ECOLOGIE GENERALA
Schema de abordare (dupa Ricklefs, 1982)
o Putem observa modele īn lumea naturii
o Lumea vie este diversa, com 16216i822q plexa si interconectata
o Lumea vie este dinamica dar īn acelasi timp stabila si cu capacitate de a se reface
o Lumea vie este organizata prin procese fizice si biologice
o Modelele din natura pot fi īntelese īn termenii evolutiei prin selectie naturala
o Modul nostru de perceptie influenteaza si limiteaza īntelegerea naturii
o Istoria naturala este baza cercetarii an ecologie
o Ordinea naturii este afectata de activitatea umana
o Īntrebarile legate de natura sunt formulate īn ipoteze si teorii
o Concluziile privind lumea naturala includ si incertitudini
o Ecologii trebuie sa faca o munca de evaluare prin probe pentru a estima parametrii ecologici
o Ecologii utilizeaza experimente pentru a studia cauzalitatea naturii
o Analizele istorice asigura informatii despre modificarile evolutive
o Ecologii fac schimb de idei prin publicatii
o Agricultura si managementul resurselor se bazeaza pe principii ecologice
o Studiile de ecologie se pot organiza īn jurul unor nivele din ce īn ce mai complexe
Partea a II-a. Organismele īn mediul lor fizic.
v Lumea biologica si cea fizica sunt interdependente
v Viata are proprietati unice care nu se regasesc īn sistemele fizice
v Organismele vii īsi pot creste nivelele energetice prin transformari termodinamice improbabile
v Organismele pot controla fluxurile de energie si substanta dintre mediul lor intern si mediul extern
v Forma si functia se schimba alometric īn raport cu marimea corpului
v Compromisul domina adaptarile formelor de viata
v Proprietatile apei o fac favorabila vietii
v Substantele dizolvate īn apa induc modificari osmotice ale organismelor
v Sarea si echilibrul apei merg "māna īn māna"
v Un turnover fluid foarte ridicat este o adaptare osmoregulatoare pentru animalele care se hranesc cu lichide (hematofagele, nectarivorele sau consumatoarele de seva au doua probleme majore: eliminarea excesului de apa dupa ce s-au hranit si pastrarea ionilor)
v Excretarea resturilor ("deseurilor") cu azot ridica probleme speciale animalelor terestre
v Capacitatea solului de a retine apa este corelata cu marimea particulelor de sol
v Miscarea apei din sol īn planta si de aici īn atmosfera depinde de transpitatie si de proprietatile ei coezive
v Viata necesita nutrienti anorganici
v Cele mai multe din transformarile energetice biologice se bazeaza pe chimia carbonului si oxigenului
v Energia luminoasa este forta suprema care dirijeaza procesele vietii
v Atenuarea luminii īn apa limiteaza fotosinteza īn mediul acvatic
v Fotosintezele de tip C4 si CAM cresc eficienta utilizarii apei
v Procesele vitale se desfasoara īntr-un interval īngust de temperaturi
v Radiatia, conductia si convectia definesc mediul termic al organismelor terestre
v Prin adaptare, organismele īsi "pliaza" temperatura optima īn raport cu temperatura mediului
v Pentru organismele terestre, conservarea apei este tot mai dificila pe masura cresterii temperaturii
v Homeostazia depinde de feedback-ul negativ
v Reglarea temperaturii corpului la animale este un important aspect al homeostaziei
v Nivelul de reglare echilibreaza costurile si beneficiile
v Reglarea termica si echilibrul apei īn deserturile calde necesita diverse adaptari homeostatice
v Variatia mediului are loc la diferite scari spatio-temporale
v Mozaicul de alegeri al unui organism defineste activitatea sa spatiala
v Raspunsul homeostatic variaza īn timp
v Migratia, stocarea de resurse si estivarea-hibernarea permit organismelor sa tolereze conditii foarte dificile, īn anumite sezoane
v Anumite "semne" ale mediului permit organismelor sa anticipeze modificarile vremii ( proximate factors - de exemplu lungimea zilei - functioneaza ca semnale utilizate de organisme pentru comportamentul lor; ultimate factors - de exemplu cantitatea de hrana disponibila - sunt caracteristici, trasaturi ale mediului care au efecte directe asupra starii organismelor)
v Diferentierile ecotipice reflecta adaptarea la conditiile locale
v Factorii biotici promoveaza diversificarea iar factorii abiotici promoveaza convergenta
v Adaptarea carnivorelor demonstreaza importanta mediului biotic ca agent al selectiei naturale
v Prada se apara prin evitarea pradatorului, morfologie de protectie si comportament specific
v Erbivorele trebuie sa depaseasca caracteristicile defensive ale plantelor
v Plantele utilizeaza īmpotriva erbivorelor metode de aparare striucturale si chimice
v Specificitatea de gazda si ciclurile biologice complexe caracterizeaza multi paraziti
v Variatia radiatiei solare īn raport cu latitudinea determina modele globale de distributie a temperaturilor si precipitatiilor
v Fiecare sezon determina modificari asteptate (previzibile) ale mediului
v Fluctuatiile neregulate se produc īn cadrul unor cicluri periodice
v Caracteristicile topografice si geologice locale determina variatii suplimentare īn cadrul modelului climatic global
v Conditiile de mediu sunt influentate de raportul dintre precipitatii si evapotranspiratie
v Distributia plantelor depinde de clima, topografie si sol
v Adaptarile plantelor si animalelor sunt potrivite conditiilor mediului lor de viata
v Clasificarea asociatiilor vegetale pe baza formei plantelor corespunde foarte bine climatului
v Principalele zone ale globului pot fi diferentiate pe baza relatiei temperatura-precipitatii
v Conceptul de biom organizeaza (da o imagine) variatiile la scara mare ale lumii vii
v Clasificarea sistemelor acvatice se bazeaza pe caracteristici fizice
|