DEZASTRE PROVOCATE DE POLUAREA ATMOSFEREI PE GLOB

DEZASTRE PROVOCATE DE POLUAREA ATMOSFEREI PE GLOB

Mii de oameni au murit in ultimii ani din cauza pneumoniei provocate de poluare, potrivit unui studiu realizat de cercetatorii din Marea Britanie, publicat in Journal of Epidemiology and Community Health si preluat de sky.com.

Exista o puternica legatura intre decese, nivelul gazelor de esapament si alte substante poluante emise de mijloacele de transport, spun cercetatorii.

Acestia au analizat nivelurile de poluare si cauzele deceselor inregistrate de 352 de organisme locale din Marea Britanie in perioada 1996 - 2004 pentru a calcula impactul emisiilor de gaze din atmosfera asupra ratei mortalitatii.

In total, 386.374 de persoane din Marea Britanie au murit din cauza pneumoniei in perioada de opt ani analizata de cercetatori, insa au existat variatii regionale.

Calculele au scos la iveala faptul ca pneumonia, ulcerul peptic, bolile coronariana cardiaca si reumatismul c 727h78h ardiac, cancerele stomacale si pulmonare si alte maladii sunt asociate cu o gama larga de gaze emise in atmosfera, dar si cu lipsurile sociale, fumatul si excesul de alcool.

Dupa ce s-au luat in calcul factorii sociali, datele au scos la iveala faptul ca pneumonia este puternic si independent asociata cu emisiile de gaze, cu exceptia bioxidului de sulf provenit din arderea carbunelui.

Profesorul George Knox, de la Universitatea din Birmingham, coordonatorul acestui studiu, spune ca majoritatea deceselor provocate de pneumonie sunt, probabil, legate direct de 'leziunile chimice'. Un fenomen similar a fost inregistrat in 1952, cand smogul din Londra (ceata deasa, poluata, amestecata cu fum, in regiunile puternic industrializate) a ucis 4.000 de persoane.

Knox spune ca datele sugereaza ca substantele poluante ataca direct tesuturile pulmonare, pentru ca legatura este puternica in cazul tuturor categoriilor de expunere, iar nu Poluarea a ucis mii de oameni in ultimii ani.marul de decese este mult mai mare decat s-a anticipat.

ACCIDENTUL NUCLEAR DE LA CERNOBAL

Cernobal este o localitate nelocuita din Ucraina situat in nordul tarii, in apropiere de granita cu Belarus.(regiunea Kiev, raionul Ivankiv). Orasul e situat linga lacul de acumulare Kiev, la confluenta raurilor Pripiat si Nipru.Prima atestare documentara 1193. Deasemenea, la aprox. 10 km de oras se afla Centrala Atomoelectrica Cernobal-Lenin, cu patru reactoare energetice nucleare de timp RBMK-1000, la unul dintre care, in noaptea din 26-27 aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria energeticii atomice, cu urmari catastrofale atat pentru mediu, cat si pentru societate.

Pe data de 26 aprilie 1986 la ora locala 1 si 23 de minute, doua explozii au zguduit reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal. Incendiul a durat zece zile si au fost raspandite cantitati de substante radioactive in atmosfera de 400 de ori mai mari decat cele inregistrate in urma bombardamentului atomic de la Hiroshima.

  Autoritatile sovietice de la acea vreme au incercat sa ascunda dezastrul care a urmat, zeci de mii de muncitori ai centralei si cei aflati in apropiere murind in cateva saptamani in chinuri groaznice. Accidentul s-a produs in timpul unui test de siguranta in cadrul caruia lucrurile au scapat de sub control datorita unei erori umane. S-a produs o explozie violenta iar scutul superior al cladirii, o constructie care cantarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Invelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri in atmosfera. Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 - care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 - care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 - care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie)

 Primele victime ale accidentului - muncitorii, pompierii si militarii

Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii lichidatori din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie. Din randul lor au fost inregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectati, iar cel putin 25.000, murind ca urmare a expunerii la radiatii care au depasit de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa, in doar cateva ore sau zile. Alaturi de ei, milioane de oameni, din zonele inconjuratoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, Romania, au fost afectate de valul de radiatii. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un sarcofag de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.

