Descrierea Crisului Repede cu flora si fauna sa caracteristica orasului nostru. Monitorizarea calitatii apei, depistarea factorilor poluanti

Oradea

Introducere

Raul Crisul Repede poate fi considerat, metaforic vorbind, colierul orasului Oradea. Dar pe langa faptul ca frumusetea lui cromatica impodobeste aspectul citadin al acestui spatiu trebuie evidentiat si constientizat aportul pe care il aduce in pastrarea calitatii vietii in Oradea.Raul Crisul Repede este pentru noi ceea ce era pentru Creanga: "Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul", e raul trecutului nostru dar si al prezentului. Teama ca acest rau ar putea sa inceteze mai fi si "raul viitorului nostru" ne- a evidentiat cat de necesar este sa luam pozitie in problema metamorfozei malurilor acestuia. De aceea m-am hotarat sa aprofundez aceasta problema a Crisului Repede sa devina obiectul exclusiv al cercetarii noastre. Cu atat mai mult, cu cat in centrul atentiei cetatenilor din oras sta aceasta problema, fiindca din cauza lucrarilor de canalizare a centrului orasului se proiecteaza taierea copacilor de pe malul Crisului, care influenteaza echilibrul ecologic al zonei.

Scopul cercetarilor mele priveste evaluarea florei si faunei raului Crisul Repede, prezentarea convietuiurii speciilor si a echilibrului ecologic stabil realizat de acesta. Concomitent cu acestea am facut observatii legate de calitatea apei necesara in impunerea calitatii vietii cetatenilor acestui oras. Intentionez astfel sa constientizez opinia publica si factorii de raspundere in legatura cu pericolul pe care il aduce cu sine poluarea apei si defrisarea malurilor raului.

Destabilizarea echilibrului ecologic duce la degredarea faunei si florei Crisului Repede si la alterarea calitatii apei. A venit timpul sa luam pozitie inainte de a fi prea tarziu, inainte de a ne trezi intr- un peisaj lunar.

Am hotarat sa nu vorbim doar despre aspectele aratate mai sus, ci si sa facem ceva pentru pastrarea unuia dintre frumusetile orasului: sa salvam fauna si flora Crisului Repede!

Tema cercetarii noastre este evaluarea florei si faunei Crisului Repede si monitorizarea calitatii apei. Urmarind asadar atat salvarea naturii cat si imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor orasului nostru, paralel cu o educatie ecologica mai cu seama a tinerei generatii.

Scopul

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; descrierea geografica, geologica a Crisului Repede

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; prezentarea climei si a istoricului sau

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; determinarea plantelor si animalelor caracteristice acestei zone cercetate

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; descoperirea si descrierea factorilor poluanti care dauneaza ecosistemului existent in aceasta zona

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; descrierea rolului Crisului Repede in viata oradenilor

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; stabilirea consecintelor si interventiilor asupra malurilor Crislului Repede care ar distruge echilibrul ecologic pe aceasta portiune a raului si ar transforma raul intr-un canal

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; atragerea atentiei asupra acestei probleme

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; informarea elevilor din liceurile oradene despre aceste aspecte

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; luarea de pozitie impotriva defisarilor malurilor acestui rau in zona noastra urbana

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; constientizarea opiniei publice si a forulrilor competente in legatura cu pericolul pe care il aduce cu sine

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; actiuni de strangere a gunoaielor impreuna cu elevii din Liceul "Ady Endre" o interventie activa la forurile competitive in vederea amplasarii mai multor cosuri de gunoi, aplicarea unor amenzi drastice si urmarirea achitarii acestora de catre faptasi, respectarea legii legate de poluarea apei Crisului Repede, de exemplu: spalarea masinilor, covoarelor, poluarea cu apele murdare provenite de la diversi agenti chimici

Am pus umratoarea intrebare: daca nu putem inchide fabrici, daca nu avem puterea de a sanctiona pe cei care nu respecta natura,atunci ce putem face? Avem puterea sa schimbam totul. Cum?

