DETERMINAREA CONCENTRAŢIEI DE SO2 DIN AER
Jos MARTINEZ CALATAYUD, Monica CATALA ICARDO
Introducere
O
problema ecologica serioasa este poluarea atmosferica cu
dioxid de sulf care se datoreaza combustiei compusilor sulfurati
din motoare sau cazanele cu aburi. O lupta lenta împotriva acestei
poluari a început recent, legislatia fiind foarte restrictiva
privind concentratia sulfului din combustibili.
Metoda
de fata pentru determinarea dioxidului de sulf din aer se
bazeaza pe absorbtia si oxidarea dioxidului de sulf din probe cu
obtinere de acid sulfuric. Captarea analitului din proba de aer se
realizeaza cu ajutorul unui barbotor într-o solutie de apa
oxigenta la un pH fix pentru un anumit timp (24 h).
Pentru
a determina concentratia acidului sulfuric format, solutia
obtinuta se trateaza cu o cantitate cunoscuta de sare de
bariu si de torin. În ur 626d37g ma acestei reactii se produce un precipitat
de sulfat de bariu, iar ionii reziduali de bariu vor forma prin reactia cu
torinul un complex colorat a carui absorbanta se masoara
la 520 nm.
Diferenta
dintre cantitatea initiala si cea finala de ioni de bariu,
care corespunde cu concentratia de sulfat din solutie, da
cantitatea de dioxid de sulf oxidat din proba.
Reactia din vasul de barbotare:
SO2 + H2O2 D H2SO4
Formarea
culorii
Ba2+ + TORIN D (Ba - torin) culoare rosie
(Ba-TORIN) + H2SO4 D BaSO4 + 2H+ + TORIN
+ (Ba rezidual-TORIN) rosu
Scopul
lucrarii:
Determinarea zilnica a concentratiei medii de
SO2 din probe de aer atmosferic.
Operarea corecta a unei
statii manuale de control pentru calitatea aerului.
Folosirea corecta a materialelor si proceselor
cu posibile riscuri chimice.
Statie manuala de control
O
statie manuala de control contine urmatoarele elemente:
Intrarea aerului: pâlnie
conica pentru probe de 3-5 cm, confectionata din clorura de
polivinil si plasata vertical cu gura înclinata. Ar trebui
plasata cât mai departe de pereti si de alte elemente care
deranjeaza.
Dispozitiv de masurare a volumului de proba
si de control a debitului.
Pompa de aspirare: debitul
ar trebui ajustat la 2 m3 zi-1.
Sistem de filtrare: o
trapa cu aria de 5 cm2 pentru particulele formate de catre
dispozitivul de filtrare ce retine particulele cu dimensiuni cuprinse
între 1-5 µm cu o eficienta de aproape 100%. Acest filtru va fi potrivit pentru un debit de 2 m3-zi-1.
Dispozitiv de barbotare cu o
capacitate pentru volume de 100 mL.
Conectori: tuburi de
clorura de polivinil cu diametru intern de 8 mm. Se evita arcuirile
si daca nu este posibil, este necesara o raza mai mare de 5
cm.
Partea experimentala
Aparatura
|
Reactivi
| |
Dispozitiv de prelevare a probelor
(statie manuala de control)
Spectrofotometru
Celule de sticla de drumul optic de10 mm
|
Apa de calitate Milli-Q
| |
H2O2
| |
HClO4 72%
H2SO4 98%
Ba(ClO4)2 anhidru
| |
O micropipeta, 250 mL
10 baloane cotate de100 mL
|
2 pipete de 5 mL
|
Torin
| |
2 pipete de 10 mL
|
Dioxan
| |
Prepararea
solutiilor
Toate solutiile au fost
preparate cu apa de calitate Milli-Q.
Precautii:
Urmatorii reactivi trebuie manevrati cu atentie: acidul
percloric, perclorat de bariu, dioxanul si torinul.
H2O2 de
concentratie 27-30 % (w/w) ;
Acid percloric de concentratie 0,1 mol
L-1; se iau 4,3 mL de acid percloric de concentratie 72%
si se aduce la semn pâna la 500 mL cu apa pura.
Acid percloric de concentratie 0,01 mol
L-1: 25 mL de acid percloric de concentratie 0,1 mol L-1
se aduc la semn la 250 mL.
Solutia de captare. Se dilueaza 10 mL de
solutie 1, de H2O2 27-30 % pâna la 1000 mL cu
apa pura mili-Q. Se regleaza pH-ul (cu un pH-metru) în domeniul
4,0 - 4,5 prin adaugarea unei solutii de acid percloric de
concentratie 0,1 mol L-1. Solutia poate fi
conservata timp de o luna la frigider.
Solutia de Ba(ClO4)2.
Se dizolva 0,525 g perclorat de bariu anhidru într-un volum mic de
solutie 3 (acid percloric 0,01 mol L-1). Aceasta solutie se
transfera într-un balon cotat de 250 mL si se aduce la semn cu
acelasi acid.
Solutia de Ba(ClO4)2
/dioxan. Se dilueaza 1 mL solutie 5 (Ba(ClO4)2)
cu 40 mL de apa milli-Q si se transfera într-un balon cotat de
1000 mL; apoi se completeaza cu dioxan.
Solutia standard de sulfat de
concentratie 0,500 mol L-1. Se dilueaza 28 mL de H2SO4
de concentratie 98% pâna la
1000 mL si se titreaza cu o solutie de NaOH (hidroxidul a fost
titrat vs ftalat acid de potasiu). 1 mL din aceasta solutie de sulfat
corespunde la 32 mg de SO2.
