA Baia Mare, care asigura colectarea si transportul deseurilor menajere de la populatie si agenti economici pentru Tautii Magheraus, Coltau, Coas, Sacalaseni, Recea, Satulung, Copalnic Manastur.

În prezent pe teritoriul judetului Maramures nu se realizeaza o precolectare selectiva, la sursa, a deseurilor menajere de la populatie, astfel nici a celor biodegradabile provenite de la populatie. Nu exista înca implementat un sistem fezabil si eficient, lanturi de colectare diferentiata si deci posibilitatea de valorificare a deseurilor recuperabile si refolosibile. Operatorii serviciilor publice de salubritate întreprind demersurile necesare pentru implementarea unui sistem de colectare diferentiata a deseurilor de hârtie, carton, mase plastice, sticla si PET-uri de la populatie.

Fiecare centru urban, respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deseurilor menajere de la populatie si agenti economici. Un aspect important, care trebuie semnalat, îl reprezinta faptul ca înca nu exista la nivelul fiecarui centru urban puncte de colectare selectiva a deseurilor industriale reciclabile.

La sfârsitul anului 2005 detineau autorizatie de mediu 36 de agenti aconomici care realizeaza activitate de colectare si/sau valorificare de deseuri industriale reciclabile. Orasele unde functioneaza astfel de centre de colectare a deseurilor reciclabile, atât de la populatie cât si de la agenti economici, sunt: Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Seini, Baia Sprie, Viseu de Sus, Borsa, Tg. Lapus.

Se realizeaza astfel colectarea selectiva a deseurilor de hârtie si carton, mase plastice, baterii si acumulatori auto, uleiuri uzate, metalice. In judetul Maramures, este organizata si activitatea de colectare si de transport centralizat a deseurilor menajere dar, înca într-un numar restrâns de localitati din mediul rural.

Fig 7.1.1.2.  Aspecte negative privind depozitarea deseurilor în mediul rural

Administratia publica locala, desi are prin lege stabilite responsabilitati în ceea ce priveste salubrizarea localitatilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, a elaborat doar în mica masura strategiile si planurile de management prevazute de legislatie. Se practica înca destul de des eliminarea deseurilor, în principal mase plastice, fier vechi, anvelope uzate, prin aruncarea acestora în albia râurilor sau la marginea satului.

Frecventa colectarii deseurilor de la populatie se realizeaza diferentiat de la un oras la altul, respectând prevederile contractuale încheiate între asociatiile de locatari si operatorii serviciilor de salubritate. În cazul gospodariilor individuale, colectarea se realizeaza saptamânal, planificarea fiind realizata pe cartiere si strazi, iar în cazul blocurilor de locuinte de 2-3/saptamâna, în functie de capacitatea pubelelor, containerelor amplasate de operatori. De la agentii economici colectarea se realizeaza în baza frecventei mentionate în prevederile contractuale încheiate sau la solicitare.

Implementarea actelor normative privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, impun o serie de responsabilitati agentilor economici, primariilor si consiliilor locale si consumatorilor. În vederea îndeplinirii obiectivelor nationale privind valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje ce trebuie atinse pâna la 31 decembrie 2006, se realizeaza, analiza statistica anuala privind modalitatea de gestiune a ambalajelor si deseurilor de ambalaje de catre producatori de ambalaje, importatori de ambalaje, producatori de produse ambalate, importatori de produse ambalate, consilii locale, agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare/valorificare a deseurilor de ambalaje, în conformitate cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje.

Valorificarea deseurilor municipale

În judetul Maramures depozitele de deseuri municipale nu sunt prevazute cu instalatii de compostare a deseurilor; de asemenea, nu exista în prezent statii de transfer, statii de tratare mecano-biologica si nici statii de sortare a deseurilor.

Tratarea deseurilor municipale

Judetul Maramures nu dispune de instalatii de tratare termica a deseurilor municipale.

Incinerarea deseurilor municipale

În judetul Maramures nu se realizeaza eliminarea deseurilor municipale în instalatii de incinerare.