Impruna cu elevii efectuand monitorizarea ecosistemului de pe malul Crisului am gasit raspunsul la aceasta intrebare,astfel

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; sa pastram ordinea si curatenia

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; implicarea unor pensionari voluntari in paza si control

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; sa nu aruncam mizerie pe malurile Crisului si in apa

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; sa nu ridicam din umeri cand suntem rugati sa sadim un copac

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; sa atragem atentia actualei generatii ca daca vom distruge o parte din "plamanul orasului" si noi ne vom sufoca si de aceea trebuie sa facem ceva

-   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p; acest lucru nu poate fi realizat numai de cativa oameni, e nevoie de solidaritate, de cat mai multi copii realizeze cativa oameni, e nevoie de solidaritate, e nevoie de cat mai multi copii, si cat mai multe scoli implicate in mentinerea echilibrului ecologic

Viitorul orasului este in mainile noastre si nu putem ramane indiferenti fata de soarta generatiilor viitoare. Protejand spatiile verzi, protejam viitorul!

Materiale si metode

1)   &nbs 515g63f p; Pentru descrierea geografica, geolgica Crisului Repede precum si pentru prezentarea climei si a istoricului acestui rau ne-am folosit de urmatoarele materiale si metode:

·   &nbs 515g63f p;    Bibliografia existenta in biblioteca scolii noastre precum si in biblioteca judeteana, biblioteca Universitatii din Oradea, Universitatii Babes - Bolyai din Cluj Napoca si de pe Internet. Din aceste surse am colectat date legate de subiectul studiului nostru.

·   &nbs 515g63f p;    Prelucrand datele obtinute prin cerctare si documentare am elaborat o scurta descriere a temei alese de catre noi pentru studiu.

2)   &nbs 515g63f p; In scopul determinarii florei si a faunei caracteristice Crisului Repede din zona cercetata (Osorhei - centrul orasului - Santioan) am utilizat urmatoarele materiale bibiliografice: Determinatoare de plante; Chei de determinare pentru poante, larve si adulti de amfibieni; Calauza in lumea plantelor si animalelor; Atlas botanic; Atlas zoologic; Ziarul Primariei Oradea 2006.

* Fisa de observatie intocmit de mine: vezi anexa nr.

·   &nbs 515g63f p;    Ca metoda am utilizat: observatia, cercetarea, determinarea plantelor si animalelor pe teren.

·   &nbs 515g63f p;    Descrierea speciilor determinate caracteristice Crisului Repede din zona cercetata.

3)   &nbs 515g63f p; Calitatea apei a fost monitorizata in date diferite, pe o perioada mai indelungata: din primavara anului 2006, pana la sfarsitul lunii aprilie 2007. Pentru aceasta am colectat apa din Cris si am facut analize in ceea ce priveste calitatea acesteia cu ajutorul cuferului Winlab in laboratorul de biologie si de chimie.

4)   &nbs 515g63f p; Referitor la observatiile legate de calitatea apei necesare in impunerea calitatii vietii cetatenilor din orasul nostru si la constientizarea pericolului pe care - l aduce cu sine poluarea si defrisarea malurilor raului, am folosit de interviuri cu oameni de stiinta competenti in acest domeniu. In prelucrarea datelor obtinute cu ocazia observatiior efectuate pe teren si cadrul lucrarilor de laborator, am intocmit tabele, grafice, prin care am demonstrat rezultatele cercetarii.

5)   &nbs 515g63f p; Interviu cu Marossy Ana, biolog Societatea Romana de Ecologie.

Descrierea geografica, geologica a Crisului Repede

Crisul Repede izvoreste din muntii Piatra Craiului la o distanta de cca 100 km de la Oradea.

Pana la Oradea Crisul primeste doi afluenti mai importanti Draganul si Iadul(ambele pe malul stang).

Daca la inceput Crisul seamana cu un parau in dreptul municipiului Oradea, datorita debitelor primite de la afluenti, are un aspect impozant strabatand municipiul pe la mijloc.

Cu malurile amenajate si vegetatia abundenta de pe maluri, creeaza o oaza de verdeata si ne creeaza pentru populatia municipiului multiplele poduri cu transverseaza Crisul, aucand municipiului un aspect de metropola.

Debitul raului este foarte variabil de la 4 - 5 mc/sec vara pana la 300 - 400 mc/sec in timpul topirii zapezilor.

Datorita pantelor mari(raul are un caracter de munte in prima portiune) debitele mari rezultate in urma topirii zapezilor, sunt tranzitate in cateva zile spre aval, din aceasta cauza primind numele de Crisul Repede.

Realizarea unor constructii hidrotehnice importante in urma cu cca 20 ani(barajul de pe Dragan si cel de la valea Lesului pe Iad si salba de lacuri de la Lugas si Tileagd au contribuit la regularizarea debitelor municipiul fiind practic ferit de inundatii.