Solutia standard de sulfat de
concentratie 0,125 mol L-1. 25 mL din solutia 7 (0,5 mol L-1)
se dilueaza cu apa milli-Q într-un balon cotat de 1000 mL. 1 mL din
aceasta solutie corespunde la 800 mg de SO2.
Solutia standard de sulfat de
concentratie 0,00125 mol L-1. Se dilueaza 10 mL din
solutia standard (0,125 mol L-1) într-un balon cotat de 100 mL,
cu apa (1mL din aceasta solutie corespunde la 80 mg of SO2).
Solutia
de torin de concentratie 2,5 g L-1. Se dizolva 0,125 g de
torin în 20 mL de solutie 9 (standard sulfat 0,00125 mol L-1),
se transvazeaza într-un balon cotat de 50 mL si se completeaza
pâna la semn cu apa milli-Q
Nota:
Aceasta solutie ar trebui preparata zilnic.
Mod de lucru
Prelevarea si pre-tratarea
probelor. Se pun 100 mL de solutie de captare (solutia 4) într-un
balon de barbotare si se porneste echipamentul de prelevare, un volum
de aer masurat exact este fortat sa intre în dispozitivul de
barbotare, astfel încât concentratia de dioxid de sulf sa se înscrie
în domeniul liniar al curbei de calibrare. Daca se impune se
efectueza dilutia necesara. Se descriu mai jos conditiile
de prelevare a probelor.
Graficul de calibrare
2.1) Solutiile standard
de sulfat. O serie de solutii standard de sulfat sunt preparate prin
diluarea unor volume de 1,0; 2,0; 3,0; 4,0; 5,0; 6,0; 7,0; 8,0; 9,0 si
10,0 mL din solutia standard (solutia 9) de concentratie 0,00125
mol L-1 într-un balon cotat de 100 mL si se aduce la semn cu
apa. Concentratiile rezultate sunt: 0,8; 1,6; 2,4; 3,2; 4,0; 4,8;
5,6; 6,4; 7,2 respectiv 8,0 mg mL-1.
2.2) Solutia martor. Se
prepara o solutie prin amestecarea a 4,0 mL solutie de captare
(solutia 4) cu 10 mL solutie de perclorat de bariu/dioxan
(solutia 6) si cu 0,25 mL solutie de torin (solutia 10). Aceasta
solutie martor prezinta absorbanta maxima.
Solutia de torin trebuie adaugata imediat înainte de
înregistrarea absorbantei. Aceasta solutie ramâne
neschimbata timp de 30 de minute daca este protejata împotriva
luminii camerei.
Obtinerea solutiilor standard
colorate cu ajutorul solutiilor standard de sulfat. Se folosesc 4,0 mL din
fiecare solutie standard de sulfat (punctul 2.2) si se aplica
procedura descrisa pentru analiza martorului (punctul 2.2).
Absorbanta rezultata trebuie înregistrata înainte de 10 minute.
Realizarea
reactiei de culoare cu solutia de captare a
aerului de analizat. Se introduce un volum de aer
într-un balon de barbotare de 100 mL. Se ia o proba alicota de 4,0 mL
pentru a fi amestecata cu 10 mL solutie de perclorat de bariu/dioxan
(solutia 6) si cu 0,25 mL solutie de torin (solutia 10)
asa cum s-a descris la punctul 2.2.
Masurarea absorbantei. Se regleaza lungimea de
unda la 520 nm si se testeaza aparatul cu o solutie martor,
reglând absorbanta la 0,800; se înlocuieste apoi solutia martor
cu solutiile standard si se înregistreaza valorile
absorbantelor corespunzatoare. În final, se citesc
solutiile de proba înainte de 10 minute.
Calcularea concentratiei de
SO2. Se traseaza drepta de calibrare, reprezentând grafic
absorbanta vs
diferite concentratii de SO2. Datorita reactiei
obtinute, martorul prezinta absorbanta maxima, iar panta
este negativa.
Pentru a calcula concentratia
de SO2 din solutia din dispozitivul de barbotare cât mai exact
posibil, domeniul de concentratii folosit (de pe graficul de calibrare) trebuie
sa fie între 0 si 6 mg mL-1. Daca concentratia
depaseste domeniul respectiv, trebuie facuta
dilutia corespunzatoare.
Rezultate
1)
Expuneti conditiile procesului de prelevare a probelor:
Masurarea debitului de gaz
înainte de a începe prelevarea probelor (m3):
Data si ora
prelevarii (la început):
Masurarea debitului de gaz
la sfârsitul prelevarii (m3):
Data si ora
prelevarii (la sfârsit):
2) Notati valorile
absorbantelor si prezentati grafic valorile obtinute în
functie de concentratia de dioxid de sulf, trasati curba de
regresie. Calculati concentratia poluantului din aer a în mg m-3.
Intrebari
Justificati valoarea negativa a pantei
dreptei de calibrare reprezentata în acest exercitiu de laborator.
Care tehnica ar putea fi potrivita pentru a
obtine informatia în timp real; si anume concentratia de SO2
din aer?
Mecanismele de oxidare pe care le sufera SO2
din atmosfera.
Descrieti efectele SO2 pe
diferiti receptori.
Explicati problemele provenite de la poluarea
datorata ploilor acide" sursele acestora,
efectele si solutiile posibile pentru rezolvarea acestora
Comentati concentratia"
particulelor n
suspensie si concentratia SO2, în comparatie cu
regulile legislatiei europene.