Deseuri de productie

Deseuri periculoase

Din activitatile industriale si de prestari servicii desfasurate în judetul Maramures, rezulta o gama larga de deseuri, care se încadreaza atât în categoria deseurilor valorificabile (deseuri de metale feroase si neferoase, baterii uzate, sticla, hârtie etc.), cât si din categoria deseurilor depozitabile (nisipuri de turnatorie, slamuri minerale sau organice, namoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele si uleiuri).

Cele 26600 kg pesticide (substante biocide) degradate sau cu termen de valabilitate depasit, inventariate existente în judetul Maramures, precum si ambalajele în care au fost ambalate aceste deseuri degradate în cantitate de 3396 kg (din aceasta cantitate totala, 2560 l sub forma lichida si 24040 kg sub forma solida), au fost transferate prin transporturi speciale la depozitul zonal Oradea "SC PROTPLANT SA, în perioada 7-13 septembrie 2005 în cadrul proiectului PHARE RO 2002/000 - 586 04 07 "Reambalarea, colectarea si eliminarea deseurilor de pesticide", urmând a fi trimise în Germania pentru neutralizare.

În vederea implementarii prevederilor legale pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi similari, SC Electrica SA Sucursala Baia Mare, CNMPN Remin SA Baia Mare, SC Mecanica Sighetu SA Sighetu Marmatiei, SC Sigstrat SA Sighetu Marmatiei au elaborat Planurile de eliminare a echipamentelor cu continut de PCB-uri pe care le au în dotare, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritoriala pentru protectia mediului. Echipamentele cu continut de PCB detinute de SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Cluj la obiectivele aflate pe teritoriul judetului Maramures, au fost transportate de firma SC Pro Air Clean SA Timisoara pentru eliminare prin incinerare la incineratorul detinut de firma transportatoare. Au fost astfel eliminate 28 bucati de condensatori si transformatori, cantitatea incinerata fiind de 820 kg.

Inventarul echipamentelor cu continut de PCB este actualizat trimestrial. Cantitatea totala inventariata în anul 2005 este de cca 30 tone, continute în 969 bucati condensatori.  

Tipurile de deseuri periculoase generate si gestionate în anul 2004, respectiv agentii economici unde s-au generat aceste cantitati de deseuri (exprimate în tone), sunt prezentate în tabelul alaturat:

Tabelul 7.2.1.1.  Deseurile periculoase generate si gestionate în anul 2004 (în tone)

Referitor la uleiurile si acumulatorii uzasi, în anul 2005 au fost colectate în judet urmatoarele cantitati de deseuri:

38,872 tone uleiuri uzate de la agenti economici si de la service-uri auto din care s-au valorificat 45,331 tone (inclusiv existent în stoc la finele anului anterior);

291,09 tone acumulatori uzati din care 346,8 tone valorificate (inclusiv existent în stoc la finele anului anterior).

Uleiurile uzate colectate de distribuitorii de carburanti si la service-urile auto precum si cele rezultate de la agenti economici sunt predate la Zona Petrom SA Maramures, fiind ulterior predate spre valorificare la SC Oil Reg Râmnicu Sarat.

În judetul Maramures detin autorizatie de mediu pentru colectare de baterii si acumulatori uzati urmatoarele societati comerciale din Baia Mare: SC Remat SA, SC Re-Conf-Met SRL, SC Coreserv SRL, SC Tenet SRL, SC Serad SRL. Bateriile sunt transportate si predate spre valorificare catre SC Rombat SA Bistrita.

Deseuri generate din activitati medicale

Deseuri medicale periculoase

Deseurile spitalicesti se constituie într-o categorie aparte de deseuri toxice si periculoase, pentru care la nivelul judetului, nu exista deocamdata un sistem corespunzator de gestionare separata.

Deseurile spitalicesti de la cabinete medicale (medicina generala, stomatologice), laboratoare de analize medicale, sunt preluate, transportate si predate de firmele AF Dragos Stana Baia Mare si SC BIO-PAK SRL Baia Mare pentru incinerare, pe baza de contract, unitatilor spitalicesti din judet care desfasoara înca o astfel de activitate. Incinerarea deseurilor colectate de firma AF Dragos Stana se realizeaza, o parte la Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare, iar o alta parte în instalatia de neutralizare detinuta, aflata în prezent în curs de autorizare. Deseurile colectate de firma SC BIO PACK SRL sunt eliminate prin incinecare la incineratorul SC IF Tehnology din Cluj Napoca, firma ce detine autorizatie de mediu din anul 2005.