Din punct de vedere al calitatii, desi Crisul strabate teritorii cu asezari importante din punct de vedere urbanistic si industrial( nu referim la zona Suncuius si orasul Alesd); la sosirea in amonte de Oradea intruneste conditiile de rau de categoria I(conditii de calitate care permit realizarea unor instalatii de captare si tractare a apelor, ce deservesc cu apa populatia unor centre importante cum este Oradea.

Din aceasta cauza in partea amonte a municipiului Oradea sunt amplasate cele 5 uzini de apa, care asigura populatia cu apa potabila de calitate foarte buna.

In aceasta zona(cca 7-8 km) Crisul este fixat prin 12 praguri de fund, si creeaza pentru oradeni un loc minunat de odihna si recreiere (zone Szilvas este o zona preferata de acestia). In aceasta portiune nu exista nici un fel de evacuari de ape(in special canale) in rau, de altfel zona este controlata in permanenta de specialisti in domeniul apelor.

Odata cu subtraversarea caii ferate Oradea - Cluj, raul intra pe teritoriul orasului, parcurgand cca 7 - 8 km pana in dreptul caii ferate Oradea - Timisoara (capatul aval al orasului).

Pe aceasta portiune sunt 30 descarcari de canale in rau de la colectoarele pluviale, care in mod teoretic ar trebui sa aduca ape in rau, doar ape curate rezultate in urma ploilor.

Aici trebuie, sa amintim ca municipiul Oradea dispune de un sistem separativ de canalizare(compus din reteaua existenta de canalizare pluviala si retele menajere care nu sunt controlate).

Apele colectate prin aceste retele din urma(rezultatele din gospodarii si industrie) sunt conduse in mod separat de cele meteorice si instalatiile de epurare; acolo unde au loc o serie de procedee mecanice si biologice, care transforma apa uzata intr-o apa curata care poate fi evacuata inapoi in Crisul Repede.

Intrucat ne gasim la cca 10 km de granita romano-maghiara, calitatea apelor din Cris trebuie sa corespunda, cererilor formulate de o serie de conventii internationale(sa intruneasca practic, conditiile pentru un rau de categoria I).

Cu toate aceste, in multe situatii, Crisul nu corespunde doar pentru categoria II(aceste rauri, nu pot asigure cu apa potabila centre importante).

Prezentarea climei si a istoricului sau

Populatia si asezarile din bazinul Crisului Repede ( Anexa Nr. 2)

De-a lungul Crisului Repede s-au dezvoltat numeroase localitati, mai ales in lunca raului. Avand izvorul in judetul Cluj, strabate, pe acest teritoriu, orasul Huedin si satele: Izvorul Crisului, Saula, Poieni, Ciucea, Negreni si Bucea. Pe teritoriul judetului Bihor, Crisul Repede isi intinde bazinul pe 128804 ha, cuprinzand 72 de localiatti cu 296352 locuitori, dintre care doar in municipiul Oradea traiesc 221469.

La intrarea pe teritoriul judetului Bihor, Crisul Repede strabate, intr-un defileu larg, satele Bulz, Lorau, Bratca si Suncuius. De la nivelul acestei localitati, raul strapunge masivul calcaros al Muntilor Padurea Craiului, intr-un defileu ingust, extrem de spectaculos, pana la Vadu Crisului, arie protajata ajungand apoi, brusc, in zona de ses. Aici, localitatile sunt insirate una langa alta, pana la orasul Alesd - Topa de Cris, Gheghie, Auseu, Tinaud, dupa care distantele intre localitati cresc considerabil. Pana la Oradea, Crisul Repede parcurge localitatile Lugasu de Jos, Urvind, Uileacu de Cris, raul curgand pe stanga soselei E15 pana la Tileagd, de unde trece pe dreapta si parcurge satele Sabolciu, Fughiu si Osorhei. La iesirea din municipiu, raul strabate satele Santandrei, Tarian, Girisu de Cris, Toboliu si Cheresig, dupa care paraseste teritoriul romanesc.

Determinarea plantelor si animalelor caracteristice acestei zone cercetate de catre noi

1.   &nbs 515g63f p;  Vegetatia (Pázmány D. - Növényhatározó, Editura Dacia. Cluj Napoca, 1987)

Arborii autohtoni de pe mal sunt:

Salcia plangatoare ( Salix babylonica) cu alte specii de salcii (Salix sp.), arinul (Alnus glutinosa), ele fiind specifice zonelor umede, plopi (Populus sp.), artar (Acer sp.), tei (Tilia sp.) etc.