 Cernobal, orasul fantoma

In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de interdictie de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura gri-posomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 90

Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, a precizat Rudolph Aleksahin, director al Institutului de Radiologie Agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul padurii brune, o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent; o credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei - grav afectate timp de sase ani - se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care a curatat solul dupa 1986. Infernul s-a transformat apoi intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali.

 Consecinte pe termen lung

Agentia guvernamentala ucraineana Cernobal Interinform din Kiev a raportat, in martie 2002, ca din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare. Poluarea a ucis mii de oameni in ultimii ani.

Poluarea a ucis mii de oameni in ultimii ani.

EXPLOZIA DIN 1883

Cand insula Krakatoa din stramtoarea dintre Sumatra si Java a fost aruncata in aer in 1883, in urma eruptiei vulcanice, sunetul marii explozii s-a auzit pana la 1500 de mile la nord de Borneo si 2000 de mile la S-E in Australia. Norul de praf si cenusa a produs un intuneric total pentru 24 de ore intr-un spatiu de 100 de mile spre vest de vulcan! Un mare nor de praf a fost observat pe tot globul in jurul ecuatorului timp de 2 saptamani! Trecerea lui in zonele temperate a produs rasarituri si apusuri de soare stralucitor colorate timp de 2 ani.
Ploi cu noroi au cazut pana la 50 de mile fata de locul eruptiei si insule plutitoare de piatra poroasa (tuf vulcanic) au circulat pana la Oceanul Indian. Poluarea atmosferei de catre Krakatoa a avut un caracter global, dar dupa 3 ani de la cea mai violenta catastrofa din istoria civilizatiei umane procesele naturale au restituit aerului atmosferic puritatea sa naturala.

SMOGUL FOTOCHIMIC

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a inceput sa reduca calitatea aerului deasupra oraselor mari cum ar fi Los Angeles in anii '30. Acest smog este cauzat de combustia in motoarele autovehiculelor si ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza hidrocarburi din combustibilii 'nearsi'. Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa se combine si sa transforme oxigenul in ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste plante si irita plamanii. Hidrocarburile sunt oxidate in substante care se condenseaza si formeaza o ceata vizibila si patrunzatoare. Majoritatea poluantilor sunt eventual 'spalati' de catre ploaie, zapada sau ceata dar dupa ce au parcurs distante mari, uneori chiar continente. In timp ce poluantii se aduna in atmosfera, oxizii de sulf si de azot sunt transformati in acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau plantelor si poate sa afecteze intregi ecosisteme. In cele din urma, lacurile si padurile contaminate pot ajunge sa fie lipsite de viata. Regiunile care sunt in drumul vantului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa si estul Statelor Unite si Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot sa afecteze si sanatatea umana si obiecte create de oameni; ele dizolva incet statui istorice din piatra si fatade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala, o crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili in secolul XX, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamant dar nu blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4° C pana la 5,8° C pana in anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o schimbare minora, cresterea ar face ca Pamantul sa fie mai cald decat a fost in ultimii 125.000 ani, schimband probabil tiparul climatic, afectand productia agricola, modificand distributia animalelor si plantelor si crescand nivelul marii. Poluarea aerului poate sa afecteze regiunea superioara a atmosferei numita stratosfera. Productia excesiva a compusilor care contin clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC) (compusi folositi pana acum in frigidere, aparate de aer conditionat si in fabricarea produselor pe baza de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creand o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamani in fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a afectat viata acvatica si terestra si ameninta sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale planetei.