Eliminarea deseurilor provenite din activitatea medicala se realizeaza prin incinerare în instalatii de ardere amplasate la:

o       Spitalul de Urgenta Baia Mare, care dispune de un crematoriu pentru eliminarea deseurilor constituite din fragmente si organe umane si de un incinerator neechipat utilizat pentru eliminarea celorlalte tipuri de deseuri spitalicesti

o       Spitalul de Pneumoftiziologie Baia Mare

În anul anul 2005 a rezultat o cantitate de aproximativ 100 tone deseuri spitalicesti. Deseurile a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (îmbracaminte, aparate gipsate, lenjerie, scutece, îmbracaminte disponibila), sunt depozitate în comun cu deseurile menajere pe rampele de deseuri municipale ce deservesc orasele unde functioneaza aceste unitati spitalicesti.

Este în curs de derulare realizarea obiectivului «Sterilizator pentru deseuri contaminate» care urmeaza sa deserveasca judetele Maramures, Satu Mare, Salaj si Bistrita-Nasaud, echipamentul urmând sa neutralizeze deseurilor contaminate rezultate din activitatea medicala umana si veterinara. Studiul de fezabilitate a fost finantat de guvernul Regatului Belgian, iar achizitionarea instalatiei se va realiza din fonduri alocate de Consiliul Local Baia Mare, Consiliul Judetean Maramures si Guvernul Regatului Belgiei.

În decursul anului 2005, unitatile spitalicesti ale caror crematorii trebuiau închise, conform Angajamentelor asumate de România în urma negocierilor la Capitolului 22 Mediu, respectiv Spitalul municipal Sighetu Marmatiei, Spitalul orasenesc Viseu de Sus, Spitalul orasenesc Târgu Lapus si Spitalul de boli infectioase Baia Mare, au încheiat contracte de preluare a deseurilor medicale periculoase cu unul din cele doua firme autorizate în judet.

7.4 Namoluri

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In judetul Maramures functioneaza 6 agenti economici care detin statii de epurare orasenesti respectiv 9 agenti economici care detin statii de epurare pentru ape reziduale. Informatiile furnizate au generat o imagine de ansamblu asupra cantitatilor de namoluri care rezulta anual la nivelul statiilor de epurare, namoluri provenite atât de la epurarea apelor uzate municipale cât si de la epurarea apelor uzate industriale.

Utilizarea namolurilor trebuie sa ia în considerare toate aspectele privind prevenirea si reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei si omului.

7.4.2. Namoluri generate de apele uzate industriale

Tipurile si cantitatile de namoluri generate din desfasurarea diferitelor procese tehnologice sunt prezentate în tabelul 7.4.2.1

Tabelul 7.4.2.1  Tipurile si cantitatile de namoluri generate din desfasurarea diferitelor procese tehnologice

Fig. 7.4.2.1.   Statia de epurare ape de mina - Nistru Câmpurele

7.5 Depozite de deseuri

7.5.1. Depozite de deseuri municipale

In judetul Maramures exista un numar de 8 depozite de deseuri menajere care deservesc locuitorii centrelor urbane si localitatile limitrofe acestora.

Din informatiile transmise de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru cercetarea statistica privind gestiunea deseurilor generate în anul 2004, suprafata proiectata pentru depozitele de deseuri municipale este de 31,8 ha, iar suprafata ocupata este de aproximativ 27 ha.

Gropile de gunoi unde se realizeaza eliminarea deseurilor rezultate din mediul rural ocupa o suprafata de aproximativ 18 ha. Depozitele de deseuri din mediul rural ocupa suprafete de teren reduse, sub 1 ha fiecare.