In portiunile nebetonate, aproape de mal in unele parti exista o vegetatie ierboasa specifica baltii. Aici predomina:

a)   &nbs 515g63f p; Stuful (Phragmites australis)

b)    Piprigut (Eleocharis palustris)

c)   &nbs 515g63f p; Stanjenel galben (Iris pseudocarus)

d)    Capul ariciului (Sparganium ramosum)

e)   &nbs 515g63f p; Rugina (Juncus inflexus)

f)   &nbs 515g63f p;  Rogoz de balta (Carex pseudocyperus)

g)   &nbs 515g63f p; Linita (Lemna sp.)

h)   &nbs 515g63f p; Pir rosu (Carex hirta)

i)   &nbs 515g63f p;   Papura (Typha sp.)

j)   &nbs 515g63f p;   Broasca apei (Potamogeton sp.) in albia raului

2.   &nbs 515g63f p;  Fauna: (Farkas H. - Halak, Editura Gondolat. Budapesta, 1990)

Fauna bentonica este saraca. Au folosit identificate moluste din speciile Physa acuta, Radix auriculata, Stagnicola polustris si Planorbis planorbi, care sunt mai rezistente ecologic.

Ihtiofauna Crisului Repede este relativ bogata, atat ca numar de exemplare cat si ca varietate de specii. Dintre speciile comune predomina:

·   &nbs 515g63f p;    cleanul (Leusciscus cephalus)

·   &nbs 515g63f p;    porcusorul (Gobio gobio)

·   &nbs 515g63f p;    boarta (Rhodeus sericeus amarus)

·   &nbs 515g63f p;    scobarul (Chondrostoma nasus)

·   &nbs 515g63f p;    obletele (Alburnus alburnus)

·   &nbs 515g63f p;    babusca (Rutilus rutilus)

·   &nbs 515g63f p;    pirca (Albumoides bipunctatus)

·   &nbs 515g63f p;    Intr - un numar mai mic de indivizi apar:

·   &nbs 515g63f p;    rosioara (Scardinius erythrophtalmus)

·   &nbs 515g63f p;    platicuta (Blicca björkna)

·   &nbs 515g63f p;    morunasul (Vimba vimba - Sperco)

·   &nbs 515g63f p;    mreana (Barbus sp.)

·   &nbs 515g63f p;    stiuca (Exox lucius)

·   &nbs 515g63f p;    bibanul (Perca fluviatilis)

·   &nbs 515g63f p;    salaul (Stizostedion lucioperca)

Dintre toate speciile broasca de lac (Rana aesculenta) (Pentru determinarea specilor de amfibieni si pesti ne - am folosit de chei de determinare pentru poante, larve si adulti de amfibieni, Publicata de Fuhn) se afla in numarul cel mai mare de indivizi.Ea are un rol deosebit in realizarea lantului trofic, fiind hrana principala a tuturor speciilor de pesti omnivori si rapitori.

Clasa reptilelor este prezentata de broasca testoasa de apa (Emys orbicularis) si de sarpele de apa (Natrix tesselata).

Crisul Repede este destul de sarac in pasari. Speciile comune pe mal sunt: vrabia (Passer sp.), gugustiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia furtur), cotofana (Pica pica).

Pescarusul albastru (Alcedo athis ispida) apare periodic pe Cris.

Lisita (Fulica atra) este oaspete de vara, care in iernile blande ramane in tara. Noi am observat aceasta specie in lunile ianuarie si februarie. Nu cuibareste in zona studiata, fiind deranjata de factorii umani. Uneori doi - trei perechi de lebede.

Mamiferele sobolanul de apa (Arvicolar terrstreis) si chitcanul de apa (Neomis fodiens) isi fac galerii in sol pe mal.

Din cele prezentate anterior, reiese ca in pofida factorilor atenuanti Crisul este bogat in specii.

Aval de Oradea, la Cheresig, albia are adancimi variabile si este delimitata de doua diguri inguste si apropiate. In zonele mai adanci predomina sedimentele maloase, iar in cele cu ape mai mici mai frecvent se intalneste pietris inclus intr-o matrice nisipoasa. Vegetatia acvatica este abundenta, reprezentata de diferite specii de broscarita. Domina elementele planctonice, diferitele specii indicand atat o crestere a troficitatii (Brachius bidentata, Filinia longiseta, Trichocerca pusilla) cat si a saprobionei (Rotaria ssp.).