In 1943, in districtul Los Angeles se observase aparitia unei pacle alburii, uneori cu nuante galbui-cafenii, care provoaca usturimi la ochi. Acest fenomen a persistat pana la 1962 intre 180-212 zile pe an cu toate ca masurile drastice luate de autoritati pentru reducerea emisiunilor de SO2, care fusese principalul vinovat al catastrofalului smog londonez in 1952 (4000 de victime in 5 zile) si da reducere a emisiunilor industriale de hidrocarburi

Din analiza smogului de la Los Angeles s-a constatat ca principalul component este azotatul de piroxiacetil, produs aparut in conditiile insolatiei puternice a aerului incarcat cu hidrocarburi nearse si oxizi de azot. Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata.

DEZASTRE PROVOCATE DE POLUAREA ATMOSFEREI IN ROMANIA

COPSA MICA

Vom incepe un itinerar prin spatiul geografic al Romaniei, avand ca subiect impactul negativ asupra mediului al centrelor industriale comuniste. Prima oprire este in judetul Sibiu, unde orasul Copsa Mica a devenit cunoscut in toata Europa drept cea mai poluata asezare a "batranului continent".

Loc blestemat

Inaugurata in 1939, fabrica de prelucrare a zincului si a plumbului din concentrate miniere a constituit un pas inainte pentru dezvoltarea economica a orasului. Totusi, industrializarea fortata din anii "epocii de aur" a reprezentat o catastrofa ecologica pentru mediul inconjurator, fiind realizata fara efectuarea vreunui studiu despre impactului ecologic asupra regiunii. Instalatiile au fost marite de la 4000 t/an la aproape 30 000 t/an si s-a inaugurat si o fabrica de negru de fum. Cu toate ca din punct de vedere economic a fost un castig, pagubele pe plan ecologic, dar si uman sunt foarte grave.

Poluare in diferite forme

Inca de la inceputul anilor 50 s-au tras semnale de alarma cu privire la depasirea valorilor maxime admise a anumitor metale in atmosfera, precum cadmiu, plumb sau zinc. Dorin Bardac, in "Copsa Mica - elemente de monografie medicala si sociala", mentiona ca in 1977 concentratia dioxidului de sulf era de 2,8 ori mai mare decat cea maxim admisa, iar in 1987 de 13,2 ori. Aceleasi niveluri ridicare de poluare intalnim si in raul Tarnava Mare, unde cadmiul se gasea intr-o concentratie de 7,3 ori mai mare decat limita admisa. La nivelul solului, situatia a fost si mai grava - se ajungea in unele locuri si la depasirea STAS-urilor de 55,3 ori atat in cantitatea de plumb, cat si in cea de cadmiu la hectar.

De asemenea, vegetatia a fost grav afectata, efectele fiind vizibile cu ochiul liber: defolieri accentuate, aparitia de pete galbui pe spanac si ovaz, incretirea si prezenta arsurilor pe frunzele de stanjenel si chiar uscarea copacilor. Un exemplu aparte il reprezinta il reprezinta Dealul Prostitei, care in trecut era ideal pentru cultivarea vitei-de-vie, iar astazi prezinta doar o vegetatie ierboasa saraca. Toate aceste plante, deloc sanatoase, ajung in urma parcurgerii lantului trofic, in tesuturile vietuitoarelor (oameni sau animale), cauzand afectiuni grave.

Cauza mortii: poluare

Verdictul specialistilor este unul dur: poluarea din Copsa Mica este intensa si foarte agresiva. Spre exemplu, intoxicarea cu dioxid de sulf cauzeaza ameteli, afectiuni pulmonare acute si chiar spasm laringian ce provoaca decesul. Acidul sulfuric format prin dizolvarea dioxidului de sulf in picaturile de roua reprezinta cauza pentru care albinele nu pot trai pe o suprafata cu raza de 15 km in jurul localitatii Copsa Mica.

Inhalat in atmosfera sau depus pe plantele consumate drept hrana, plumbul cauzeaza afectiuni cronice, ca tumefierea articulatiilor, deficienta respiratorie sau paralizia muschiului laringian. Cadmiul si zincul sunt principalii vinovati pentru afectiunile digestive. Nichelul este declansatorul cancerului pulmonar. Intoxicatia cu mercurul produce grave leziuni sistemului nervos. Iar toti acesti agenti poluatori sunt prezenti din plin in organismele locuitorilor din Copsa Mica.