Datele generale privind cele 8 depozite de deseuri menjare sunt prezentate în continuare:

Tabel 7.5.1.1. Date generale privind depozitele de deseuri menajere (anul 2004)

Fig. 7.5.1.1. Rampa de deseuri - Satu Nou de Jos (Baia Mare)

Tabel 7.5.1.2. Evolutia cantitatii de deseuri menajere depozitate

7.5.2. Depozite de deseuri industriale

Pe raza judetului au fost inventariate depozite de deseuri nepericuloase, depozite de deseuri inerte, depozite de deseuri periculoase, astfel:

• 16 iazuri de decantare, din care 7 sunt în functiune, 9 se afla în conservare; iazul de decantare Tauti al U.P. Flotatia Centrala a fost preluat de SC Transgold SA Baia Mare care detine licenta de exploatare pentru valorificarea materialului depus în acest iaz;
• 297 halde de steril minier, din care 19 active si 273 inactive;
• 1 depozit de deseuri industriale în amestec
• 2 halde de zgura si cenusa;
• paturi de uscare

Pe teritoriul judetului Maramures exista inventariate 297 halde de steril de mina apartinând urmatorilor agenti economici : 115 - C.N. REMIN S.A. Baia Mare; 162 - S.C. CUART S.A.; 16 - predate la R.A. ROMSILVA. 3 - apartinând C.N. Uraniului.

Suprafata totala ocupata de haldele de steril de mina pentru care se cunosc date statistice, este de 93,45 ha. (30,33 ha ocupate de haldele apartinând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate de haldele de steril ale C.N. REMIN si 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A. ROMSILVA si 0,4 ha ocupate de halde de steril apartinând de Compania Nationala a Uraniului). Numarul de halde de steril minier ecologizate de catre Grupul Central de Inchideri Miniere, apartinând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare este de 74 (7 - Toroioaga; 9 - 9 Mai - 11 Iunie; 1 - Anton II - Baita; 4 - Ţibles - Tomnatec; 4 - Valea Baii Nord; 4 - Nucut; 3 - Alunis Fata Mare - Valea Colbului; 1 - Tyuzosa; 9 - Venera Firizan - Valea Rosie; 5 - Novat - Novicior; 7 - Catarama Ivascoaia; 5 - Magura II; 9 - Burloaia; 4 - Dealul Bucatii; 2 - Arinies).

Fig. 7.5.2.1. Iazul de decantare Plopis-Rachitele (E.M. Cavnic)

Situatia centralizata a haldelor de steril de mina din punct de vedere al localizarii, suprafetelor ocupate si a stadiului lor (active/inactive), este:

Tabelul 7.5.2.1 Situatia centralizata a haldelor de steril de mina

În municipiul Baia Mare exista 1 depozit de deseuri industriale (rampa SASAR), situat în zona vest, limitrof la drumul de centura si drumul national Satu Mare - Baia Mare, la aproximativ 1,5 km de zona locuita, fiind în administrarea societatii S.C.Drusal S.A. Baia Mare. Rampa este supraterana si dispune de o suprafata de 3 ha cu o capacitate totala de 350000 - 400000 mc, capacitatea ocupata fiind de aproximativ 190000 mc.

Exista 2 halde de zgura apartinând societatilor comerciale: U.P. FLOTATIA CENTRALĂ - 2 ha, S.C. ROMPLUMB S.A. - 1,2 ha, ambele fiind amplasate în incintele societatilor respective. În cadrul Uzineo de preparare Flotatia Centrala se realizeaza o depozitare intermediara de deseuri ce constituie materie prima secundara.

Paturile de uscare sunt desinute de ferme zootehnice de pe teritoriul judetului Maramures, astfel:

Tabel 7.5.2.2. Situatia paturilor de uscare din fermele zootehnice

7.5.3. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgura si cenusa afecteaza mediul înconjurator sub diferite aspecte:

scoaterea unor mari suprafete de teren din activitatea sectorului agro-silvic

distrugerea solului vegetal, a florei si faunei de pe suprafetele ocupate

pericol posibil de alunecare si pierderea stabilitatii haldelor, pericol de a provoca alunecari de teren

distrugerea suprafetelor scufundate, inclusiv a constructiilor si lucrarilor de arta

pulberile si praful acopera si înabusa vegetatia având urmari nefavorabile datorate compozitiei lor chimice sau reactiilor la care dau nastere in contact cu umezeala si atmosfera; degradeaza aspectul natural al regiunii si murdaresc cladirile, influenteaza negativ posibilitatile de recreere si turismul.