Pescarii oradeni au un nou motiv de bucurie. Clubul de Pescuit Oradea a populat Crisul Repede cu 1,5 tone de peste. Popularea a fost facuta in trei zone distincte de pe Crisul Repede, intre Podul Dacia si podul pietonal, in aval de Podul Decebal si in zona podului de pontoane.

Valoarea totala a popularilor cu peste in aceasta primavara se ridica la peste un miliard de lei, bani suportati de Clubul Pescarilor din contributiile cotizantilor. Avand in vedere ca, pana pe 8 iulie, se mentin restrictiile de pescuit, fiind prohibitie, reprezentantii pescarilor vor asigura paza in cele trei locuri in care au fost facute populari. Anul trecut, pescarii bihoreni au populat apele din judet cu circa 5,7 tone de puieti.
'Amintim ca, intre 10 aprilie si 8 iunie, este perioada de prohibitie, iar cei prinsi pescuind in acest interval risca amenzi intre 2,5 si 3 milioane de lei vechi sau chiar dosare penale', spune Mihai Togor, reprezentantul pescarilor oradeni.
Conform legii, in perioada amintita, se poate pescui doar stiuca si doar cu momeli artificiale. In timpul prohibitiei, pescarii vor organiza, periodic, controale pentru a-i prinde pe cei care nu respecta legea.

·   &nbs 515g63f p;    stabilirea consecintelor si interventiilor asupra malurilor Crislului Repede care ar distruge echilibrul ecologic pe aceasta portiune a raului si ar transforma raul intr-un canal

Proiectul de amenajare a malurilor Crisului presupune lucrari de regularizare a cursului raului constand in defrisari, decolmatari, terasamente pentru recalibrari, rectificari si reprofilari. Pe langa acestea, se vor efectua aparari de mal si praguri de fund, din beton si piatra bruta. Lungimea sectorului de rau amenajat este de cca 23 kilometri, dintre care in Oradea intravilan 8,23 km, iar Oradea extravilan 14,77 km.

In sectiunea cuprinsa intre Podul Dacia si podul din Centru, avand o lungime de 787 metri, scopul proiectului este inlaturarea pagubelor produse de inundatii prin marirea capacitatii de transport a albiei Crisului-Repede, ecologizarea, salubrizarea raului si micsorarea rugozitatii albiei raului. In lipsa acestor amenajari apare efectul de reducere a nivelurilor apei si implicit pericolul de inundarii zonelor adiacente. Lucrarile necesare includ si taluzari, nivelari, inierbari, plantari de pom si de arbusti. Motivatia proiectantului nu este justificata. (Ziarul Primariei Oradea 2006 mai 12, an.1, nr.5 Andrei Casota - Verde deschis, interviu cu Marosi Ana.)

Debite de siguranta

In Bihor, pe cursul Crisului-Repede, exista patru lacuri de acumulare principale: Dragan, Lesu, Lugasu si Tileagd. Dintre acestea numai Lugasu si Tileagd pot influenta debitelor maxime din zona municipiului Oradea.

Debitul maxim cu probabilitatea de depasire de 1% conform caruia au fost dimensionate lucrarile de amenajare din zona municipiului Oradea, este de 850 metri cubi pe secunda.

Avand in vedere infiltratiile in digurile de contur aparute la acumularile de la Lugasu si Tileagd, care nu mai pot functiona la capacitatea prevazuta, s-a considerat ca in cazul aparitiei unui debit maxim depasit, gradul de atenuare pe care pot sa-l realizeze cele doua acumulari este doar la circa 15%.

Calculele hidraulice efectuate conform situatiei actuale au scos in evidenta faptul ca exista sectoare de albie care nu pot suporta debite de 850mc/s, portiunea dintre Podul Dacia si podul din Centru intrand in aceasta categorie. Nu - i justificat.

Lucrarile de amenajare propuse spre executare au ca scop scaderea nivelurilor maxime a apei in perioadele de viitura prin reducerea rezistentei albiei la tercerea apei. Valorile coeficentelor de rezistenta hidraulica a albiei rezultati din calcule, conform situatiei existente, se situeaza intre 0,035 si 0,040.