Viata trece, poluarea ramane

Localnicii povestesc cum fiecare obiect din localitate era acoperit de o pojghita de negru de fum. Atat de puternic era poluata atmosfera, incat femeile nu puteau intinde hainele proaspat spalate afara - s-ar fi innegrit in cateva ore. Din fericire, fabrica de negru de fum a fost inchisa in 1993. Din pacate, Sometra SA (intreprinderea metalurgica de metale neferoase) continua sa polueze in mod "invizibil", scurtand viata locuitorilor in fiecare secunda. Fabrica nu poate fi inchisa, datorita somajului care efectiv ar exploda in urma unei astfel de masuri. Oamenii prefera sa fie bolnavi, decat sa nu mai aibe o sursa de venit. In acest mod, furnalele inalte care pot fi zarite din orice punct al orasului, continua sa emita fumul gros, galbui, ucigator. Animalele (in special oile si caii) continua sa moara intr-un ritm galopant. Speranta de viata a locuitorilor continua sa fie cu 10 ani mai mica decat in restul tarii. Cazurile de cancer continua sa cresca asemenea unei macabre progresii geometrice. Ca toate celelalte aspecte, in Copsa Mica poluarea continua sa mearga la brat cu moartea.

TABEL 1

In Neamt, raul Bistrita si lacul Bicaz au ajuns intr-o stare grava de poluare, fiind efectiv sufocate de tone de deseuri. Sute de scolari din Piatra Neamt, care s-au implicat in mod voluntar intr-o ampla actiune de ecologizare a apelor din judet, au strans din albia Bistritei si de pe malurile Bicazului, in decurs de numai o zi, peste zece tone de PET-uri, ambalaje din carton si alte asemenea deseuri, aruncate fie de turisti, fie de diverse societati comerciale din zona. Reprezentantii Garzii de Mediu s-au aratat ingrijorati din cauza starii de poluare a apelor nemtene si au promis ca vor indesi controalele atat in randul agentilor economici, cat si in zonele vizitate de turisti, urmand sa aplice sanctiuni drastice asupra celor care vor fi prinsi deversand deseuri in alte locuri decat in cele special amenajate. Actiunea de ecologizare a apelor, derulata in Neamt, face parte din campania "Verde 003", care a demarat in judetul Suceava, care se va extinde de-a lungul Moldovei pana in judetul Galati si care a reusit sa mobilizeze, pana in prezent, nu mai putin de 1.700 de elevi voluntari. Lacul de acumulare de la Bicaz ofera o priveliste dezolanta.

Pana acum au fost adunate peste 50 de tone de pet-uri care pluteau pe apa.

Actiunea de ecologizare, inceputa de mai bine de o saptamana, continua cu ajutorul localnicilor, al pompierilor militari si al elevilor.Zeci de mii de pet-uri si resturi menajere acopera mai bine de jumatate din suprafata lacului. Mormane de PET-uri, sticle, cutii de conserve si alte mizerii in loc de apa limpede si iarba verde.Oamenii vin aici sa faca baie, sa pescuiasca sau pur si simplu sa se relaxeze, insa nu par sa se sinchiseasca prea mult de dezastrul pe care il lasa in urma lor. Nu se pot abtine sa arunce gunoaiele la intamplare, cu atat mai putin ne-am putea astepta sa puna mana sa le stranga.

Autoritatile sunt la fel de indiferente. Desi protv.ro a semnalat aceasta situatie inca din luna mai, pana acum nu s-a miscat un pai, iar mizeriile continua sa "rasara" si sa se inmulteasca precum ciupercile dupa ploaie.

Bibliografie:

Adevarul despre Cernobal,

Autor:  Grigore Medvedev;

Editura: Humanitas, Bucuresti 1992.

Autor:  Ditoiu Valeria, Holban Nina (2005)

Modificari antropice ale mediului

Engelking P. - Pollution

www.protv.ro