Datorita grosimii mari a haldelor si a depozitelor din iazuri nu mai este posibila o regenerare naturala, terenurile ocupate de aceste materiale sunt si ramân pustiuri artificiale.

Reziduurile minerale si substantele toxice din acestea, depuse pe sol, sunt foarte greu si foarte putin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape si atmosfera, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat si ireversibil.

Exfiltratiile de la iazurile de decantare distrug sau modifica nefavorabil flora bacteriana si fauna solului. 

Reziduurile depozitate pe rampele de deseuri menajere pot constitui vectori importanti în raspândirea infectiilor. Reziduurile provenite din diferite surse contin o gama diversificata de microorganisme printre care si agenti patogeni. În conditii prielnice, agentii patogeni pot trai în reziduuri timp îndelungat (zile, saptamâni, luni) de unde pot patrunde în sol, apa de suprafata, pânza freatica, putând provoca astfel infectii si prin contact direct. Reziduurile pot asigura crearea unor conditii favorabile pentru înmultirea insectelor si rozatoarelor, ele fiind cunoscute ca purtatoare de boli infectioase.

Reziduurile necorespunzator tratate cât si produsele lor de descompunere, fiind spalate de ape de precipitatii, se împrastie si patrund în sol.  Se poate polua astfel suprafata solului pe întinderi mari, dupa care particulele de sol contaminate si de materii poluante, prin apele din precipitatii, patrund în apele freatice sau în apele de suprafata din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curatare si spalare din gospodariile individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurator si prin circulatia schimbului de materii. Depozitarea si tratarea necorespunzatoare a deseurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu continut de substante organice este însotita de degajarea unor gaze urât mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) Vântul si miscarile de aer antreneaza praful din gramezile de reziduuri, poluând atmosfera. Produsele de ardere (fum, funingine, cenusa) aparute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare polueaza mediul înconjurator pe întinderi foarte mari. Aspectul deprecierii estetice a cadrului natural este un alt factor de impact al depozitelor de deseuri.

Depozitele de deseuri menajere existente în judet nu dispun de amenajari si dotari precum: folie geosintetica de etansare, folie de etansare din polietilena cu densitate mare, sisteme de captare si monitorizare a levigatului, sistem de captare si pompare a biogazului.

7.5.4. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra   mediului

Sterilele rezultate în urma prelucrarii minereurilor în uzinele de preparare sunt transportate prin intermediul sistemelor de hidrotransport si depozitate în iazuri de decantare, care realizeaza o epurare mecanica si în unele cazuri, în amestec cu apele de mina si o epurare chimica.

Pentru functionarea acestora în conditii de siguranta au fost identificate o serie de solutii de catre Compania Nationala « REMIN » SA Baia Mare. Conductele care compun sistemele de transport hidraulic, ca si statiile de pompare, având diferite grade de uzura, reprezinta o sursa potentiala de poluare a diferitilor factori de mediu. Au fost stabilite o serie de solutii pentru a se asigura functionarea acestor sisteme de transport în conditii de siguranta. Un numar de 74 halde de steril minier au fost ecologizate de catre Grupul Central de Inchideri Miniere, apartinând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare. La haldele de steril minier au fost executate lucrari de stabilizare; iazurile de decantare au programe de înierbare, stabilizare taluze, fiind realizate lucrarile planificate.

Fig. 7.5.4.1  Reconstructia ecologica a haldei de steril de mina - Anton II - Baita

Cererile de finantare rambursabile, respectiv nerambursabile din Fondul de mediu, depuse de diferiti agenti economici si autoritati locale din judet s-au dorit a fi pasi semnificativi în vederea reducerii impactului generat de deseuri asupra mediului.