In cazul obtinerii unor coeficienti preconizati de 0,025, la un debit depasit,nivelul maxim al apei va scadea cu circa 1 metru fata de situatia actuala.

Ecologistii au avut rezerve fata de proiectul prezentat de autoritati, sustinand ca amenajarea malurilor Crisului Repede va deteriora peisajul malurilor, zona verde si ecosistemul raului.

Dezbateri constructive in Sala Mare

In zilele de 28 si 29 martie 2006 la sediul Primariei municipiului Oradea a avut loc o dezbatere publica, la care au participat reprezentanti ai societatii civile, Ordinul Arhitectilor Filiala Bihor si autoritatile implicate in proiect. In urma acestor doua runde de discutii si a comentariilor aparute in presa, proiectantul a ajuns la concluzia ca se impune modificarea solutiei tehnice, pentru a corespunde compromisului la care s-a ajuns intre cele doua parti.

In 12 aprilie au avut loc discutii pentru stabilirea solutiilor de amenajare a Crisului Repede pe tronsonul Pod Dacia-Pod Centru. Au participat: Institutia arhitectului ef din Primaria Oradea, Centrul Regional de Supraveghere Ecologica Bihor, Societatea Romana de Ecologie, ECOTOP Oradea, Ordinul Arhitectilor Filiala Bihor, Directia Apelor Crisuri si proiectantul SC Aquaproiect SA. Pe baza concluziilor sedintelor anterioare, Ordinul Arhitectilor a acceptat una dintre solutiile alternative propuse de proiectant.

Solutii alternative

Primaria si Directia Apelor Crisuri au sustinut aceasta alternativa, care a fost aprobata s de Comisia Municipala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului. Centrul Regional de Supraveghere Ecologica si-a mentinut pozitia initiala, cea de a pastra malul in forma existenta fara a interveni in vreun fel.

Aceasta varianta nu poate fi acceptata deoarece Oradea este predispusa la inundatii daca se pastreaza conformatia actuala a albiei Crisului Repede. Daca ne raportam la evenimentele nefaste din ultimii doi ani, cand s-au inregistrat inundatii pe majoritatea teritoriului Romaniei, devine evident ca autoritatile nu pot si nu trebuie sa marseze pe o idee nejustificat o mare parte din populatia orasului.

De asemenea, multe din obiectiile aparute in randurile opiniei publice nu isi au justificare, izvorand dintr-o cunoastere insuficienta si denaturata a subiectului. Investitia nu este nici distructiva si nu va afecta negativ estetica malurilor. (Din contra!) Ziarul Primariei Oradea 2006 mai 12, an.1, nr.5 Andrei Casota - Verde deschis),www.oradea.ro

Concluzia proiectantului

Variantele acceptate in ultima sedinta comuna au o cota a grinzii de beton la nivel mediu fata de luciul apei, iar fata vizibila e realizata din piatra naturala, solutie valabila pe malul drept Pod Dacia-Pod Ferdinand si mal stang Pod Dacia-pod pietonal. Referitor la malul stang intre puntea pietonala si Podul Ferdinand, grinda se va executa la nivel minim si se vor reabilita treptele existente la aceleasi dimensiuni.

Racordarea grinzii cu terenul se va face prin intermediul pavelelor in forma de fagure, care pot fi inierbate. Se va adopta o tehnologie de executie a lucrarilor care sa reduca la minim impactul asupra zonei verzi dinspre parc, iar taierile de copaci se vot face doar acolo unde acestia cresc din albie, sunt cazuti in apa sau sunt prea batrani pentru a prezenta siguranta pentru locuitori. In plus fata de cele mentionate, executantului i s-a cerut ca oamenii si utilajele sa lucreze in lungul grinzii, din interiorul albiei catre mal, pentru a nu distruge vegetatia. In perimetrele in care sunt efectuate taieri se vor planta alti copaci si arbusti pentru a reface si estetiza zona verde. Pana in prezent nu s - a efectuat nimic (zona amante de podul Dacia).

In consecinta, temerile ca zona va fi lipsita de viata si sufocata de ebton nu isi mai au temeiul argumentativ. Autoritatile doresc includerea Crisului Repede in circuitul urbanistic si nicidecum indepartarea oamenilor de o artera vitala pentru Oradea. Comunitatile umane s-au inchegat cu precadere in jurul unui curs de apaa, iar mutilarea legaturii dintre factorul uman si cel natural nu ar aduce castig nimanui, ecologist sau nu.

Datele rezultate in urma monitorizarii calitatii apei Crisului Repede in perioada aprilie 2006-aprilie 2007 in cele trei puncte de observatii sunt prezentate in cadrul tabelelor 1,2,3.

Tabelul nr.1

Graficul nr.1

1- valoare fosfat

2- valoare pH

3- valoare nitrat

4- valoare amoniu

5- valoare nitrit

6- duritatea apei

Graficul nr.1 reprezinta valorile prelucrate a tabelului nr.1.

Tabelul nr.2

Graficul nr.2

1- valoare fosfat

2- valoare pH

3- valoare nitrat

4- valoare amoniu

5- valoare nitrit

6- duritatea apei

Graficul nr.2 reprezinta valorile prelucrate a tabelului nr.2.

Tabelul nr.3

Graficul nr.3

1- valoare fosfat

2- valoare pH

3- valoare nitrat

4- valoare amoniu

5- valoare nitrit

6- duritatea apei

Graficul nr.3 reprezinta valorile prelucrate a tabelului nr.3.

Concluzii:

Gama larga si variata de activitati organizate in cadrul Concursului National de proiecte de mediu s-a finalizat in data de 2. iunie 2007.

Noi elevii, Liceului Teoretic Ady Endre implicati in acest proiect, am reusit ca activitati de cercetare si redescoperire, prin munca independenta, sa ajungem in posesia anumitor cunostinte biologice legate de botanica, zoologie si ecologie. Am reusit sa ne formam o imagine reala despre unele forme de baza ale metodelorde cercetare aplicate in stiintele biologice (colectarea plantelor, unor fenomene privind adaptarea unor specii de plante si de animale la mediul caracteristic Crisului Repede din zona urbana).

Aceste activitati au contribuit la dezvoltarea unor aptitudini de care ne vom putea folosi in viitor in cadrul studiilor efectuate de catre noi:

·   &nbs 515g63f p;    spiritul de observatie

·   &nbs 515g63f p;    capacitatea de comparare, de interpretare a rezultatelor obtinute

Rezultattele obtinute in urma cercetarilor efectuate pe teren ne- au oferit informatii suplimentare pe care le - am folosit in cadrul unor lectii de zoologie , botanica si ecologie.

Totodata cercetarile ne - au adus cunostinte deespre biotop, biocenoza, relatii interspecifice. Prin observarea, studierea, determinarea plantelor si animalelor dintr - o zona specifica malului Crisului Repede, zona de o rara frumusete si cu multe caracteristici interesante, ne - am propus sa contribuim la formarea unei conceptii ecologice despre lume la colegii nostri de generatie.

Am inteles ceea ce era deja evident, ca pentru a avea o viata sanatoasa, pentru a pastra o relatie continua si eficienta cu natura unele activitati se impun de la sine:

·   &nbs 515g63f p;    excursii

·   &nbs 515g63f p;    actiuni de curatire a curtii scolii, a malului Crisului Repede de ingrijire a plantelor si animalelor, a colturilor vii ale laboratorului de biologie

Problema relatiilor dintre om si mediul inconjurator trebuie abordata cu toata competenta si responsabilitatea, cu atat mai mult cu cat cerintele dezvoltarii social - economice se repercuteaza intr - o masura tot mai concreta asupra mediului ambiant, atingand praguri critice in numeroase tari din lume.

Nu trebuie pierdut din vedere, ca dezvoltarea constiintei ecologice nu se poate realiza in "campanie" , acaesta fiind o actiune complexa, dificila si de durata, dar cu efecte dintre cele mai benefice pentru om si societate, ne - am dat seama ca trebuie sa contribuim prin orice masura ce ne sta la dispozitie, sa constientizam cetatenii acestui oras de necesitatea vitala a protejarii mediului inconjurator si a faptului ca indata ce tehnologia si nepasarea cetatenilor pune in primejdie valorile culturale sau pe cele ale naturii se produce imediat un dezechilibru.

"Nu se poate insa concepe o lupta eficienta pentru pastrarea actualelor conditii de viata pe Pamant, fara o participare constienta a intregii populatii de pe glob. De accea se considera ca educatia este cheia oricarei politici a mediului inconjurator, deorece ea trezeste constiinta ecologica si sentimentul de raspundere pentru pastrarea nealterataa mediului." (Antonescu C.S.,1972)

Anexa nr.1

FISA DE OBSERVARE

Numele si prenumele:

a habitatului acvatic (statiunii)

nr.