Tabel 7.5.4.1.   Proiecte în curs de derulare în domeniul gestiunii deseurilor

7.6. Tendinte privind generarea deseurilor

7.6.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Amenajarea unor puncte de colectare a deseurilor reciclabile, introducerea colectarii selective a unor categorii de deseuri (ex. Mase plastice, hârtie, carton, PET-uri, deseuri metalice) care ocupa volume considerabile, determina implicit volume reduse ocupate pe rampe de deseuri.

Elaborarea si implementarea unor programe cu referire la managementul integrat al deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri ce urmeaza a fi depozitate în depozite necontrolate, elaborarea documentatiilor, a bilanturilor de mediu nivel II pentru autorizarea depozitelor existente, deschiderea celor doua depozite zonale de deseuri, deservite de 2-3 statii de transfer, extinderea sistemului de precolectare selectiva, transport, actiuni ferme si concrete de educare a populatiei, implicarea mass-mediei, constituie pârghii de care autoritatile administratiei publice locale ar trebui sa se foloseasca în scopul realizarii prevederilor si obligatiilor care le revin în domeniul gestionarii deseurilor.

7.6.2. Prognoza privind generarea deseurilor de productie

Activitatile economice desfasurate în judet determina generarea unor tipuri de deseuri specifice, în care predomina sterilele de mina si de flotatie, deseurile urbane si deseurile de materiale lemnoase. Reducerea continua a activitatilor din sectorul explorarii si exploatarii miniere a însemnat si scaderea semnificativa a cantitatilor de deseuri generate. Conform angajamentelor asumate de România la Capitolul 22 Mediu si a cerintelor BAT în activitatile economice generatoare de deseuri, tendinta este de evitare a producerii deseurilor, iar daca acest lucru nu este posibil, de minimizare continua. Se vor cauta în permanenta solutii de reciclare si valorificare a deseurilor generate.

De asemenea, exista anumite tipuri de deseuri care nu se mai regasesc pe lista celor generate de la un an la altul ca urmare a încetarii activitatii unor sectii de productie de la anumiti agenti economici.

Implementarea sistemului de colectare a deseurilor industriale reciclabile, extinderea în aproape toate centrele urbane a punctelor de colectare a deseurilor, cu precadere pentru colectarea anumitor categorii de deseuri (ex. deseuri metalice, hârtie - carton, baterii si acumulatori uzati, uleiuri uzate) care ocupa volume considerabile, determina implicit scaderea cantitatilor de deseuri ce ajung sa fie eliminate pe rampele de deseuri.

7.7. Îmbunatatirea calitatii managementului deseurilor

La sfârsitul anului 2005 detineau autorizatie de mediu 36 firme, pentru activitatea de colectare si/sau valorificare deseuri industriale reciclabile.

In prezent exista puncte de colectare a deseurilor industriale reciclabile si în localitati precum Seini, Tg.Lapus, Borsa, Viseu de Sus, Baia Sprie.

În anul 2005 au fost colectate 27,017 tone deseuri de PET si au fost predate spre valorificare firmei SC Green Tech SA Buzau 31,932 tone. De asemenea, au fost colectate 202,265 tone ambalaje mase plastice, altele decât PET-uri din care au fost valorificate 184,104 tone.

Au fost colectate 3941,7 tone hârtie si carton, din care au fost valorificate 3987,2 tone. Din aceasta cantitate cca. 1994 tone reprezinta deseuri de ambalaje din hârtie si carton.

Exista în judet firme care au ca profil de activitate colectarea si/sau valorificarea deseurilor de ambalaje din hârtie-carton, mase plastice, PET-uri, lemn, metal. Astfel, SC Calex SRL; SC Remat SA, SC Petcolect SRL, toate din Baia Mare, realizeaza colectare de deseuri din mase plastice si PET-uri.

Fig. 7.7.1. Colectarea deseurilor de hârtie-carton la SC Remat Maramures

Societatile comerciale SC Serad SRL Baia Mare, SC Tenet SRL Baia Mare, SC Remat SA Baia Mare, SC Coreserv SRL Baia Mare, realizeaza colectare de baterii si acumulatori uzati pentru vehicule, în anul 2005 fiind colectate 291,09 tone si predate spre valorificare la SC Rombat SA Bistrita 346,8 tone.