Clasa .. Echipa Timpul observarii: data si ora ..

..

Date meteorologice (din timpul observarii)

Temperatura aerului Temperatura apei:- la suprafata C

- in grosime .. ⁰C

Insolatia puternica slaba

Cerul senin - acoperit partial

complet

Precipitatii cand? ..

Locul habitatului: Denumirea topografica (localitatea, hotarul etc.)

Caracterul imprejurimilor habitatului (relieful, vegetatia etc.)

Dimensiunile: lungimea .. latimea adancimea . suprafata aproximativa ...... .

Alimentarea cu apa a) naturala - din precipitaþii; din izvoare, cursuri de ape (rau, parau), din ape freatice (subterane) - (subliniaþi raspunsul potrivit)

b) artificiala - din apeduct; din puturi, fantani; din ape de dejectie;

natura lor ..

Culoarea apei:Transparenta: ..

(eventual si indicele de transparenta:

Impuritati a) fizice:

natura lor provenienta

Detritus format pe loc

(detritus autohton) .. ..

..

..

Detritus adus din alta

parte (detritus alohton) . ..

. ..

. ..

b) chimice:

.. ..

.. ..

Locul impuritatilor la suprafaþa

in grosimea stratului de apa

Raspandirea impuritatilor uniforma

pe alocuri

sporadic

Abundenta impuritatilor

Vegetatia (macrovegetatia)

Animalele (vizibile cu ochiul liber)

De unde au fost luate materialele pentru observatie

1. De la suprafata apei ..

2. Din zona mlastinoasa - malul canalului .

3. De pe campiile umede apropiate

Anexa nr.2

Anexa nr.3

Bibliografia

1.   &nbs 515g63f p; Berindei, I.O. si colaboratorii - Campia Crisurilor, Crisul Repede, Tara Beiusului, Editura stiintifica si enciclopedica. Bucuresti, 1977

2.   &nbs 515g63f p; Parvu C. - Calauza in lumea plantelor si animalelor, Editura Ceres. Bucuresti, 1985

3.   &nbs 515g63f p; Pázmány D. - Növényhatározó, Editura Dacia. Cluj Napoca, 1987

4.   &nbs 515g63f p; Farkas H. - Halak, Editura Gondolat. Budapesta, 1990

5.   &nbs 515g63f p; Popovici L., Moruzi C., Toma I. - Atlas botanic, Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti,1994

6.   &nbs 515g63f p; Bogoescu C., Dabija A., Sanielevici E. - Atlas zoologic, Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti 1980

7.   &nbs 515g63f p; Ziarul Primariei Oradea 2006 mai 12, an.1, nr.5 Andrei Casota - Verde deschis

8.   &nbs 515g63f p; Determinare pentru poante, larve si adulti de amfibieni, publicata de Fuhn 1960

9.   &nbs 515g63f p; Engelmann W. E., si Colab 1985

10.   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;    Calauza in lumea plantelor si animaleleor de Pargu C. 1985.

11.   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;    Gyurkó István, A halak világa, Editura Kriterion, 1983

12.   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;    Peterson Mountfort Hollom: Európa madarai, Editura Gondolat, Budapesta 1972

13.   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;    Kelemen Attila: Madaras könyv, Editura Kriterion, Bukarest, 1978

14.   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;   &nbs 515g63f p;    Flora mica ilustrata a Romaniei de Iuliu Prodan

www.greenagenda.org

www.google.com

www.oradea.ro

www.fishinfo.com

Pentru ajutoare multumesc special prof. Biologie Farago Melinda, Kéri Johanna si Kenéz Emese

Cuprins

Introducere 2

Scopul: 3

Materiale si metode 5

descrierea geografica, geologica a Crisului Repede 6

prezentarea climei si a istoricului sau 8

determinarea plantelor si animalelor caracteristice acestei zone cercetate de catre noi 9

Vegetatia: 9

Fauna: 10

stabilirea consecintelor si interventiilor asupra malurilor Crislului Repede care ar distruge echilibrul ecologic pe aceasta portiune a raului si ar transforma raul intr-un canal 12

Concluzii: 19

Anexa nr.1 22

Anexa nr.2 25

Anexa nr.3 26

Bibliografia 27

Cuprins  27