O cantitate considerabila din deseurile lemnoase rezultate din activitatea de exploatare si prelucrare a lemnului a fost valorificata prin utilizarea ca material combustibil, în instalatiile proprii sau prin vânzare catre populatie, respectiv obtinere de tocatura care se livreaza la societati producatoare de PAL.

O parte din rumegusul rezultat din activitatea de prelucrare a lemnului este brichetat în instalatii de brichetare, utilizat ulterior în centrale termice care functioneaza pe rumegus.

Cele mai importante firme care detin instalatii de brichetare a rumegusului sunt: SC Sitel SA Sighetu Marmatiei, SC Plimob SA Sighetu Marmatiei, SC ALG ROMANIA SRL Viseu de Sus, SC DENERIS INTERNATIONAL SRL Viseu de Sus, SC LEIDEDREAM SRL Sighetu Marmatiei, SC A.T. GALA PROD SRL Baia Mare, SC BAMGARDEN SRL Somcuta Mare, SC Sigstrat SA Sighetu Marmatiei, SC AVIVA SRL Sighetu Marmatiei, SC LIGHTRONIC PROD COM SRL Baia Mare.

Principalii agenti economici care au utilizat în procesul de productie materii prime secundare constituite din deseuri sunt: SC Cuprom SA Baia Mare, SC Remat Maramures SA Baia Mare, SC Chimsulfat SRL Baia Mare, SC Metran SRL Baia Mare, SC Cozmircom SA Baia Mare, SC Filbac SA Târgu Lapus, SC Brândusa SRL Baia Mare, SC Romplumb SA Baia Mare.

Fig. 7.7.2. Tocator de deseuri lemnoase - SC Italsofa SA Baia Mare

Proiectele depuse spre finantare din Fondul de mediu în domeniul gestiunii deseurilor sunt prezentate în tabelul alaturat:

Tabel 7.7.1   Proiectele depuse spre finantare din Fondul de mediu

7.8. Substante si preparate chimice periculoase

7.8.1. Substante reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

Substantele chimice reglementate de protocolul de la Montreal fac parte din urmatoarele clase principale:

CFC-uri (clorofluorocarburi) - utilizate ca agenti frigorifici, solventi, aerosoli farmaceutici si cosmetici, agenti de expandare în tehnologia de productie a spumelor de izolatie si haloni - substante folosite în stingatoare;

HCFC (hidrocarburi partial halogenate - hidroclorofluorocarburi) - agenti frigorifici, agenti de expandare a spumelor de izolatie, solventi, aerosoli;

Bromura de metil, utilizata în dezinfectia solului în sere, în dezinfectia spatiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfectie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea semintelor;

Alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic "alti CFC" si hidrocarburi partial halogenate care contin în molecula, pe lânga atomi de fluor si clor, atomi de brom, cu denumire tehnica - HBrFC.

Problematica agentilor frigorifici din clasa clorfluorocarburilor în judetul Maramures este prezentata la subcapitolul 2.2 "Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal".

Pe teritoriul judetului Maramures nu au fost identificate instalatii automate de stins incendii încarcate cu haloni si nici utilizari ale bromurii de metil în tratamente fitosanitare. De asemenea nu au fost identificati agenti economici producatori de spume de izolatie, de aerosoli sau care sa utilizeze solventi din categoria CFC sau HCFC-urilor.

In judetul Maramures echipamentele specifice pentru recuperarea agentului frigorific sunt furnizate de catre firma ICPIAF SA Cluj Napoca. Din cele 16 firme cu profil de service echipamente si instalatii frigorifice identificate la nivelul judetului 5 firme detin aparate de recuperat agent frigorific. Acestea sunt: Arctic Sighetu Marmatiei, SC Ursulache Serv. Sighetu Marmatiei, SC Polu Nord SRL Baia Mare, Eurolat Baia Mare, SC Onedin Baia Mare.

În anul 2005 nu au fost identificati agenti economici cu sediul în judetul Maramures care au importat substante încadrate la pozitiile prevazute în anexa 2 a Ordinului Comun nr. 1610/1112/2002 emis de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului/ Ministerul Finantelor publice privind nominalizarea birourilor vamale de frontiera pentru importul/exportul de substante care epuizeza stratul de ozon.

7.8.2. Situatia biocidelor

La ora actuala sunt inventariate, privind plasarea pe piata si utilizarea, doar biocidele din grupa a III-a, respectiv pesticidele.

În judetul Maramures exista un numar de 25 de agenti economici care au ca obiect de activitate comercializarea pesticidelor (substante biocide). Nu sunt înregistrati importatori sau exportatori de pesticide si nici agenti economici producatori de produse biocide.

În anul 2005, pe raza judetului Maramures s-au utilizat urmatoarele cantitati de persticide (conform "Situatiei privind executarea actiunilor de protectia plantelor la data de 31.12.2005"):

Insecticide - 9,235 tone substanta activa

Fungicide - 9,724 tone substanta activa

Erbicide - 4,594 tone substanta activa

La ora actuala sunt inventariate, privind plasarea pe piata si utilizarea, doar biocidele din grupa a III-a pesticide. Un numar de 25 agentii economici care desfasoara activitate de comert cu pesticide sunt autorizati de DADR - Unitatea Fitosanitara Maramures pentru aceasta activitate.

La începutul anului 2005, în judetul Maramures au existat în stoc 26600 kg pesticide degradate sau cu termen de valabilitate depasit. Ambalajele acestor deseuri degradate au totalizat 3396 kg. Din aceasta cantitate totala, 2560 l au fost sub forma lichida si 24040 kg sub forma solida. În perioada 7-13 septembrie 2005 s-a derulat proiectul PHARE RO 2002/000-586 04 07 "Reambalarea, colectarea si eliminarea deseurilor de pesticide", potrivit caruia întreaga cantitate a fost transferata prin transporturi speciale la depozitul zonal Oradea "SC PROTPLANT SA", urmând a fi trimisa în Germania pentru neutralizare.

7.8.3. Evaluarea riscului utilizarii substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si a mediului

In scopul cunoasterii si evaluarii riscului substantelor chimice periculoase asupra sanatatii umane si a mediului, APM Maramures în colaborare cu Comisariatul Judetean Maramures al Garzii Nationale de Mediu si alte institutii cu atributii în domeniu (DADR Maramures - Unitatea Fitosanitara Maramures, Vama Baia Mare) a realizat inventarele agentilor economici ce desfasoara activitate cu substante chimice periculoase, astfel:

lista agentilor economici ce contin echipamente sau materiale cu continut de PCB/PCT în vederea eliminarii lor, conform listei din partea 2 si 3 Anexa 1 a HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimtamant prealabil în cunostinta de cauza pentru controlul importului si exportului anumitor substante si preparate chimice periculoase;

pâna în prezent au fost identificati în judet 25 agenti economici care utilizeaza, comercializeaza si produc substante chimice periculoase restrictionate;

inventarul agentilor economici producatori, importatori si utilizatori de substante si preparate chimice periculoase (capitol distinctiv pentru utilizatorii de agenti frigorifici);

inventarul produselor, precum si al agentilor economici care detin sau comercializeaza produse biocide;

In privinta aplicarii prevederilor HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest, în actele de autorizare emise de APM Maramures se face referire la conditiile prezentate în acest act normativ, privind comercializarea, utilizarea si eliminarea azbestului.

APM Maramures detine o baza de date continând fisele tehnice de securitate pentru toate substantele si preparatele chimice periculoase utilizate de principalii agenti economici.

Concluzii

Problematica gestiunii deseurilor si substantelor chimice periculoase prezinta înca multe aspecte care trebuie rezolvate, pe ansamblu însa putem aprecia rezultatele pozitive obtinute în efortul comun de reducere si eliminare a impactului negativ asupra mediului datorat deseuirlor si chimicalelor.

In contextul procesului de aderare la Uniunea Europeana si a calendarului asumat actiunea prioritara a APM Maramures consta în implementarea Directivelor armonizate prin legislatia româna în domeniu, astfel încât în anul 2007, respectiv la sfârsitul perioadelor de tranzitie negociate cu Comisia Europeana, activitatile economice desfasurate sa îndeplineasca cerintele europene.